11,487 matches
-
o anumită cantitate de muncă pentru fiecare din cele 24 zile pe an, fără a se fi precizat volumul lucrărilor în respectivul act juridic. Deci timpul și volumul de muncă impus țăranilor prin nart = normă, rămân la voia stăpânilor de moșii, ei singuri fiind în măsură și în drept să fixeze cât și când țăranii clăcași trebuie să lucreze, generând numeroasele abuzuri, pricini și judecăți, semnalate în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775, din care am reprodus pe larg mai înainte. E
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să fi fost percepute de către lucrătorii pământului ca posibilitate și mijloc de emancipare, ceea ce nu s-a întâmplat. După 1774, consolidându-și pozițiile în toate domeniile vieții, boierimea urmărea să impună țăranilor clăcași reglementări mai riguroase în avantajul stăpânilor de moșii, inclusiv propunerea către domn ca să legifereze lucrul gratuit pentru stăpâni „din zece zile una”, prin urmare 36 de zile pe an, în loc de cele 24 stabilite în 1749. Numai că „Socotința Divanului” nu a fost acceptată de către domnitorul Grigore al III
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documentele timpului boierescul sau ponturile boierești. Un document în acest sens a fost emis pe timpul domnului Alexandru Moruzi (1792; 1802-1806). În el observăm prevederi care agravează situația țăranilor clăcași față de perioada precedentă. Deoarece obligația de „a face întâi știre stăpânului moșiei ca să trimită să-și ia dijma” este transformată în datoria sătenilor de „a o strânge și a o căra la arie și coșarele stăpânului moșiei, și nimene să nu cuteze a rădica de pe țarine rodurile sămănăturilor sale înainte de a veni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
agravează situația țăranilor clăcași față de perioada precedentă. Deoarece obligația de „a face întâi știre stăpânului moșiei ca să trimită să-și ia dijma” este transformată în datoria sătenilor de „a o strânge și a o căra la arie și coșarele stăpânului moșiei, și nimene să nu cuteze a rădica de pe țarine rodurile sămănăturilor sale înainte de a veni vechilul moșiei să măsoare dijma”. Agravarea sarcinilor puse pe umerii țăranilor clăcași este evidentă, comparativ cu perioada precedentă. Trecuse demult vremea când era în practică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trimită să-și ia dijma” este transformată în datoria sătenilor de „a o strânge și a o căra la arie și coșarele stăpânului moșiei, și nimene să nu cuteze a rădica de pe țarine rodurile sămănăturilor sale înainte de a veni vechilul moșiei să măsoare dijma”. Agravarea sarcinilor puse pe umerii țăranilor clăcași este evidentă, comparativ cu perioada precedentă. Trecuse demult vremea când era în practică strânsul dijmei de către însuși stăpânul moșiei ori de către un vechil al său. Iată ce aflăm, bunăoară, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a rădica de pe țarine rodurile sămănăturilor sale înainte de a veni vechilul moșiei să măsoare dijma”. Agravarea sarcinilor puse pe umerii țăranilor clăcași este evidentă, comparativ cu perioada precedentă. Trecuse demult vremea când era în practică strânsul dijmei de către însuși stăpânul moșiei ori de către un vechil al său. Iată ce aflăm, bunăoară, în această chestiune, dintr-o mărturie consemnată într-o carte domnească din 12 august 1752, dar cu trimitere în urmă, mărturie dată de un bătrân, spre a se constata pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că lucrurile se petreceau aidoma pretutindeni, dar regula exista din moment ce un mare dregător o practică, iar țăranul o mărturisește. Mai avem un exemplu menționat documentar privind modul de încasare a dijmei dintr-o recoltă de păpușoi pe anul 1841, de pe moșia Torcești, cu abaterea de la obicei și comitere de abuz. Situația rezulta din reclamația locuitorilor Constantin și Toader Popa împotriva arendașului moșiei „dumisali Eni Mihail”. Țăranii se plâng că, după ce au lucrat „cu toți locuitorii zilele boierescului după ponturi, încă și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un exemplu menționat documentar privind modul de încasare a dijmei dintr-o recoltă de păpușoi pe anul 1841, de pe moșia Torcești, cu abaterea de la obicei și comitere de abuz. Situația rezulta din reclamația locuitorilor Constantin și Toader Popa împotriva arendașului moșiei „dumisali Eni Mihail”. Țăranii se plâng că, după ce au lucrat „cu toți locuitorii zilele boierescului după ponturi, încă și mai mult numai pe ei arendașul i-a obligat și forțat să culeagă dijma în mijlocul păpușoilor noștri undi să faci o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
culegem dijma din capitili bucăților, precum esti obiceiul”, motiv pentru care au fost bătuți, cerând acum să li se facă dreptate. Abuzurile erau mai vechi, dar ele iau amploare și devin frecvente datorită și generalizării, aproape, a fenomenului arendășiei, datul moșiilor de către stăpâni „pe posesie”, cum erau Torceștii și Umbrăreștii în vremea din urmă. Iar arendașii aveau interesul ca, în termen cât mai scurt, să obțină maximum de câștig. În acest scop, ei recurg la încălcarea reglementărilor precizate prin ponturile boierești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de câștig. În acest scop, ei recurg la încălcarea reglementărilor precizate prin ponturile boierești, ceea ce fusese înainte slujba obicinuită devenise acum caducă în concepția atât a stăpânilor, cât și a arendașilor, ei mărind numărul de zile și volumul muncilor pe moșie. Documente din care se vede încălcarea reglementărilor din numitele așezăminte fiind destul de numeroase. Avem un exemplu de acest fel petrecut în anul 1819. Acum, „locuitorii așezați cu șederea pe moșia dumnialui postelnicul Alecu Calimah” din partea vestică a apei Siretului, inclusiv
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arendașilor, ei mărind numărul de zile și volumul muncilor pe moșie. Documente din care se vede încălcarea reglementărilor din numitele așezăminte fiind destul de numeroase. Avem un exemplu de acest fel petrecut în anul 1819. Acum, „locuitorii așezați cu șederea pe moșia dumnialui postelnicul Alecu Calimah” din partea vestică a apei Siretului, inclusiv partea moșiei Umbrăreștilor avută zestre de la Gavril Conachi, „am fost alcătuiți - scriu ei în jalbă - a face numai câte șase zile de boieresc pe an, iar orândarul ne pretinde opt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din care se vede încălcarea reglementărilor din numitele așezăminte fiind destul de numeroase. Avem un exemplu de acest fel petrecut în anul 1819. Acum, „locuitorii așezați cu șederea pe moșia dumnialui postelnicul Alecu Calimah” din partea vestică a apei Siretului, inclusiv partea moșiei Umbrăreștilor avută zestre de la Gavril Conachi, „am fost alcătuiți - scriu ei în jalbă - a face numai câte șase zile de boieresc pe an, iar orândarul ne pretinde opt zile cu mâinile și două cu carul cu boi”. Din exemplele de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țăranii clăcași și care converg spre concluzia că viața lor de zi cu zi se deteriorează, nu atât sub aspectul stării materiale, cât sub acela al poverii sarcinilor ce le sunt aruncate în spate prin înmulțirea obligațiilor față de stăpânii de moșii, convertiți în proprietarii lor, a moșiilor, prin prevederi ale Regulamentului Organic din 1832, cu creșterea concomitentă și a dărilor către stat, toate agravate de insecuritatea lor și a bunurilor agonisite cu greu, urmare a deselor conflicte militare străine ce se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
concluzia că viața lor de zi cu zi se deteriorează, nu atât sub aspectul stării materiale, cât sub acela al poverii sarcinilor ce le sunt aruncate în spate prin înmulțirea obligațiilor față de stăpânii de moșii, convertiți în proprietarii lor, a moșiilor, prin prevederi ale Regulamentului Organic din 1832, cu creșterea concomitentă și a dărilor către stat, toate agravate de insecuritatea lor și a bunurilor agonisite cu greu, urmare a deselor conflicte militare străine ce se desfășurau frecvent pe teritoriul Țărilor Românești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proprii, în Adunările Ad-hoc din 1857, a însemnat o încurajare a luptei și aspirației lor spre zări mai senine. Lupta și speranța urmau să-și găsească împlinirea în desființarea boierescului, deci încetarea obligației de a face zile de clacă pe moșiile proprietarilor, în înfăptuirea unei reforme agrare prin care țăranul eliberat să devină proprietar al pământului muncit de el și de strămoșii lui generații de-a rândul. Era acesta un deziderat legitim nu numai sub aspect umanitar, cât mai ales din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei lor. Unii proprietari de moșii s-au folosit de acest paragraf al legii și au transferat aici țărani care făcuseră zile de clacă și erau îndreptățiți să primească la fel cu cei din categoria în care se cuvenea să fie înscriși. A fost cazul lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primească la fel cu cei din categoria în care se cuvenea să fie înscriși. A fost cazul lui Ioan Buruiană din Tămășeni și al lui Ioan Slavu din Siliștea. Alții au fost înregistrați cu 2 boi în loc de 4, toți de pe moșia Elencăi Manu. Cei ce nu au primit deloc pământ s-au adresat cu jalbe instanțelor în drept, respectiv Comisiilor de împroprietărire de la plasă și județ, mai apoi și Consiliului de Stat, aducând mărturii ale consătenilor drept probe că au efectuat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca problemă discutabilă ar mai fi de notat un alt aspect. La capitolul suprafețe atribuite în 1864 se precizează: „Nici într-un caz suma locurilor rămase în deplină stăpânire sătenilor nu va fi mai mare decât 2 treimi ale unei moșii. Se înțelege că pădurile nu intră în această socoteală”, pădurile fiind exceptate de la expropriere, respectiv scoase din dreptul de folosință pe care l-au avut țărănii de-a lungul veacurilor. După cum se vede, legea din 1864 păstrează o reglementare din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
exceptate de la expropriere, respectiv scoase din dreptul de folosință pe care l-au avut țărănii de-a lungul veacurilor. După cum se vede, legea din 1864 păstrează o reglementare din Urbariul dat de Alexandru Moruzi în 1805. Ea se referă la moșiile cu suprafețe mici, ce nu puteau acoperi părțile convenite prin vechea și noua reglementare: „atuncea acea moșie să se facă în trei părți, afară de pădurea ce va fi pe dânsa, carele rămâne a stăpânului, din care părți, duoă să se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lungul veacurilor. După cum se vede, legea din 1864 păstrează o reglementare din Urbariul dat de Alexandru Moruzi în 1805. Ea se referă la moșiile cu suprafețe mici, ce nu puteau acoperi părțile convenite prin vechea și noua reglementare: „atuncea acea moșie să se facă în trei părți, afară de pădurea ce va fi pe dânsa, carele rămâne a stăpânului, din care părți, duoă să se dea locuitorilor acei moșii, iar a treia parte să rămână pentru trebuința stăpânului; și lăcuitorii le vor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce nu puteau acoperi părțile convenite prin vechea și noua reglementare: „atuncea acea moșie să se facă în trei părți, afară de pădurea ce va fi pe dânsa, carele rămâne a stăpânului, din care părți, duoă să se dea locuitorilor acei moșii, iar a treia parte să rămână pentru trebuința stăpânului; și lăcuitorii le vor împărți /pe cele două/ între dânșii după analogie”, adică divizate proporțional pe categorii și număr de animale. Este ceea ce învățatul H. H. Stahl a definit a fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o atare situație, căci era pericol de mari răzvrătiri țărănești, convinge pe domnitor să accepte aplicarea imediată, astfel că se va trece la întocmirea lucrărilor necesare. Modul de împroprietărire a fost simplu și a constat în întocmirea listelor nominale pe moșii și locuitorii clăcași îndreptățiți să primească dreptul de proprietate, potrivit celor trei categorii, plus locuitorii săteni așezați pe moșie, dar care nu au făcut clacă. Pentru moșiile de de teritoriul comunei noastre s-au întocmit liste pe cele două proprietăți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se va trece la întocmirea lucrărilor necesare. Modul de împroprietărire a fost simplu și a constat în întocmirea listelor nominale pe moșii și locuitorii clăcași îndreptățiți să primească dreptul de proprietate, potrivit celor trei categorii, plus locuitorii săteni așezați pe moșie, dar care nu au făcut clacă. Pentru moșiile de de teritoriul comunei noastre s-au întocmit liste pe cele două proprietăți boierești, Umbrăreștii stăpâniți de Elenco Manu și Torceștii lui Panaite Balș. Pentru o bună documentare redăm capul și rubricile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de împroprietărire a fost simplu și a constat în întocmirea listelor nominale pe moșii și locuitorii clăcași îndreptățiți să primească dreptul de proprietate, potrivit celor trei categorii, plus locuitorii săteni așezați pe moșie, dar care nu au făcut clacă. Pentru moșiile de de teritoriul comunei noastre s-au întocmit liste pe cele două proprietăți boierești, Umbrăreștii stăpâniți de Elenco Manu și Torceștii lui Panaite Balș. Pentru o bună documentare redăm capul și rubricile listei de clăcași aflați pe moșia Umbrărești: Tabela
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
clacă. Pentru moșiile de de teritoriul comunei noastre s-au întocmit liste pe cele două proprietăți boierești, Umbrăreștii stăpâniți de Elenco Manu și Torceștii lui Panaite Balș. Pentru o bună documentare redăm capul și rubricile listei de clăcași aflați pe moșia Umbrărești: Tabela A de constatarea numărului clăcașilor, a categoriei lor și a sumei de despăgubire cuvenită proprietarului. Județul Tecuciu, Plasa Bârladului, Comuna Umbrărești. Nr. curent; Numele și Pronumele (sic) locuitorului clăcaș; Categoria (are să primească pentru claca făcută cu 4 boi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]