12,062 matches
-
practicant, negustor de unt și ulei de măsline. Tatăl său îl trimite în Egipt în 1797, pentru a studia științele islamice la Universitatea al-Azhar. În 1800 revine în Siria, unde este surprins de problemele finaciare ale familiei, rezultate din fiscalitatea otomană excesivă. Există teoria că oficiali turci i-ar fi promis ștergerea unor datorii dacă ar fi asasinat un conducător important al armatei franceze din Egipt. Al Halabi a fost ales pentru că locuia în Egipt unde avea multe contacte. Kléber era
Suleiman Al Halabi () [Corola-website/Science/330956_a_332285]
-
special concepută pentru a crea un minim de suferință celui condamnat. Consiliul de război francez care l-a condamnat pe Al Halabi a afirmat că sentința a fost dată în spiritul legii locale, recte a unei metode încă practicate de catre otomani. În realitate s-a dorit să se dea un exemplu și, în același timp, satisfacție trupelor de sub conducerea lui Kléber. Arderea mâinii criminale cu sulf nu era o practică turcească, făcând parte din suma de pedepse rituale aplicate regicidului și
Suleiman Al Halabi () [Corola-website/Science/330956_a_332285]
-
İbrahim Müteferrika (n.1674 Cluj, România - d.1745 İstanbul, Turcia) a fost un diplomat, tipograf, editor, gravor, scriitor și traducător otoman cu origini maghiare. Este persoana care a înființat prima tipografie din Imperiul Otoman. Datele care există în momentul de față cu privire la viața, familia și numele pe care l-a avut İbrahim Müteferrika până la ocuparea funcțiilor în slujba Imperiului Otoman nu
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
İbrahim Müteferrika (n.1674 Cluj, România - d.1745 İstanbul, Turcia) a fost un diplomat, tipograf, editor, gravor, scriitor și traducător otoman cu origini maghiare. Este persoana care a înființat prima tipografie din Imperiul Otoman. Datele care există în momentul de față cu privire la viața, familia și numele pe care l-a avut İbrahim Müteferrika până la ocuparea funcțiilor în slujba Imperiului Otoman nu pot fi afirmate cu exactitate. Din această cauză, mai mulți cercetători au simțit
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
traducător otoman cu origini maghiare. Este persoana care a înființat prima tipografie din Imperiul Otoman. Datele care există în momentul de față cu privire la viața, familia și numele pe care l-a avut İbrahim Müteferrika până la ocuparea funcțiilor în slujba Imperiului Otoman nu pot fi afirmate cu exactitate. Din această cauză, mai mulți cercetători au simțit nevoia să analizeze mai îndeaproape puținele informații legate de viața, educația și religia sa, însă se susține faptul că s-a născut în anul 1674 sau
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
convertit la islam pentru a putea fi eliberat, apoi a luat numele de Ibrahim. La scurt timp de la sosirea la Istanbul și de la convertire, a început să se remarce pentru vastele cunoștinte în diverse domenii, inclusiv în ceea ce privește limba și legile otomane, fapt ce a condus la primirea funcției de "müteferrika" (slujbaș aflat în apropierea sultanului, vizirului sau a altor persoane importante din stat) pe 18 aprilie 1716. Pentru că știa limba latină, limba maghiară, limba arabă și limba persană a devenit un
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
Cu toate acestea, Müteferrika a fost mai degrabă un istoric, om de știință, scriitor și tipograf. Până să ocupe această înaltă funcție, se cunoaște faptul că a făcut parte din corpul 42 al spahiilor, cel mai strălucit corp al cavaleriei otomane, cu o rentă zilnică de 29 de „accele”. Pe când se afla în această poziție, a dus la Viena scrisoarea sultanului cu privire la problema Morei, unde a avut ocazia să se întâlnească cu principele Savoieli Eugene. În anul 1716, a fost trimis
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
1942]] să fie deshumat și îngropat în lăcașul Mevlevi din Galata. Ibrahim era probabil familiar cu aproape toate tipurile de științe noi din [[Occident]], iar datorită acestui fapt, știindu-le importanța, s-a dedicat introducerii acestor științe și în Imperiul Otoman. Pentru a putea asigura deșteptarea la nivel cultural a otomanilor, a scris mai multe cărți cu subiecte diferite, de la [[filozofie]], la [[astronomie]], dar în special, [[geografie]]. Este cunoscut drept primul autor european care a scris o carte cu privire la [[reformă|reformele
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
toate reformele care au avut loc în timpul domniei lui Selim al III-lea ([[1789]]-[[1807]]), dar și o cale de a explica motivele care au stat în spatele succesului neașteptat pe care l-au avut armatele austriece pe câmpul de luptă otoman." Prin Ibrahim Müteferrika, conducerea otomană s-a bucurat nu numai de reformele de la nivel militar, ci și de înnoiri pe plan administrativ și cultural, prin înființarea primei [[tipografie|tipografii]] turce din Imperiul Otoman. Până la înființarea în anul [[1727]] a primei
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
loc în timpul domniei lui Selim al III-lea ([[1789]]-[[1807]]), dar și o cale de a explica motivele care au stat în spatele succesului neașteptat pe care l-au avut armatele austriece pe câmpul de luptă otoman." Prin Ibrahim Müteferrika, conducerea otomană s-a bucurat nu numai de reformele de la nivel militar, ci și de înnoiri pe plan administrativ și cultural, prin înființarea primei [[tipografie|tipografii]] turce din Imperiul Otoman. Până la înființarea în anul [[1727]] a primei tipografii turcești din Imperiul Otoman
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
avut armatele austriece pe câmpul de luptă otoman." Prin Ibrahim Müteferrika, conducerea otomană s-a bucurat nu numai de reformele de la nivel militar, ci și de înnoiri pe plan administrativ și cultural, prin înființarea primei [[tipografie|tipografii]] turce din Imperiul Otoman. Până la înființarea în anul [[1727]] a primei tipografii turcești din Imperiul Otoman, de către , în granițele statului funcționaseră 37 de tiparnițe, conduse de diverse minorități, încă de la sfârșitul [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]]. Primii care au adus tipografia
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
otomană s-a bucurat nu numai de reformele de la nivel militar, ci și de înnoiri pe plan administrativ și cultural, prin înființarea primei [[tipografie|tipografii]] turce din Imperiul Otoman. Până la înființarea în anul [[1727]] a primei tipografii turcești din Imperiul Otoman, de către , în granițele statului funcționaseră 37 de tiparnițe, conduse de diverse minorități, încă de la sfârșitul [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]]. Primii care au adus tipografia pe pământ otoman, mai precis, la Istanbul, au fost [[evrei]]i, în
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
în anul [[1727]] a primei tipografii turcești din Imperiul Otoman, de către , în granițele statului funcționaseră 37 de tiparnițe, conduse de diverse minorități, încă de la sfârșitul [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]]. Primii care au adus tipografia pe pământ otoman, mai precis, la Istanbul, au fost [[evrei]]i, în anul [[1494]]. Aceștia au mai pus bazele unor tipografii și în [[Salonic]], [[Edirne]] și [[Izmir]], iar cărțile tipărite de ei erau scrise în [[limba ebraică]], [[limba spaniolă]], [[limba greacă]] sau [[limba
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
pe lângă cărți au început să se tipărească și ziare sau reviste. Soarta acestor tipografii nu avea să fie una prea strălucită din cauza implicărilor politice, sfârșind să fie închise de către stat sau distruse de incendii. După semnarea Păcii de la Passarowitz, statul otoman a pășit spre o nouă perioadă, marcată de personalitatea sultanului [[Ahmet al III-lea]] (anii domniei: [[1703]]-[[1730]]) și a marelui-vizir Nevșehirli Damat Ibrahim Pașa (m.1730), perioadă cunoscută sub numele de "Epoca Lalelei", sau chiar "Epoca Renașterii otomane". De
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
statul otoman a pășit spre o nouă perioadă, marcată de personalitatea sultanului [[Ahmet al III-lea]] (anii domniei: [[1703]]-[[1730]]) și a marelui-vizir Nevșehirli Damat Ibrahim Pașa (m.1730), perioadă cunoscută sub numele de "Epoca Lalelei", sau chiar "Epoca Renașterii otomane". De fapt, este momentul în care statul otoman conștientizează rămânerea în urmă sub raport cultural, artistic, științific și social față de civilizațiile occidentale. Din această cauză, Imperiul Otoman a simțit nevoia cunoașterii îndeaproape a acestei forțe, lăsându-și la o parte
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
marcată de personalitatea sultanului [[Ahmet al III-lea]] (anii domniei: [[1703]]-[[1730]]) și a marelui-vizir Nevșehirli Damat Ibrahim Pașa (m.1730), perioadă cunoscută sub numele de "Epoca Lalelei", sau chiar "Epoca Renașterii otomane". De fapt, este momentul în care statul otoman conștientizează rămânerea în urmă sub raport cultural, artistic, științific și social față de civilizațiile occidentale. Din această cauză, Imperiul Otoman a simțit nevoia cunoașterii îndeaproape a acestei forțe, lăsându-și la o parte indiferența manifestată în trecut. În aceste condiții, va
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
m.1730), perioadă cunoscută sub numele de "Epoca Lalelei", sau chiar "Epoca Renașterii otomane". De fapt, este momentul în care statul otoman conștientizează rămânerea în urmă sub raport cultural, artistic, științific și social față de civilizațiile occidentale. Din această cauză, Imperiul Otoman a simțit nevoia cunoașterii îndeaproape a acestei forțe, lăsându-și la o parte indiferența manifestată în trecut. În aceste condiții, va avea loc și trimiterea lui Mehmet Çelebi al 28-lea, primul ambasador al Imperiului Otoman la [[Paris]], cu scopul
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
Din această cauză, Imperiul Otoman a simțit nevoia cunoașterii îndeaproape a acestei forțe, lăsându-și la o parte indiferența manifestată în trecut. În aceste condiții, va avea loc și trimiterea lui Mehmet Çelebi al 28-lea, primul ambasador al Imperiului Otoman la [[Paris]], cu scopul de a analiza civilizația franceză, stilul vestimentar și de viață, precum și mijoacele educaționale, și mai apoi, de a prezenta un raport referitor la inovațiile ce pot fi aplicate în stat. Sait Mehmet Efendi, fiul lui Mehmet
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
franceză, stilul vestimentar și de viață, precum și mijoacele educaționale, și mai apoi, de a prezenta un raport referitor la inovațiile ce pot fi aplicate în stat. Sait Mehmet Efendi, fiul lui Mehmet Çelebi, care este considerat a fi primul vorbitor otoman de limbă franceză, a fost uimit de ușurința cu care erau multiplicate cărțile în Paris, cu ajutorul tipografiilor, astfel și-a propus să deschidă o tiparniță la întoarcerea la Istanbul. Îl întâlnește pe Ibrahim Müteferrika, căruia îi prezintă schițele și se
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
astfel și-a propus să deschidă o tiparniță la întoarcerea la Istanbul. Îl întâlnește pe Ibrahim Müteferrika, căruia îi prezintă schițele și se hotărăsc să pună bazele în anul [[1727]] a ceea ce avea să devină prima tipografie turcă din Imperiul Otoman. În anul [[1726]], Müteferrika a scris un tratat intitulat "Vesilet - üt - tıbâa", prin care prezintă beneficiile și necesitatea fondării unei tipografii, într-o astfel de perioadă: După ce i-a prezentat acest tratat sadrazamului Ibrahim Pașa, Müteferrika s-a bucurat de
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
un fief imperial și au declarat acțiunile lui Pius al V-lea invalide. Cu toate acestea, în cele din urmă Maximilian a confirmat ridicarea cu o diplomă Imperială în 1576. În timpul Ligei Sfânte din 1571, Cosimo a luptat împotriva Imperiului Otoman. Liga Sfântă a provocat o înfrângere zdrobitoare a turcilor în Bătălia de la Lepanto. Domnia lui Cosimo a fost una dintre cele mai militariste pe care Toscana a văzut-o vreodată. Cosimo a experimentat mai multe tragedii personale în ultimii ani
Marele Ducat de Toscana () [Corola-website/Science/330983_a_332312]
-
1662, Marele Logofăt Cehan și-a luat numele de Racovitză. Îl întâlnim apoi pe Mihai Vodă Racovitză, cu domnie dublă, între 1704 și 1727 în Moldova, și între 1741 și 1744, în Țara Românească, domn pământean, nu venit din Imperiul Otoman. Constantin Voievod Racovitză, în 1763, și Ștefan Voievod Racovitză, în 1764, fiii lui Mihai Vodă Racovitză din căsătoria cu Elisabeta Cantemir, au fost principii Țării Române. Mihalache Racovitză (Mare Dragoman 1773), fratele lui Ștefan Voievod, a fost strămoșul lui Aurel
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
a fost un boier din Țara Românească, care a deținut mari dregătorii și a fost capuchehaie la Poarta otomană. Era văr primar cu Constantin Brâncoveanu, mamele lor fiind surori. Știrbei a deținut dregătoriile de mare sluger, mare comis, mare clucer și mare ban în timpul domniei acestuia. Constantin era fiul marelui comite Radu Știrbei din Izvor și al soției sale
Constantin Știrbei () [Corola-website/Science/334950_a_336279]
-
Poartă. Sultanul i-a dat lui Küçük permisiunea să aresteze participanții la această mișcare, să le confiște averile și să îi execute. La 9 iulie (într-o zi de sâmbătă), după ce conducătorii bisericești ai Ciprului au fost convocați de guvernatorul otoman Küçük Mehmet la o adunare în Nicosia și în urma aprobării date de sultan pentru execuții în masă, a avut loc deznodământul tragic al evenimentelor, prin spânzurarea arhiepiscopului Ciprian de un dud din piața Seraiului (astăzi se află în sectorul turc
Ciprian al Ciprului () [Corola-website/Science/334953_a_336282]
-
Neues Wiener Journal” din 1910, baronii de Șină au fost descendenții unei familii de origine evreiască, familia însăși, denumindu-se mai târziu de origine armeano-greacă. Familia n-au venit din Grecia, cum se crede adesea oară greșit, ci din provincia otomană Bosnia, fiind numai de religie greco-ortodoxă. Sigur în orice caz, de la începutul secolului al XVIII-lea precum pe toată vremea aparinței ei în Austria, a fost de această religie. O proveniență aromana pare exclusă. Primul menționat a fost Simon Georg
Familia Sina () [Corola-website/Science/334985_a_336314]