11,679 matches
-
de contestat c? majoritatea rom�nilor fusese �ntotdeauna format? din agricultori sau p? stori (liberi) ? i c? ace? tia erau lega? i de p? m�nt. Rom�nii nu erau nomazi. Cum de au putut ei s? apar? din nou (că ?? răni) �n �Dacia Traian? � �ntr? un num? r at�ț de mare? �n lungile secole ale luptei lor pentru supravie? uire, rom�nii au fost nevoi? i s? se retrag? �ntr? un na? ionalism spiritual care, dup? p? rerea lui Iorga, constituie una dintre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m?n? torism. Nu putea s? nu se opun? abstrac? iilor lui Blaga 111. Iorga a fost foarte ? ocat de descrierea realist? a unui sat din Transilvania f? cut? de Liviu Rebreanu �n românul Ion, subliniind faptul c? Rebreanu prezenta via? a ?? rănilor ardeleni�, dar �sub forma zugr? vîrîi cenu? îi, a celor mai de jos reziduuri ale spiritului uman�. Rebreanu prezint? �circa 80 de actori, violuri ? i crime, aceste manifest? ri fiind zugr? vite �ntr? o manier? dur? , sem? n�nd cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i armonie �n mediul rural! �� Toate acestea nu reprezentau s? m?n? torismul ? i na? ionalismul cultural al lui Iorga. Departe de a �ncerca s? salveze privilegii de clas? �ncerc�nd s? g?seasc? ? api isp?? itori, el voia s?? i ajute pe ?? răni, s? creeze unitatea na? ional? ? i s?? i invite pe evrei s? între �n r�ndurile na? iunii. Inten? ia lui era �n? l?area �ntregii na? iuni. Iorga consideră s? m?n? torismul drept un mod de via??. Dup? triumful na? ionalismului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
23 Un consul britanic din timpul secolului al nou? sprezecelea afirmă: �Poate c? nu exist? un alt popor care s? trudeasc? sub o asuprire mai cr�ncen? , datorat? efectului puterii despotice, ? i mai �mpov? raț? de impozite ? i taxe dec�ț ?? rănii din Valahia ? i Moldova. � W.�Wilkinson, Ăn Account of the Principalities of Wallachia and Moldavia, London, 1820, p.�155. 24�? tefan Zeletin, str? lucitul economist liberal, a ap? raț cu �nd�rjire politică economic? a liberalilor de industrializarea for? at
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
44 (1906), Document 41 178 Ibidem, vol. 43, Document 55. O scrisoare, datat? din 3 august 1906, �i comunica lui Iorga multiplele abuzuri ale lui Mochi Fischer. �n acela? i an, Iorga a scris o carte simbolic? despre ap? r? torul (spiritul haiducesc) ?? rănilor s? răci: Un ap? r? tor al s? racilor � Domnul Tudor din Vladimir, Bucure? ți, 1906 179 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 156-157 180 �New York Herald�, 24 martie 1907 181 O via?? de om
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Gordon Wright, France în Modern Times, Londra ? i Chicago, 1966, p. 218 183 �Neamul rom�nesc�, 6 ianuarie 1908 184 Ibidem, 8 martie 1907. Iorga a organizat campaniile de str�ngere a banilor ? i a altor dona? îi pentru victimele r? școalei ?? rănilor, �Neamul rom�nesc�, 5 aprilie 1907 185 Conform ziarului �Frankfurter Zeitung� ? i relat? rilor aproape unanime ale presei str? ine, lipovenii s-au remarcat �nc? o dat? prin violen? a antievreiasc? , mai ales la Ț�rgu Frumos, �Frankfurter Zeitung�, 24 martie 1907 186
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a Socialist? Internă? ional? de la Bucure? ți, numind socialismul �visul care nu poate fi realizat�, atac�ndu-i pe participan? i. ? intele lui speciale erau Cristian Rakovski, polonezul bucovinean Grigorowitz ? i sasul Auerbach, pe care-i numea cu dispre? �b? d?răni puturo? i care au luat-o pe c? i gre? ițe� (adic? nu cea a propriilor lor na? iuni); ? i-a b? țuț joc de Gelehrter ? i P? curariu afirm�nd c? �ei �ncearc? s? vorbeasc? rom�ne? te�. �Orice ț
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a reținut îndelung încât am ajuns cu întârziere la teatrul Nottara pentru Echipa de zgomote. Nu mi s-a permis să intru, am așteptat în hol și apoi, cenzurat, nu voi mai putea vedea spectacolul ce va rămâne ca o rană nevindecată a exclusului ce eram. Câtă durere, atunci! Port în mine însemnele de atunci, așteptarea în holul teatrului, soarele acelei dimineți, singurătatea mea. Cred însă că Echipa de zgomote răspundea în ecou piesei de debut, Cartofi prăjiți la orice. Cercul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
până la saturare. Prelungind în propria sa limbă elementul uneori naturalist și alteori realist-expresionist al nuvelelor lui Caragiale, împrumutând această culoare literară din Năpasta, regizorul extinde aceste nuanțări stilistice literare în specificul artei cinematografice, găsindu-le un echivalent, o traducere contempo rană tulburătoare atât ca intensitate și ritm, cât și ca amploare și complexitate de gândire... Astfel Înainte de tăcere își găsește stilul său, prorpiu și bine definit, anunțând prin caracteristicile sale, contururile personalității de film Alexa Visarion (Liviu Ciulei) Este utopic să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
11. Politici și preocupări sociale cu privire la violență 1.1. înțelesuri diferite ale violenței Violența are multiple manifestări și înțelesuri și este omniprezentă în viața individului, precum și în aceea a grupurilor sociale, începând cu persoana, familia și sfârșind cu întreaga omenire. Rănile, diferitele injurii și moartea cauzate de violența interpersonală reprezintă o problemă majoră de sănătate, în toată lumea. Violența interpersonală se petrece în numeroase și diferite situații sociale, mergând de la atacurile unor ucigași în serie, având ca victime persoane necunoscute, până la raiduri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în aceste prime documente ca: „utilizarea intenționată a forței fizice sau a puterii, ca amenințare sau ca gest, împotriva propriei persoane, a altei persoane, grup ori comunitate, care duce la sau are un mare potențial de a provoca injurii, moarte, răni psihologice, deviații de dezvoltare sau deprivare”(p. 5). Toate aceste definiții se referă la violență interumană, în context social. Nu poate fi uitată însă, mai ales din perspectiva numărului victimelor, violența naturii, ca mediu de viață al omului, precum și violența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
calitatea vieții oamenilor, secătuiește natura și viața. în fine, violența morală se regăsește atât în viața privată, cât și în cea colectivă. în viața privată, conform acestei clasificări, avem: violența criminală cu formele: violența mortală (omorârea victimei), violența corporală (lovituri, răni), violența sexuală (viol, abuz sexual); violența noncriminală, cu formele: suicid și tentativă de suicid, accidente (rutiere, de muncă etc.). O clasificare pe mai multe nivele a violenței umane regăsim în enciclopedia Web, Wikipedia astfel: violența personală, violența colectivă, violența instituțională
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dezvălui „micile lui secrete”ce ți le încredințează, fără a-l preveni, să lași copilul să simtă că nu este important pentru tine, să-l abandonezi într-un anumit moment, pe o perioadă sau într-o anumită situație, provoacă o rană profundă copilului. în situația de divorț a părinților, atunci când copilul nu este suficient pregătit de către ambii părinți, copilul se simte trădat. Toate afirmațiile de iubire făcute anterior copilului sunt desființate de gestul părintelui care pleacă. Copilul se simte trădat, iar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1995, apud Andrews et al., 2007). Așa cum aminteam anterior, trauma se află în strânsă conexiune cu stresul, și totuși ele nu trebuie confundate. Conform opiniei vehiculate de Riedesser și Fischer (2007), trauma are o rezonanță psihologică, transformându-se într-o rană sufletească, or, stresul este o manifestare externă, adică după opinia noastră, un agent care poate provoca sau nu o traumă, în funcție de amplitudine, intensitate și durată. Introducându-l într-o ecuație cauzală și simplificând lucrurile, credem că nu greșim dacă vom
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lor ceva din spiritul traumatismului suferit de părinți, din dorința de a-l înțelege și a-l tămădui. Mecanismul funcționează în acest fel întrucât părinții n au reușit să-și asume experiența traumatică respectivă, care continuă să sângereze ca o rană mult prea adâncă pentru a se vindeca. Supoziția că o traumă de o asemenea magnitudine, precum detenția în lagărele de concentrare din timpul celei de a doua conflagrații mondiale să se conserve în timp nu este singulară. Ea face parte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
A folosit, în acest scop, jurnalul ei personal și, mai ales, a participat la o reuniune, unde deși nu s-a putut ridica din scaun și periodic trebuia să se conecteze la tubul cu oxigen, a vorbit mulțimii despre povestea rănilor care se pot transforma în lumină. A murit senin și demn, iar în jurnalul ei intim au rămas înscrise cu slove incandescente un crez și un mesaj peste timp: „e nevoie de grație divină și de forță”(Wilber, 2005, p.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
napoleonian: este interzis să interzici istoria. De aici, cerința sublinierii, în mod clar și precis, într-un document de importanța Tratatului a evenimentelor anului 1940. Pe această bază, generațiile prezente și, mai ales, cele viitoare pot contribui la cicatrizarea unei răni care a produs și continuă să producă atâta durere în sufletele românilor: lipsa condamnării ferme a acelei stări de fapt din 1940, ce conduce, prin consecințele ei, la perpetuarea unei nedrepte separări morale a românilor din dreapta și din stânga Prutului. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a ajuns la iluminare la vârsta de 35 de ani, dup] care și-a început activitatea de propov]duire în rândul oamenilor. Vreme de 45 de ani de la iluminare a vorbit tuturor categoriilor de oameni: b]rbați și femei, ț]răni, tâmplari, brahmani, paria, regi și criminali, asceți și filosofi. Aceste discursuri s-au p]strat în dialectul pali și constituie baza studiului nostru asupra eticii budiste. Înv]ț]turile lui Buddha s-au transmis prin tradiția oral] și abia mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ei și ce! De data asta însă nu în resemnare mioritică, pentru că și datele chestiunii mioritice s-au modificat. Adică. Rusia nu mai e Rusia pe care-o știam noi mai ieri, alaltăieri. E un urs bolnav, care-și linge rănile. Atît doar că nu uită că e urs și, mă rog, nu uită că trebuie să se știe că a fost și a rămas urs.. Să-i fie respectat regnul. E și rostul summit-ului de la Helsinki. Numai că America
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cît de dureros e prețul primirii noastre în structurile euroatlantice se vede și din silnicele compromisuri ce determină încheierea tratatului cu o Ucraină care deține străvechi teritorii românești, în virtutea pactului Ribbentrop-Molotov. Le Monde din 14 martie a.c. pune degetul pe rană: "Grijulie să-și menajeze șansele de a face parte din primul val de integrare în NATO, România știe prea bine ce ar avea de pierdut dacă ar pune în discuție granițele moștenite după cel de-al doilea război mondial". Dacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
teribil de mereu acută în a ne făloși cu mizeria noastră. Și o facem cu psihologia minimă a bolnavului care ar putea apela la psihanalist, dar evită. Din dispreț arogant. Oricum, bolnavului îi este mai la îndemînă să-și lingă rănile decît să și le arate medicului. Cauzele ar trebui căutate, nu e nici un secret, și în fondul ancestral, marcat de situarea noastră aici, în vecinătatea unui no man's land, să-i zicem balcanic, dar cea mai lesne explicație o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
contaminîndu-te brusc pentru cel puțin o săptămînă. După care, mde, rețeta ar trebui repetată. Dacă timpul n-ar însemna bani... Un pic de pictură. Precum în mass-media noastră plîngăcioasă, și în tagma pictorilor sînt confrați care-și ling cu voluptate rănile. Prefer paradigma tînărului Felix Aftene. Seriozitatea excepționalului său demers pictural cunoaște, mai de fiecare dată, un apogeu glumeț și exuberant: în propriul vernisaj, travestit în enigmatica Mona Lisa, rămîne cîteva ore... înrămat, în timp ce invitații săi își consumă, relaxați, șampania și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se arată a fi și insistența cu care e raportată literatura ce se scrie acum, aici, la celelalte literaturi neapărat vesteuropene intenționîndu-se probabil o totuși nefericită motivare a cvasianonimatului ce o marchează. Discuțiile în jurul subiectului, cînd nu pun degetul pe rană, au aerul unor reproșuri adresate factorilor de răspundere, desueta formulă a unui trecut încă păstrat. Se lasă impresia că de lipsa unei audiențe internaționale se fac vinovate nu știm ce ambasadă românească, nu știm ce departament ministerial, cînd pentru orice
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fenomenul este general, lotul se respinge. ... (4) Rădăcinile principale în număr de minim 3 la pomii altoiți pe portaltoi vegetativi trebuie să aibă un aspect caracteristic speciei de portaltoi, să fie bine dezvoltate, dispuse uniform împrejurul bazei portaltoiului, nedeshidratate, fără răni și fără pete brune pe secțiunea oblica. Lungimea rădăcinilor principale la pomii altoiți pe portaltoi generativi și pe rădăcini proprii, se măsoară de la inserție spre vârf și trebuie să aibă minimum 25 cm. La pomii altoiți pe portaltoi vegetativi nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
2.3092 Celulite 2.30920 Examinare microscopică - frotiu Gram 2.30921 Cultivare bacterii aerobe 2.30922 Cultivare bacterii anaerobe 2.3093 Fistule 2.30930 Examinare microscopică - frotiu Gram 2.30931 Cultivare bacterii aerobe 2.30932 Cultivare bacterii anaerobe 2.3094 Răni 2.30940 Examinare microscopică - frotiu Gram 2.30941 Cultivare bacterii aerobe 2.30942 Cultivare bacterii anaerobe 2.3095 Leziuni gangrena 2.30950 Examinare microscopică - frotiu Gram 2.30951 Cultivare bacterii aerobe 2.30952 Cultivare bacterii anaerobe 2.3099 Alte examinări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184209_a_185538]