11,959 matches
-
că se teme că gutuiul său cel „mare și aplecat” este pe cale să se dărâme din cauza unui porc al său devenit imens care crescuse de mic împreună cu găinile și se obișnuise a se culca noaptea alături ele în vârful prețiosului pom fructifer. Se pare că, din cauza aceste minciuni, mitomanului i s-a interzis de către comunitate „să mai calce vreodată prin vale”. La o privire superficială s-ar părea că practica brașoavelor este patologică. În realitate, mitomanii dobridoreni sunt oameni foarte normali
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
din carierele de exploatare construite în comunele vecine. Ocupația locuitorilor a suferit transformări în ultima jumătate de secol, multă vreme ocupația principală fiind creșterea animalelor (ovine, bovine). La aceasta se poate adăuga și cultivarea terenurilor cu porumb, grâu, plante furajere, pomi și viță de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forței de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari și Jilț inclusiv in cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Începând cu anul 1997,o dată cu reducerea extracției de lignit
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
nord. Intrarea în pivniță se face printr-un gârlici larg, cu balconul deasupra. Acoperișul este din tablă, în patru ape, cu pantă lină. La început avea jgheaburi de lemn de jur împrejurul streașinei largi. În jur avea o curte mare, cu mulți pomi, viță de vie și acareturi, fântână, grajd, cotețe, magazie ,pătul și șopron, numit șofru. Cam aceasta era în general aranjarea caselor din Covei, multe din ele fiind din chirpici sau chiar din paiantă. Fiind situat în plină câmpie, satul abia
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
câmpie, satul abia de se zărește de departe, singurul element mai înalt fiind turla bisericii, care se vede doar dinspre Băilești. Dinspre sud, de pe Măgura cu Tei, se vede doar o dungă mai întunecată ,de verdeață, cu pete albe printre pomi, de la pereții caselor. Aspectul pozitiv al modificărilor climaterice prezentate mai sus a fost totuși plantarea dunelor de nisip cu salcâmi, prin 1890, pe vreo 100 de hectare, pădurea rezultată fiind devastată după retrocedare, dar s-a refăcut totuși din rădăcinile
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
rapidă și lemn bun mai ales pentru foc, cu un frunziș ce amintește palmierii.Sălciile, ca și stejarii, au cam dispărut. Au mai rămas ceva plopi, ulmi și arțari, crescuți prin curți drept lemn de foc sau pentru eventuale construcții. Pomii fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și caisul sau zarzărul, cât și dudul, se găsesc prin curți. Dudul a fost la mare cinste până prin anii 60, când se creșteau intensiv viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
artă susțin că picturile lui Mondrian din această perioadă au fost influențate semnificativ de pointilism și de culorile adânci ale fauvismului. Multe lucrări din această perioadă se pot găsi la Gemeentemuseum în Haga, incluzând picturi post-impresioniste precum "Moara Roșie" și "Pomi în Lumina Lunii". O lucrare semnificativă a acestei perioade este "Avond" ("Seara"), care ilustreaza niște căpițe la apusul soarelui și este pictată aproape în intregime dintr-o paletă formată din roșu, galben și albastru. Deși această pictură nu este în
Piet Mondrian () [Corola-website/Science/298683_a_300012]
-
d’Aussigny. În „Epistolă către prieteni” (Epistre en forme de Ballade, à ses amis, 1461) Villon î-și exprimă disperarea implorând ajutorul: <poem> "Vă îndurați de mine, îndurare," Atât măcar, prieteni, de-ați avea!" În hrubă zac, nu sub un pom în floare," "Aici, în surghiunia cea mai grea,"(...) Aici îl lăsați pe Villon sărmanul?"(trad. Dan Dănilă) </poem> Viața i-a fost salvată - posibil - prin intervenția tutorelui său, dar evenimentele care au urmat i-au fost și mai norocoase: pe
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
majoritatea locuitorilor săi fiind iobagi. Primul recensământ oficial, efectuat în perioada 1784-1787, a relevat faptul că în Baciu existau 81 case și 483 de locuitori. Localitatea a avut o bază economică agrara, fiind cultivate cereale, legume, vită de vie și pomi fructiferi. O altă activitate economică a fost creșterea animalelor. După cel de-al 2-lea război mondial a început un proces de modernizare a satului. Pașii pe calea dezvoltării au fost:
Comuna Baciu, Cluj () [Corola-website/Science/299569_a_300898]
-
Eva au ajuns pradă domniei diavolului, spre deosebire de iudaism, care nu acordă mare pondere sfințitor și diavolului. Apoi, păcatul lui Adam a trecut asupra tuturor urmașilor lui, asupra tuturor oamenilor, nu prin imitare, ci în mod ereditar. Rămâne echivocă problema "fructului" „pomului cunoașterii binelui și răului", care nu a fost specificat în Biblie. În contradicție cu varianta mărului, acceptată unanim în creștinismul european, este mai plauzibil că Adam și Eva nu au mâncat un măr - atunci nu creșteau mere în Orient - ci
Adam și Eva () [Corola-website/Science/299679_a_301008]
-
din regiune este cunoscută prin localitățile balneare Cranz, Neukuhren, Palmnicken, Rauschen. Deja din epoca de piatră sunt descoperite urme istorice ale așezărilor omenești. Astfel de urme arheologice s-au găsit în satele prusace: Juditten (în limba prusacă = negru), Kosse (prusacă: pomi mici), Tragheim (prusacă: poiană), Sackheim (pusacă: rășină de pin), Laak (prusacă: tufișul iepurelui) ș.a.m.d. Insula Dom a fost consolidată din cauza inundațiilor dese, în anul 1327 putând fi locuită. Ținutul de la Marea Baltică, în jurul anului 1000 e.n., era locuit de
Kaliningrad () [Corola-website/Science/299245_a_300574]
-
într-un cor antic de bărbați motivele împotrivirii noastre față de cel ce ne calcă fruntariile cotropind: Întâia mască: să nu se mai tragă în oameni nevinovați! A doua mască: să nu se mai prade grânele din hambare și fructele din pomi! A treia mască: să nu mai fie aruncați feciorii în războaie! A patra mască: să nu mai fie închisă lumea în țarcuri! A cincea mască: să nu se mai ia vitele din bătătură! A șasea mască: să nu mai fie
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
a lunii ianuarie este de -3 °C, iar cea a lunii iulie este de 16 °C, deci cu amplitudine relativ mică și fără schimbări bruște. Brumele târzii de primăvară apar rar, datorită efectului de adăpostire, permițând înflorirea fără riscuri a pomilor fructiferi. Dovadă climatului blând fiind și prezența castanului în unele sate. Precipitațiile au o medie anuală de circa 870 mm, fiind mai mare în anii ploioși, iar uneori scade în anii mai secetoși. Cantitatea cea mai mare de precipitații cade
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Evidență cadastrala - stadiul realizării Circa 5 % din teritoriul localității are realizat cadastrul • Evoluția fondului funciar al orașului-comunei Folosință terenului 1948 (ha) 1989(ha) 2000 (ha) 2007 (ha) 1. Arabil 340 320 2. Pășuni naturale (fânețe+pășune) 6215 6231 3. Livezi (pomi) 640 640 4. Pădure 8133 8133 5. Curți și clădiri 104 106 6. Alte terenuri 327 329 Total 15759 15759 • Structura fondului funciar după proprietari (anul 2007 ) Grupe de proprietari /categorii de folosințe Total localitate (ha) % Proprietate publică (ha) Proprietate
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
unor mărci locale 5 Asociația Crescătorilor de bovine-taurine Băcița Handolescu Viorel Creșterea animalelor; Spijinirea directă a crescătorilor de bovine 6. Asociația Crescătorilor de bovine Codruța Anica Dumitru- președinte Creșterea animalelor Spijinirea membrilor asociației 7. Asociația cultivatorilor de căpșuni, arbuști și pomi fructiferi sat Cerna, com.Vaideeni țel. 0766 244515 Pătruț Sorinel - președinte Cultivarea căpșunilor și pomilor fructiferi; Demersuri pentru o valorificare cât mai eficientă a producției • Obști (pentru fiecare din obștile înregistrate în localitate) (Vezi tabelele cu Obștile) Numele An Înființare
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
a crescătorilor de bovine 6. Asociația Crescătorilor de bovine Codruța Anica Dumitru- președinte Creșterea animalelor Spijinirea membrilor asociației 7. Asociația cultivatorilor de căpșuni, arbuști și pomi fructiferi sat Cerna, com.Vaideeni țel. 0766 244515 Pătruț Sorinel - președinte Cultivarea căpșunilor și pomilor fructiferi; Demersuri pentru o valorificare cât mai eficientă a producției • Obști (pentru fiecare din obștile înregistrate în localitate) (Vezi tabelele cu Obștile) Numele An Înființare ( și reinfințare) Administratori - numele reprezentanților legali (președinte, secretar, membri consiliul de administrație, adresa, telefon, fax
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
fost. Defrișarea Făgimacului este din plin resimțită în zilele noastre. A dispărut factorul care echilibra acțiunea pădurii Chevereș asupra norilor aducători ai ploilor de vară. Arborele nativ în Chevereș este frasinul. Alături de acesta proliferează un arbore de import, salcâmul. Dintre pomii fructiferi cel mai răspândit este, acum ca și în urmă cu 250 de ani, prunul. Râul Timiș constituie frontiera de nord a comunei. Satul Chevereșu Mare este străbătut de râulețul canalizat numit de localnici Șorcan, iar oficial Șurgani. Acesta izvorăște
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
dintr-un loc în altul, dar, cu toate acestea, îndeletnicirile nu au lipsit. Principala preocupare a locuitorilor acestei zone a fost agricultura. S-au cultivat cereale: porumb, secară, orz, grâu, dar și viță de vie, in, cânepă, legume, livezi cu pomi fructiferi: măr, păr, prun, cireș etc. Majoritatea caselor erau cu două camere, una pentru dormit, iar cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
populație de 2006 persoane; o biserică, cu hramul sf. Nicolae, școală elementară rusească; 86 vite mari. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 2304 des. Proprietarul, V. Calmutski, avea aici un domeniu de 7655 desetine, împrejurul satului erau vii și grădini cu pomi. La 28 martie 1944 trupele sovietice au intrat în oraș. La 7 aprilie 1965 capătă denumirea de Lazovsk, în numele revoluționarului Serghei Lazo. În 1973 populația localității a constituit 10,6 mii locuitori. În perioada sovietică la Sângerei funcționa o fabrică
Sîngerei () [Corola-website/Science/298850_a_300179]
-
curte responsabilitatea existenței materialului muzical la fiecare competiție aparține gimnastei și antrenorului acesteia abilitatea ei specială e aceea de a se salva în locuri sigure atunci când e atacată un individ nu trebuie neapărat să fie lezat pentru a fi discriminat pomul vieții este asociat cu manifestarea divină acest tip de locomotivă a înlocuit treptat locomotiva cu abur avănd avantaje substanțiale a fost adevăratul mormânt al inteligenței al iluziilor ba chiar și al vieții mele de aici a preluat vocabularul minerilor și
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
vârfuri mai înalte dar acestea nu sunt verticale realitatea era filtrată cu grijă evenimente dispar și sunt înlocuite cu expresii și cuvinte doctrinare plate cu limbă de lemn uneori apar înghețuri târzii de primăvară care afectează vița de vie și pomii fructiferi înmuguriți pierderile mari de vieți omenești de pe fronturile primului război mondial erau încă proaspete în memoria americanilor scopul zonei sterling a fost cel de a proteja valoarea externă a lirei afazia globală este forma cea mai gravă de afazie
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
ouă, peste, băuturi, alimentația oamenilor din cadrul civilizației cerealiere a rămas dependentă în proporție de 70-80 % de cereale, consumate sub formă de fierturi sau pâine. În Europa apuseană mai erau cultivate legume precum ceapă, usturoi, varză, napi, mazăre. Se cultivau puțini pomi fructiferi, cei mai frecvent menționați fiind merii, perii și prunii. În zona Mediteraneană erau cultivate citricele și măslinii. Cornutele mari erau utilizate la tracțiune pentru lucrarea terenului, dar și pentru alimentație. În zona mediteraneană erau crescute ovinele și caprinele. Germanicii
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
teren arabil. Unitatea de exploatare agricolă purta atunci denumirea de ""mansa"" în documente, în funcție de zona și de calitatea solului, având între 5-30 hectare. Țăranii puteau avea dreptul la exploatarea pădurii și pășunilor prin plata, să cultive viță de vie și pomi fructiferi. Obligațiile lor față de seniori erau în muncă sau în produse. Prin intermediul creșterii populației, tehnicile pentru cultivarea pământului sunt îmbunătățite. Plugul greu permite lucrări calitativ mai bune, și este răspândit pe arii tot mai mari, contribuind la creșterea randamentelor. Potcovirea
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
și altele. Totuși</spân><spân style="font-size: medium;">,</spân><spân style="font-size: medium;"> scrisul de mână, în amintirea trecutului, nu va dispărea!</spân></p> DOROTEA WEISSBUCH: Locuința viitorului: comoditate maximă, cheltuieli minime, aspect arhitectonic original. Casele, în mijlocul naturii, înconjurate de pomi fructiferi, brazi, verdeața, flori, grădini de legume. Locuința se va putea roți după soare. Ferestre multe. Ar fi bine să aibă un spațiu mărginit în care să crească păsări comestibile, dar și alt spațiu adecvat pentru animale: vaci, oi, capre
Locuințe în viitor imaginate de rezidentele și rezidenții Căminului Rosen () [Corola-website/Science/296101_a_297430]
-
vinovat... </spân></spân></spân></p> Prima casă de care îmi amintesc - e vorba de anul 1920 și ceva. Casă avea o curte lungă, 40-50 de metri, cu un gard de lemn în față. În fundul curții era o mică grădină cu pomi, corcoduși erau pe-atunci. Locuiam în curtea aceea șase chiriași. Trei pe stânga și trei pe dreapta. Proprietăreasa și cinci chiriași. Amănunt: doi chiriași creștini, proprietăreasa și doamna Victoria, și patru evrei. Evreii vorbeau idiș acolo, dar doam</spân></spân
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
un gard de lemn, era largă și adâncă. Gardul avea două porți. Una simplă pentru persoane, cealaltă dublă care se deschidea numai toamnă, pe unde intrau căruțele și necesarele pentru a încălzi camerele pe timp rece. În curte aveam mulți pomi. Un tei, peri care făceau pere bergamote, un corcoduș cu o coroană foarte stufoasa și patru pruni, din care culegeam prune gustoase în sezonul de vară spre toamnă. Mama făcea magiun de prune într-un cazan mare de rufe pe
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]