13,067 matches
-
extremiștii musulmani au speculat permanenta atitudine de tip colonial, dominatoare a Occidentului și au interpretat-o drept un permanent atac. Prin urmare, ei au găsit justificare jihadului înțeles ca „autoapărare”. Cauzele fundamentalismului islamic sunt diferite. Ele au în atenție o proastă înțelegere a islamului de către occidentali. O altă cauză ține de deschi derea spre Occident a lumii musulmane, fapt ce a dus la creșterea dependenței economice și politice față de acesta. Atunci când a fost vorba despre o asumare de către tinerii musulmani a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cu cât și vârsta a fost mai Înaintată. La acești pacienți eficiența matinală a fost sporită, somnul odihnitor, temperatura minimă nocturnă mai joasă. În opoziție, subiecții cu neregularități comportamentale au avut ritmuri CD disfuncționale, cu eficiență scăzută, migrene, somn de proastă calitate, cu coșmaruri. 5. urmărirea valorilor TA pe parcursul a 24 ore, a relevat faptul că variațiile CD ale acesteia au fost În corelație foarte mare cu parametrii mai sus amintiți. Starea de repaus a determinat În majoritatea cazurilor valori minime
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
gîndesc bine nu știu cum putea Dl Clayfield să ajungă în posesia scrisorii, de vreme ce am intenționat să-i dau o scrisoare, dar nu am făcut-o. În ceea ce privește motivele mele pentru presupusul act pripit, voi face observația că nu există o companie mai proastă decît cea a propriei mele persoane: nu beau niciodată în exces, și am, fără să fiu mîndru de asta, prea mult bun simț pentru a mă atașa de mercenarii negustori cu amănuntul care vînd inechitate. Nu, este MÎNDRIA mea, blestemata
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
posesia lor de Chatterton, Johnson ar fi exclamat următoarele: Acesta este cel mai extraordinar tînăr despre care am auzit vreodată: este minunat cum pramatia a scris așa ceva. (apud Masson 1874: 264) Termenul englezesc whelp (pramatie) [lit. "pici", "plod"; "progenitură", "copil prost crescut"] pare a fi fost folosit aici în registru admirativ, afectuos. John Ingram are următoarea opinie privind biografia lui Chatterton scrisă de G. Gregory (1789) și adnotată de C. V. Le Grice: [Aceasta constituie] prima dovadă că Chatterton inițial a scris
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ele să nu ajungă la urechile bunicii în casa ei. A continuat, deci, să le folosească în orice alt loc, și chiar în prezența bunicii atunci când se aflau într-o casă străină. Acesta este un exemplu clasic despre modul cum proasta folosire și interpretarea greșită a cuvintelor pot duce la relații încordate. CUVINTELE ȘI IMPLICAREA EMOȚIONALĂ Termenul "al meu" indică implicarea emoțională a vorbitorului față de obiectul comunicării. De exemplu, "soția mea" arată uri atașament emoțional, în vreme ce cuvântul simplu "soția" neagă orice
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ameliorări evidente ale relațiilor lor cu ceilalți din momentul în care au încetat să-i mai judece și au început să-i asculte activ. Un bărbat își povestea astfel experiența. "Când fiul meu îmi spunea că a luat o notă proastă, îl întrebam: "De ce n-ai învățat mai bine?" Când soția îmi spunea că a întârziat la serviciu, îi răspundeam: "Trebuia să fi plecat mai devreme de acasă!" îmi aduc aminte că odată, când era foarte mică, fiica mea mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
-și minimalizeze meritele. Și mă și doare puțin. Cum puteți explica una ca asta?" Un soț rămas perplex Cunoaștem probabil, fiecare dintre noi, diverse persoane care cu greu ne acceptă complimentele sincere. Fac aceasta fie din cauza modestiei, fie a unei proaste imagini despre propria persoană, fie pentru că nu știu cum să răspundă la ele; în felul acesta ne descurajează ca pe viitor să le mai facem alte complimente. Iată câteva răspunsuri negative tipice la cele trei complimente de la care am pornit, COMPORTAMENT: Oh
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
un singur răspuns corect, ci o multitudine de modalități prin care oamenii pot fi atrași pentru a-și petrece concediul pe litoralul nostru. Desigur este nevoie de o doză substanțială de fantezie pentru a alunga imaginea plajelor murdare, a serviciilor proaste și a prețurilor mari, mai cu seamă când nu departe există alte condiții. Fiind implicată imaginația, putem spune că avem de a face cu o problemă creativă. Am identificat, prin urmare, două tipuri de probleme - cele analitice și cele creative
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la judecăți abstracte din matematică, fizică, tehnică. * Socialul este mai important pentru femeie decât pentru bărbat. Pentru bărbat contează mai mult rezultatele muncii sale și relația sa profesională cu șeful direct, decât ambianța cu colegii de serviciu. Pe femeie relațiile proaste cu colegii o destabilizează. Respectul de sine la femeie se hrănește din sentimentul că este utilă și iubită (sau măcar agreată), pe când la bărbat - din succesele concrete. * Curiozitatea bărbatului se îndreaptă spre lucruri și fenomene, iar a femeii spre persoane
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
organizatoric. 5. Critica, subminarea autorității persoanei Unii creatori sunt imuni la critica celor din jur. Alții acceptă critica și-și perfecționează ideea, dar aceștia sunt puțin numeroși. Din păcate, cei mai mulți cad victimă criticii, crezând ei înșiși că ideea lor este proastă. Fiind întâmpinați cu critică, mulți indivizi ezită să-și mai prezinte ideile. Subminarea autorității persoanei conduce la o suită de fenomene negative pentru creativitate: tracasarea persoanei, afectarea capacității sale de a se organiza, lipsa încrederii și cooperării, descurajarea. 7.5
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
când a împlinit 60 de ani, cum a reușit să facă atâtea descoperiri epocale. Răspunsul a fost: Ușor de zis, dar greu de făcut, pentru că aceasta implică ca persoana să aibă o reprezentare internă foarte puternică a ideilor bune și proaste, iar aceasta trebuie să fie apropiată de a celor ce validează valoarea creației, adică a judecătorilor. Aceeași idee a fost expusă și de Jacob Rabinow (despre care am pomenit și în capitolele anterioare). Rabinow, care deține 200 de brevete, în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
adunărilor grupului nu se stabilește prin consultarea tuturor membrilor, ceea ce determină o anumită rezistență față de programul „impus”. Se ignoră adesea importanța pe care o are cadrul material în care se desfășoară ședințele de creativitate ale grupului, cum ar fi: cameră prost aerisită, prea călduroasă sau friguroasă, slab iluminată, expusă zgomotelor sau altor perturbații, dispoziție neconfortabilă a locurilor. La reuniunea grupului, există o dependență a structurii comunicării legată de dispoziția spațială a membrilor grupului creativ. S-a constatat o diferență stimulativă atunci când
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ceva ce știu sau am văzut? Cunosc o problemă asemănătoare, eventual din alt domeniu? * Pot să reformulez problema? În căte moduri pot să o fac? Mai general? Mai particular? Regulile pot fi schimbate? * Care sunt situațiile cele mai bune, mai proaste și mai probabile pe care mi le pot imagina? Regula 3: Ce beneficii aduce rezolvarea problemei? Este foarte important să găsești un motiv personal care să te îndemne să cauți noi idei pe care să le pui în aplicare. Cele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
autentică pagină dramatică, în care schimburile de replici comunică tensiunea situației. Portretul apare mai ales sub forma caracterizării morale: protopopul Vâlcu, „om cam trufaș și slab de minte”, transformă răul în obișnuință și supără tot orașul cu ale sale „lucruri proaste”. Nu lipsesc nici comparațiile și alte procedee retorice obișnuite în scrierile religioase. Este remarcabilă însă expresivitatea limbii, dată de utilizarea naturală a limbajului popular, nuanțat și colorat de arhaisme și combinații lexicale, metaforice. SCRIERI: Istoriia beserecei Șcheilor Brașovului, îngr. și
TEMPEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]
-
la Izlaz-Brănești, județul Ilfov (1959-1966), apoi la biserica Mărcuța din București până la pensionare (1983), desfășurând o bogată activitate pastorală și obștească. Radiografie lucidă a realității, publicistica lui Ț. îmbrățișează subiecte de stringentă actualitate: situația României interbelice (Sărmană țară de vânzare), proasta administrare a țării (De ce avem nevoie, Până când?), corupția, afacerismul, jaful în avutul public (Săraci în țară bogată), politicianismul (Țara nesiguranței, Naționalism, șovinism și politicianism), lipsa de perspectivă a tineretului (La o răscruce), educația și învățământul (Școala și familia), imoralitatea vieții
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
de ce face omul acasă, ne cere numai datoria; dar de! Nouă copii și optzeci de lei pe lună: famelie mare, renumerație mică, după buget. Tipătescu: (zâmbind) Nu-i vorbă, după buget e mică, așa e... decât tu nu ești băiat prost; o mai cârpești, de ici, de colo; dacă nu curge, pică... Las' că știm noi! Pristanda: Știți! Cum să nu știți, coane Fănică, să trăiți! Tocma' dumneavoastră să nu știți... Tipătescu: Și nu-mi pare rău, dacă știi să faci
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ordonați, coane Fănică? Tipătescu: Să-mi afli ce scrisoare e aia și de cine e vorba. Pristanda: Ascult, coane Fănică. Tipătescu: Dacă s-ar putea să punem mâna și pe firul ăsta,nu doar că mi-e teamă de intrigile proaste ale lui Cațavencu,dar n-ar fi rău să-l dezarmăm cu desăvârșire, ș-apoi să-l lucrăm pe onorabilul! Pristanda: Curat să-l lucrăm! Tipătescu: Stăi un minut până să-mi schimb haina; ieșim împreună; am să-ți mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lui Tipătescu: "Eu la masă o să stau ori lângă d-ta, ori lângă consoarta d tale...", spre disperarea Zoei, care izbucnește: "A! Idiot!". Povestește mereu "istoria cu scrisoarea", deși Zoe îl roagă să nu povestească alegătorilor, pentru că ar face impresie proastă, Dandanache repetă întâmplarea " Când i-am pus pițorul în prag ori coledzi, ori "Războiul", mă nțelegi tranc! depeșa aiți..." Spiritul său machiavelic, mișelia personajului sunt relevate printr-o replică ce conturează magistral personajul, autorul scriind în paranteză "aparte", sugerând astfel
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Amândoi anchetatorii mei au fost unguri; da’ era unul Nagy Wilhelm, o brută de om, care mă Înjura și care vorbea extraordinar de urât și se comporta mizerabil, dar de bătut, nu m-a bătut. Și pe lângă asta, mâncarea era proastă de tot... La-nceput n-am vrut să mănânc și ei credeau că voi declara grevă, da’ io nu știam Încă ce Înseamnă să declari grevă. Da’ nenorocirea mea a fost următoarea: mi-au băgat un turnător În celulă, un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dar ce vreau să menționez la plutonierul ăsta Victor..., cum l-o mai fi chemând nu știu..., de câte ori ne prindea că dormeam, că venea pe la 8, că ei controlau pe la niște ore, și după masă, cât ar fi ea de proastă, mai picoteai... Noi ne urcam la al treilea prici și când auzeam că se desface ușa, dormind așa, săream jos... Ne obișnuim și... pac, cădeam În picioare ca pisicile. Și el, dacă te prindea, că-și dădea seama că ai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cafea cu pâine și cu o bucățică de marmeladă, așa cam ca jumătate de cutie de chibrituri. Atât! La prânz felul Întâi, felul doi cu turtoi și seara iar o feliuță de pâine, cu felul doi. Nu, mâncarea nu era proastă. Erau și luni În care era proastă, adică când ne terorizau ei, tot așa, pân ’60... Cum adică vă terorizau? În primul rând ne opreau la poartă, pentru diferite motive, și ne băteau gardienii de acolo, de la Grădina. Și mâncarea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de marmeladă, așa cam ca jumătate de cutie de chibrituri. Atât! La prânz felul Întâi, felul doi cu turtoi și seara iar o feliuță de pâine, cu felul doi. Nu, mâncarea nu era proastă. Erau și luni În care era proastă, adică când ne terorizau ei, tot așa, pân ’60... Cum adică vă terorizau? În primul rând ne opreau la poartă, pentru diferite motive, și ne băteau gardienii de acolo, de la Grădina. Și mâncarea era foarte proastă. Vara era mâncarea mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
luni În care era proastă, adică când ne terorizau ei, tot așa, pân ’60... Cum adică vă terorizau? În primul rând ne opreau la poartă, pentru diferite motive, și ne băteau gardienii de acolo, de la Grădina. Și mâncarea era foarte proastă. Vara era mâncarea mai bună, indiferent de teroare, de regimul care se mai Înăsprea sau se mai Îndulcea. Atunci bucătarii primeau legume mai multe, nu știu ce, și făceau o mâncare cât de cât mai multă și mai bună. Că bucătarii erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de flori la cimitirul reformat, la frații Bolyai. În fine. Și, domne, În noaptea de 1 februarie n-am mai rezistat. Deja din 18 ianuarie până-n noaptea de 1 februarie... simțeam că nu mai pot. Și știți ce era partea proastă? Chiar și ziua, anchetatorul avea reflectoru’ Înaintea lui și ți-l băga În față și te-ntreba. Nu-l mai vedeam, vă rog să mă credeți... Nu vedeam nimic În spatele reflectorului. Era o umbră care câteodată mișca așa, i-auzeam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de 11 mai, am plecat spre Cluj, la penitenciarul de acolo, unde vom sta În așteptarea procesului, care va fi la sfârșitul lunii mai, În același an. Care erau condițiile de detenție la Cluj? Ne ținea acolo În condiții foarte proaste: dormitul pe podea... Și nu aveam loc, că era o asemenea Înghesuială ca În Închisorile din cărțile sovietice, unde, Într-o celulă de două persoane, băgau și 14-15 și dormeau pe rând, zi și noapte. Așa eram și noi, În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]