11,525 matches
-
și Înțelegeri cu privire la drepturile umane au urmat după primele declarații ale ONU. Convenția pentru Dreptul de Organizare și Negociere Colectivă a fost adoptată de Organizația Internațională a Muncii (OIM) În 1949. În 1951, a fost adoptată Convenția ONU pentru Statutul Refugiaților. În 1957, a urmat Convenția OIM pentru Abolirea Muncii Forțate, la fel ca și Convenția pentru Populațiile Indigene și Tribale. Un an mai târziu, OIM a adoptat Convenția referitoare la Discriminare În Domeniul Angajării și Ocupațiilor. În 1965, ONU a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
civil 53. Uniunea Europeană este de asemenea responsabilă pentru 47% din asistența umanitară mondială. (Contribuția Americii este de numai 36%54.) În anul 2002, ajutorul umanitar european s-a ridicat la 1,2 miliarde de euro. Asistența umanitară include ajutor pentru refugiați și persoane deportate și ajutor de urgență pentru victimele dezastrelor naturale și al conflictelor civile și etnice. Totuși, Statele Unite ale Americii sunt cel mai mare donator de ajutor alimentar 55. O proporție crescândă a ajutorului european pentru dezvoltare este transferată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ei au tras concluzia că noul guvern a fost "fidel valorilor europene comune" și că miniștrii FPÖ au "acționat în general conform angajamentelor Guvernului" (Raport 2000: 108, 113). Concret, raportul afurma că... Respectul guvernului austriac mai ales pentru drepturile minorităților, refugiaților și imigranților nu este cu nimic mai prejos decât al celorlalte state membre ale Uniunii Europene. În unele domenii, mai ales cele referitoare la drepturile minorităților naționale, standardele austriece pot fi considerate ca fiind superioare celor aplicate în multe alte
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
multe alte țări UE. (Raport 2000: 108) Desigur, această evaluare a avut loc la începutul mandatului guvernamental, a fost preocupată de aspectul legal al chestiunilor și nu trebuie considerată o dovadă irefutabilă a modului în care FPÖ a tratat minoritățile, refugiații și imigranții. De fapt, raportul a și criticat FPÖ, pe care l-a catalogat ca un "partid populist de dreapta cu elemente radicale" care au "exploatat și indus sentimente atitudini xenofobe în timpul campaniilor" și astfel "a creat o atmosferă în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
între "noi" - "democrații cei buni" - și "ei" - "extrema dreaptă cea rea". Conform acesteia, democrația nu este pusă în pericol de populiștii de dreapta, ci de un discurs moral care evită confruntarea politică necesară cu aceștia. În privința tratamentului aplicat minorităților naționale, refugiaților și imigranților, evaluarea pozitivă a "înțelepților" trebuie nuanțată în lumina evoluțiilor ulterioare. În Carintia, dreptul constituțional al minorității slovene la plăcuțe locale bilingve a fost ignorat de fostul președinte FPÖ și viitorul președinte BZÖ, guvernatorul Haider (vezi secțiunea 6.5
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și în Iuda a continuat un cult limitat non-yahwist în continuitate cu elementele religiei preexilice (cf. de ex. Ackerman, 1992). Conform acestor studii, Cartea lui Ieremia ar demonstra existența cultului astral al „reginei cerului” atât în Iuda, cât și printre refugiații din Egipt (Ier 7,16-20; 44,15-30); Cartea lui Ieremia ar atesta prezența cultelor considerate neadmise în interiorul templului din Ierusalim (Ier 7,30; 32,34). Cultul astral citat de Ieremia nu este o noutate, ci este simpla continuare a cultului
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
1830, înainte ca Dieta de la Varșovia să proclame independența. Deși a fost mai brutală decît aceea îndurată de greci, represiunea rusă va înregistra un fiasco aproape imediat. Țara va fi împărțită în cinci provincii cu administrare directă; în timp ce mii de refugiați catolici imigrează în statele catolice europene, mai cu seamă în Franța. De data aceasta, polonezii vor deveni obiectul unei manifestări de solidaritate religioasă categorică. Montalembert nu ezită să publice, cu optimism chiar, în Viitorul din 12 decembrie, următorul articol: "Priviți
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai puțin susceptibili de comunism, de la Jean Cassou la André Gide, cuprinzîndu-i printre aceștia pe André Chamson, Jean Giono, Jean Guéhenno sau André Malraux. De altfel, foar-te curînd, Aragon, Gide și Malraux vor face cauză comună.371 Mai mult încă, refugiații germani și austrieci al căror număr sporește vor reda patriilor lor astfel reîntinerite lustrul universalității pe care îl pierduseră după 1850. Cu toții aparțin internaționalei antifasciste: Thomas Mann, Ștefan Zweig, Robert Musil, Albert Einstein, Theodor Adorno, Max Horkheimer, Herbert Marcuse, Paul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aceasta hotărînd astfel să continue să acționeze Într-un spațiu ce oferă garanții de securitate. Termenii de azil politic, refugiu sau exil aparțin aceleiași arii semantice, deși și Între aceștia pot fi făcute distincții clare. Sensul convențional al termenului de refugiat are mai ales o aplicabilitate juridică, a fost oferit de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și poate fi aplicat tuturor acelor persoane care și-au părăsit țara pentru a scăpa de persecuție, conflict armat sau alte forme de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
azil politic, refugiu sau exil aparțin aceleiași arii semantice, deși și Între aceștia pot fi făcute distincții clare. Sensul convențional al termenului de refugiat are mai ales o aplicabilitate juridică, a fost oferit de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și poate fi aplicat tuturor acelor persoane care și-au părăsit țara pentru a scăpa de persecuție, conflict armat sau alte forme de violență. După cel de-al Doilea Război Mondial, termenii de refugiat și de exilat au fost folosite
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și poate fi aplicat tuturor acelor persoane care și-au părăsit țara pentru a scăpa de persecuție, conflict armat sau alte forme de violență. După cel de-al Doilea Război Mondial, termenii de refugiat și de exilat au fost folosite ca sinonime, deoarece semnificația lor era dată de aceeași motivație de a părăsi țara și anume imposibilitatea de a activa pe plan cultural, politic sau religios În propria țară În deplină libertate, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de a activa pe plan cultural, politic sau religios În propria țară În deplină libertate, fără a-și periclita viața sa sau a familiei sale. Distincția constă În faptul că exilații desfășoară o activitate cu un scop bine precizat, spre deosebire de refugiați, care nu acționează organizat și nu au scopuri comune bine definite. Totuși, În ciuda scopului comun exprimat explicit, exilul nu a fost de cele mai multe ori decît suma exilaților. În acest sens, Virgil Ierunca sugerează utilizarea la plural a conceptului de exil
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
termenul de exil este folosit cu precădere În cazul În care apare În context cultural, În timp ce pentru domeniul politic și/sau economic este folosit mai mult cel de emigrație, În timp ce științele sociale folosesc alternativ cei doi termeni alături de cel de refugiați. Se poate identifica o diferențiere diacronică a utilizării termenilor, În anii ’40-’50 predominînd termenii de exil și refugiu, ulterior cel mai des apare termenul de emigranți, fapt explicabil și prin schimbarea structurii comunității românești din afara țării În anii ’60
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
exilul se definește din perspectiva strictă a persoanei exilate și prin activitatea sa În țara gazdă și are, În ciuda aparențelor, o conotație pozitivă, În timp ce refugiul este definit ca statut juridic și este asociat cu imaginile taberelor sau al convoaielor de refugiați, avînd astfel valențe negative mai pregnante. În ceea ce privește situația românilor din străinătate după cel de-al Doilea Război Mondial, definiția pe care Robert C. Williams o dă exilului poate fi considerată una dintre cele mai relevante. Astfel, el susține că „modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
crescut la 53.000 dintr-un total de 12.383.000 de persoane refugiate din zona comunistă. Unul dintre membrii exilului de la Paris, Neagu Djuvara, afirmă că, potrivit datelor la care a avut acces În calitate de funcționar al Organizației internaționale pentru refugiați, În 1951-1952, grupul de exilați din România era cel mai puțin numeros față de cele provenite din alte țări de dincolo de Cortina de Fier. Atît componența socială, cît și cea politică a comunității de exilați au variat de-a lungul celor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
actuale”. Exilații credeau că de imaginea pe care ei o prezintă În Occident depinde eficiența acțiunilor Întreprinse. Prin urmare, doreau o acțiune unitară, conjugată a tuturor celor care se aflau În străinătate. De pildă, Theodor Cazaban susținea că „neînțelegerile dintre refugiați Înseamnă sabotarea poziției noastre adevărate, democratice, poziție de pe care putem vorbi În Occident”. Una dintre cele mai eficiente organizații ale românilor din Paris a fost Fundația Universitară Carol I, creată la 8 decembrie 1950. Scopul inițial al acesteia a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Dar acești puțini scriitori din străinătate au totuși ceea ce demult nu mai au scriitorii din țară: libertatea de a scrie și de a publica. Și Încep acum să aibă și un public, Înfiripat dintr-un număr tot mai mare de refugiați [...]. Revista aceasta este scrisă pentru românii de peste granițe”. În afară de critică literară, proză și/sau poezie, În revistă era realizată și o „cronică măruntă” În care erau prezentate apariții editoriale din Franța. De asemenea, evenimente politice majore cum ar fi procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu binecuvîntarea oficială, s-a creat atunci Uniunea activiștilor voluntari „Enver Hoxha”, la care au aderat zeci de mii de oameni și care a Întreținut cîtăva vreme un climat de război civil. Față de această amenințare, a crescut Între timp numărul refugiaților care căutau adăpost În Italia, cca 100.000 În anii 1990-1991. Totodată, lupta Între guvern și opoziție, mai aprigă pe măsură ce se apropiau primele alegeri libere, s-a dat și pe alt plan, pentru controlul radioului și televiziunii. Alia n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Paris, 1994. De asemenea, lucrarea se concentrează asupra aspectelor referitoare la structura comunității românești de la Paris, Încercînd să prezinte organizațiile și publicațiile create de aceasta, stadiul actual al cercetării făcînd imposibilă analiza literaturii și a activității posturilor de radio. Situația refugiaților În lume 1997-1998. Persoanele deplasate intern: o urgență umanitară. ICNUR, Carocom ’94, 1997, p. 2. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, interviu cu autorul, Înregistrare audio, 3 aprilie 2001, Paris. Mihai Dinu Gheorghiu, „Exil, disidență și a doua cultură”, În Eva
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintre 1848 și 1948. Neagu Djuvara, „Souvenirs de l’exil de 1948”, Revue Roumaine d’Histoire, Academia Română, tom XXXIV, nr. 1-2, ianuarie-iunie 1995, p. 17. Statisticile Îi cuprind numai pe cei care s-au Înregistrat la Biroul francez pentru protecția refugiaților și a apatrizilor, care a Înlocuit Organizația internațională pentru refugiați. Potrivit unui document din arhiva postului de radio Europa Liberă, pînă În aprilie 1954, 3.155 de români se aflau pe listele Comitetului de asistență a românilor (În continuare, Caroman
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de 1948”, Revue Roumaine d’Histoire, Academia Română, tom XXXIV, nr. 1-2, ianuarie-iunie 1995, p. 17. Statisticile Îi cuprind numai pe cei care s-au Înregistrat la Biroul francez pentru protecția refugiaților și a apatrizilor, care a Înlocuit Organizația internațională pentru refugiați. Potrivit unui document din arhiva postului de radio Europa Liberă, pînă În aprilie 1954, 3.155 de români se aflau pe listele Comitetului de asistență a românilor (În continuare, Caroman). Vezi, Romania/Exile, Radio Free Europe Archives, Budapest, Open Society
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Caroman. Aceasta a luat naștere În 1947, la inițiativa foștilor reprezentanți ai Crucii Roșii În România. Cf. RFE, Item nr. 6684/53. În statutul său se afirma că „această asociație are un caracter umanitar și are ca scop ajutorarea tuturor refugiaților români, fără nici o distincție etnică sau de religie [...]. De asemenea, asociația se reține de la orice activitate cu caracter politic”. Vezi Statutul Comitetului de Asistență a Românilor, CAROMAN 1948-1949, Nanterre, Bibliothèque de Documentation Internationale Contemporaine, 1948-1949, fotocopie. O altă organizație de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
The Long March of the French Left, St. Martin’s Press, New York, 1981, și Arthur Hirsch, The French Left, Black Rose Books, Montréal, 1982, pp. 157-233. Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 146. Theodor Cazaban, „Problema refugiaților În lumea liberă. Pe marginea unor Întîlniri internaționle”, România viitoare, III, nr. 9, 1953, p. 31. The Romanians in America, 1748-1974. A Chronology & Fact Book, compiled and edited by Vladimir Wertsman, Dobbs Ferry, Oceana Publications, Inc., New York, 1975, p. V.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la art. 6 și 7, și sunt furnizate și/sau consultate de următoarele instituții: ... a) Poliția Română; ... b) Poliția de Frontieră Română; ... c) Jandarmeria Română; ... d) Autoritatea pentru străini; e) Biroul SIRENE, de la data operaționalizării acestuia; ... f) Oficiul Național pentru Refugiați; ... g) Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor; ... h) Direcția Generală de Pașapoarte; ... i) Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor; ... j) Autoritatea Națională a Vămilor; ... k) Ministerul Afacerilor Externe; ... l) Ministerul Justiției. ... (2) Modul de furnizare și/sau de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204332_a_205661]
-
urgență dacă se află în una dintre următoarele situații: a) cetățenii străini, pe perioada în care au domiciliul său, după caz, reședință în România, în condițiile legii; ... b) cetățenii străini și apatrizii care au dobândit, în condițiile legii, statutul de refugiat în România sau cărora li s-a acordat o altă formă de protecție umanitară prevăzută de lege; ... c) apatrizii care au domiciliul său, după caz, reședință în România, în condițiile legii. ... Capitolul ÎI Ajutorul pentru încălzirea locuinței cu energie termică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226364_a_227693]