12,837 matches
-
are soră și cumnați, că aici vor fi primele locuri unde vor fi căutați... Și-atuncea s-au hotărât să plece la Gavril Pop, la Pir. El nu mai avea părinți, decât o soră la Timișoara, dar avea ceva familie prietenă, și vroiau să tragă acolo, că credeau că n-o să se gândească să-i caute. Și-au plecat acolo. La vreo două săptămâni după aia, fratele meu s-a Întors singur, că lăsase ceva geamantane cu lucruri de-a lor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fel de gânduri, mă rugam lui Dumnezeu să mor, nu mai suportam durerea, mă gândeam la fetițe, la soțul meu, la toți... Și acolo, la Uranus, am ajuns cu două doamne, una mai În vârstă, de 60 de ani. Fusese prietena unui diplomat francez și era, săraca, Învinovățită de spionaj. Era o bătrână nenorocită, bolnavă, o modistă... Nu știu cum au putut să o condamne. De fapt, au condamnat-o numai la un an și pe urmă a plecat acasă... Cealaltă era o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
franceză. Că bucureștenii aproape toți vorbeau franceza, că știți că am fost tare prieteni cu Franța... Și printre profesoare era și sora scriitorului Cezar Petrescu, doamna Șihata 8. Era profesoară de franceză, făcuse facultatea la Paris și era foarte bună prietenă cu toți profesorii, că erau și profesori francezi din Franța. Și fetele astea, vreo opt-nouă, toate fuseseră elevele ei. Și după ce ăștia au desființat liceul și i-a expulzat pe toți profesorii francezi de la liceu, doamna Chehata și fetele tot
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
eram izolate complect, fiecare În camera ei. Din când În când se mai făceau mutări, ne mai muta dintr-o cameră-n alta, cine știe din ce cauză... Mai erau și informatoare printre noi, și dacă le spuneai c-aveai prietene mai intime atunci putea să te despartă, că nu le convenea să ai prietenii. No, acolo o fost foarte grea Închisoarea, la secția Întâi. Și acolo am făcut cinci ani de zile... Aia a fost cea mai lungă și cea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și tu să vii lângă el În boxă?”. Când a auzit ăsta amenințarea a Început să tremure și a lăsat-o moartă... Au mai adus la proces pe una Anca Arion, care a lucrat după aia la televiziune. A fost prietenă cu mine, da’ tot ne-a acuzat. Zice: „Nu știu ce a zis Popa ăsta, nu l-am auzit că a zis ceva contra partidului, dar am impresia că urăște partidul”. Are ea impresia... Deci atunci erai condamnat pe impresii... Și i-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am dejunat la birtul lui Hristodor 2, cel dintâi birt din București pentru bucătăria zisă orientală. Coana Uța, soția sa, femeie frumoasă și cu virtute intransigentă, bucătăreasă de mâna întâi, mâna dreaptă a bărbatului pentru cârmuirea fondului de comerț și prietenă de mâna stângă pentru mulți clienți pe alese, era îngerul tutelar al acestui local gastronomic. Acest birt era instalat într-o căsuță joasă pusă în colțul stradei Râureanu 3 cu Calea Victoriei, atunci Podul Mogoșoaiei. Astăzi casa nu mai este, în locul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai prețioase amintiri ale timpurilor prin care trecurăm. Ajuns la capătul carierei și căutând să mă asigur de viitorul țării mele, îmi place să-mi arunc privirile asupra tinerimii, nu numai a Franței, dar și a popoarelor menite a fi prietenele noastre și cu bucuria speranței o văd însuflețită de simțimânte atât de bune. Junimea română este studioasă, sățioasă de progres, pasionată pentru libertăți. O felicit, dar iată ce-mi permit a-i spune: Iubiți libertatea, nu aceea de azi, dobândită
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
14 decembrie 1877 pe principele Carol despre intrarea în război a Serbiei, prințul Milan ținea să precizeze că țara sa „va lupta pentru același țel nobil pentru care luptă viteaza armată română“ (Ciachir, Independența, p. 209). De data asta Serbia prietenă venise cam la spartul târgului. 167. La 2/14 decembrie 1877 împăratul Rusiei a trecut în revistă o parte a trupelor care obținuseră victoria de la Plevna, printre care se aflau și 20 000 de ostași români. Sâmbătă 3/15 decembrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
glasurile atît de binecunoscute. Această scrisoare-supliment o scriu cu lacrimi (amare) în ochi, tristă și foarte, foarte abătută. Să știți că nu mă simt deloc bine în tabără și mă gîndesc mereu, mereu numai la voi. Îmi lipsiți, îmi lipsesc prietenele. Aici sînt foarte singură; Anca nu a venit și Cătălina, Monica (Ciubotaru), Codrina (o prietenă de-a Cătălinei) și Dana (o colegă de-a Cătălinei) stau în altă vilă, mereu în altă parte. Majoritatea copiilor din tabără sînt foarte mici
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
foarte, foarte abătută. Să știți că nu mă simt deloc bine în tabără și mă gîndesc mereu, mereu numai la voi. Îmi lipsiți, îmi lipsesc prietenele. Aici sînt foarte singură; Anca nu a venit și Cătălina, Monica (Ciubotaru), Codrina (o prietenă de-a Cătălinei) și Dana (o colegă de-a Cătălinei) stau în altă vilă, mereu în altă parte. Majoritatea copiilor din tabără sînt foarte mici și nu mă pot înțelege cu ei, habar n-au să se poarte în societate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dar ei m-au liniștit: «Sans-souci, Madame, sanssouci!» Parcă-i aud și acum: «sans souci!...»” Neavînd astfel de impresii, cea bătrînă a început să laude varza „pentru multiplele ei virtuți”. A povestit cum s-a întîlnit în cimitir cu o prietenă care ținea în buzunar varză tocată, pe care o mînca, „așa cum ar mînca cineva semințe”. A încheiat cu o recomandare în formă de zicală: „Cine mîncă varză crudă multă sănătate are!” Cea tînără din nou despre lucrurile ei: „Vezi inelul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lui C., pe atunci un tînăr de 25 de ani, e rece. Mi-am adus aminte de remarca sa, azi, după terminarea conferinței profesorului Solomon Marcus, ținută în sala Bibliotecii Județene. întrebată ce mai face, Geta Cincu i-a răspuns prietenei sale Tuța: „Iată, stau mai la răcoare cu dl Călin”. Întrucît în sală nu erau aburi, cred că a dat cuvintelor sale un sens figurat. Pentru mulți eu trec drept un „om rece”. „Calzi” sînt cei expansivi, sentimentali, care se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu am mai vrut să mai 16 Referire probabil la volumul Orașul muzelor, apărut la Editura „Bucovina istorică”, Suceava, 2002, cu prefață de acad. Constantin Ciopraga, Îngrijit de poetul și ziaristul Constantin Severin, din Cetatea de Scaun. 17 Liliana Panait, prietenă și vecină a Doamnei Sofia Ionescu, În Fălticeni. A ajuns profesoară de română. Căsătorită cu un cunoscut inginer constructor, Chirculescu, cu care a călătorit prin peste 20 de țări europene, soțul cerând mereu să nu-și abandoneze familia. 524 rămân
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cap!!”. Voi duce-o eu personal cu vreo ocazie. Mi-e teamă să nu se strice. Multă lume de acolo mi-o cere. C.P. este a surorii violonistului Botez. Ea Însăși o fostă elevă a mea la Fălticeni și bună prietenă cu Nuța Vasiliu 83. Mama este soția șefului de gară din Fălticeni și a fost membră În comitetul școlar. Peste tot aceeași vreme de primăvară, fără zăpadă și cu ploaie. Chiar acum la noi aci, plouă (...). Vă dorim numai bine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
va răspunde cu o deosebită plăcere. Arta din ziua de azi s-a depărtat mult de cea veche! Îmi vorbeați În scrisoare de Florica Pursch 111. Îmi pare că D-na Pursch a fost nepoata D-lui Ciurea, iar eu prietenă cu Florica. Nu mai știu nimic despre această familie - Îmi pare rău, mai cu seamă că nu știu ce am 111 Poeta și violonista Doina Pursch, fiica dirijorului și literatului Oscar Pursch. Căsătorită Ionescu. Au locuit la Început de veac În Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a părut rău că nu v-a Întâlnit pe Dvs.124. Cateluța Petrovici vizitând Muzeul, a dat peste tabloul În care m-a găsit pe mine fotografiată și pe D-na Delavrancea. Eu cunosc clădirea din timpul În care eram prietenă cu D-na Lovinescu, nu era prea mult spațiu. Vă rog să aveți, ca totdeauna, amabilitatea să-mi indicați unde mă găsesc eu?125 Am transmis colonelului Ciuntu cuvintele Dvs. frumoase. Vă mulțumește foarte mult (...). În altă ordine de idei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
timpul lui, Îmi trimite un coș mare cu mere din pomi altoiți, din grădina lui și o scrisoare În care Îmi explică situația. În acest timp, luptă mare. D-na Aneta Lovinescu, mama lui Lala și Horia Lovinescu, devenită bună prietenă a mea, mă invita la ceaiuri, unde găseam și pe Dl. locot. Schunda (prof. de scrimă al Voievodului Mihai), tot bolnav de varice, internat. Toți căutau să mă convingă a nu-l lua În căsătorie pe Costescu. Altădată, apăreau toți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de Îmbogățire și de punere În valoare a spiritualității din zonă. La Suceava, mi-am extins investigațiile și asupra Bucovinei, având parte nu de răspunderi mai mari, ci de muncă mai multă!... 608 am plecat la lucru. Eu sunt bună prietenă cu soacra D-lui Tărchilă 145 (...), care este președintele Asociației Scriitorilor, din Brașov. Prin telefon mi-a spus că ginerele are În prezent ceva de lucru la București și mi-a indicat să mă adresez locțiitorului (dir. teatrului) și Între
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că sănătatea Îți Îngăduie să continui activitatea obștească - de luminare și răspândire a cunoștințelor, prin Înlăturarea prafului ce se așterne peste mulți din oamenii culturii de altă dată. Cu deosebite salutări, M. Niculăiasa 11 C.P. (Lămășeni), 17.7.1989 Stimate prietene Eugen Dimitriu, Mulțumesc pentru sincerele cuvinte de mângâiere și Încurajare pentru zilele ce mi-au mai rămas (și celor ce i-ați amintit). Golul din locuință și din suflet persistă. și nu știu dacă va putea fi uitat cu ușurință
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-l modest, sărac În date. 220 Referire la modul cum a reușit Dragoș Luchian din Rădăuți să publice unele monografii: cu contribuția benevolă a locuitorilor Rădăuților sau a comunelor respective (la editura „ Litera”). 658 14 Lămășeni, 28 dec. 1989 Stimate prietene Eugen Dimitriu, Mulțumesc pentru urări, pentru foaia „Mulți ani 1990” pe care miai trimis-o (Am mai primit 2 ex. de la d. A. Ciornei, exprimându-și dorința de a mă vizita - poate, zic eu, Împreună cu Eug. Dimitriu și prof. P. Froicu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
degradare. Omul de condei și intelectualul cu școală veche cunoștea, de bună seamă, ortografierea corectă. 224 O cerere vagă, fără termen. De aceea Învățătorul din Lămășeni scrie În continuare: „numai să mi-l ceară”. 662 19 25 nov. 1991 Stimate prietene Eugen Dimitriu, Vă felicit că sănătatea, puterea de muncă și entuziasmul vă asigură participarea activă la atâtea și atâtea manifestații culturale. În perioada 6 15 nov. am urmat tratament balnear la Vatra Dornei În condiții nu prea prielnice pentru bătrâni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1946. A fost prof. univ. și a exprimat: „Istoria este un bătrân Înțelept cu braț puternic pe care te poți rezema Întotdeauna”. Vă rog comunicați-mi-l nu cu mare Întârziere. Vă mulțumesc, M.N. 22 Lămășeni, 1.II.1993 Stimate prietene Eugen Dimitriu, Trag nădejde ca măcar una din lucrările manuscris să vadă lumina tiparului - deocamdată. Fundația „Al.I. Cuza” constituită la Fălticeni - prin d. insp. șc. Radu Dolipschi are intenția să publice lucrarea manuscris Personalități fălticenene („Crai nou”, nr. 787
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sinea mea, știind că nu au bani. Fuseseră doar declarații menite a stârni admirație și nimic mai mult. Timpul mi-a dat dreptate. Nici măcar volumul Învățătorului Mihai Niculăiasa n-a ajuns la tipar... 666 24 Lămășeni, 22 mai 1993 Stimate prietene Eugen Dimitriu, Mulțumesc pentru surpriza culturală: volumul Scriitori bucovineni - mic dicționar. Cuprinde și numele unor fălticeneni pe care nu-i cunoșteam - adică n-aveam informații biografice. ș-acum să mă achit de datorie. După cât știu au fost două familii Lovinescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
timpuri” cu noi idei și cu ele ia o formă mai adâncă și nu mă grăbesc de-ar trebui să stărui chiar mai mulți ani, dacă-i voi avea. Nu mai știu ce-i cu piesa mea de la Radio „Viața, prietena mea”, au luat o În repertoriu, le-a plăcut, dar atâtea schimbări și nehotărâri sunt de nu mai știi pe ce lume trăiești. Cum a fost la Fălticeni, l-ați Întâlnit cumva pe Prof. Sturzu, nu știu de ce nu-mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
având o terminație lungă, În care eu am presupus Încă două-trei litere... subînțelese). Nu am nici o obligație să fac notă la universitatea franciscană, și nici la Frențiu; dar, desigur, dacă „pică” vreo informație, o voi face, căci am rugat o prietenă să-l Întrebe și pe Virgil Cândea... Despre „inițierea alawită” am găsit Într-o ediție recentă din scrierile lui Vasile Lovinescu, la Biobibliografie, informația că ar fi o ramificație a sufismului, spre care V.L. a fost Îndrumat de Guénon și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]