11,862 matches
-
de: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), nagâț ("Vanellus vanellus") sau cufundar polar ("Gavia arctica"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis") sau acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"). În vecinătatea rezervației naturală se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice), astfel:
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
inteligentă, aparține universului "Fundației", în perioada Imperiului Galactic Trantorian. Cei câțiva supraviețuitori ai unei rase extraterestre au fost mutați de pe planeta lor muribundă pe Cepheus-18, o planetă ocupată de oameni care se dorește o combinație de grădină zoologică, laborator și rezervație naturală. Administratorul imperial vrea să ajute creaturile care se îndreaptă încet-încet spre extincție, folosind cunoștințele pe care le are în legătură cu funcționarea birocrației Imperiului. El reușește astfel să le pună la dispoziție un cargou cu ajutorul căruia să plece din galaxie către
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), fiind declarată prin Legea Nr. 5 din 6 matie 2000, iar prin O.M.1964/13.12.2007, este protejată ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europenă "Natura 2000", în vederea conservării habitatelor naturale și a
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
iar prin O.M.1964/13.12.2007, este protejată ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europenă "Natura 2000", în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar (Cod: ROSCI 0249 Tip: SCI). Rezervația naturală este situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Șaru Dornei, în nord-estul localitatății Neagra Șarului, în apropiere drumului ce duce la Gura Haitii. Tinoavele sau mlaștinile oligotrofe (sărace în substanțe nutritive) se întâlnesc în regiunile depresionare cu
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Dumitrița. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bistrița-Năsăud (aproape de limita teritorială cu județul Mureș), în partea estică a satului satului Budacu de Sus, aproape de
Locul fosilifer Râpa Mare () [Corola-website/Science/325326_a_326655]
-
naturală de tip paleontologic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Dumitrița. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bistrița-Năsăud (aproape de limita teritorială cu județul Mureș), în partea estică a satului satului Budacu de Sus, aproape de rezervația naturală Râpa Verde. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a
Locul fosilifer Râpa Mare () [Corola-website/Science/325326_a_326655]
-
situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Dumitrița. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bistrița-Năsăud (aproape de limita teritorială cu județul Mureș), în partea estică a satului satului Budacu de Sus, aproape de rezervația naturală Râpa Verde. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate
Locul fosilifer Râpa Mare () [Corola-website/Science/325326_a_326655]
-
a Carpaților Orientali), pe cursul superior al văii Budacului. Abruptul prezintă straturi de marne, nisipuri, mâluri și pietrișuri și un sector cu depozite sedimentare cu conținut de floră și faună fosilizată, alcătuit din vegetale și resturi de pești. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Locul fosilifer Râpa Mare () [Corola-website/Science/325326_a_326655]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Cetate (în vestul sudul Orheiu Bistriței), în apropierea drumului județean DJ173 care leagă
Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului () [Corola-website/Science/325343_a_326672]
-
în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Cetate (în vestul sudul Orheiu Bistriței), în apropierea drumului județean DJ173 care leagă municipiul Bistrița de localitatea Șoimuș. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000
Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului () [Corola-website/Science/325343_a_326672]
-
aflat la circa nord de Brest (Belarus) și la sud-est de Białystok (Polonia). Este una dintre ultimele și cele mai mari rămășițe din imensele păduri virgine care odinioară acopereau Câmpia Europeană. Clasificată ca loc în Patrimoniul Mondial UNESCO și ca rezervație a biosferei, pădurea ocupă unele zone din regiunea Brest (districtele Kamjanec și Pružań) și regiunea Hrodna (districtul Svislač) din Belarus și de partea poloneză a graniței în zona orașului Białowieża din voievodatul Podlasia ( nord-est de Varșovia). Frontiera dintre cele două
Pădurea Białowieża () [Corola-website/Science/324705_a_326034]
-
și pietoni. În pădurea Białowieża trăiesc circa 800 de zimbri, cele mai masive animale de uscat de pe continentul european. Un gard de securitate ține turmele de zimbri separate din punct de vedere fizic și genetic. De partea bielorusă a frontierei, rezervația biosferei ocupă ; aria centrală ocupă ; zona-tampon ; și zona de tranziție ; parcul național și situl din Patrimoniul Mondial UNESCO ocupă . Administrația sitului Belavežskaja Pušča din Kamieniuki, Belarus include laboratoare și o grădină zoologică unde pot fi văzuți zimbri (reintroduși în parc
Pădurea Białowieża () [Corola-website/Science/324705_a_326034]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a (rezervație naturală, tip mixt), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al orașului Dragomirești și al comunelor Groșii Țibleșului și Suciu de Sus. Aria naturală se află în Munții Țibleș (grupa muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). În arealul rezervației vegetează mai multe rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); din speciile: clopoțel
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Satulung. Aria protejată se află în vestul județului Maramureș, pe teritoriul sud-vestic al satului Fersig, în apropierea drumului județean (DJ108E) care leagă localitatea Lucăcești de satul Mireșu
Pădurea Bavna () [Corola-website/Science/324800_a_326129]
-
de tip forestier), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Satulung. Aria protejată se află în vestul județului Maramureș, pe teritoriul sud-vestic al satului Fersig, în apropierea drumului județean (DJ108E) care leagă localitatea Lucăcești de satul Mireșu Mare. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde
Pădurea Bavna () [Corola-website/Science/324800_a_326129]
-
de cca. 35 de m), mediu prielnic de cuibărire pe perioada verii a unei comunități păsări migratoare din specia stârcu cenușiu ("Ardea cinerea"). La nivelul ierburilor, primăvara înflorește lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), specie floristică declarată monument al naturii. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Pădurea Bavna () [Corola-website/Science/324800_a_326129]
-
este o arie protejată de interes național inclusă în Parcul Natural Munții Maramureșului, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al orașului Borșa. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Maramureș, în Munții Maramureșului, grupa muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin lanțului muntos al Carpaților
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel ("Symphyandra wanneri"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense") sau cupă ("Gențiana kochiana"). În arealul rezervației își au habitatul mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
ater"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), fazan ("Phasianus colchicus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), sau aușel ("Regulus regulus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Cicârlău. Aria naturală se află în extremitatea central-vestică a județului Maramureș (la limita teritorială cu județul Satu Mare) în partea nord-vestică a satului Ilba, în
Rozeta de piatră Ilba () [Corola-website/Science/324770_a_326099]
-
comunei Cicârlău. Aria naturală se află în extremitatea central-vestică a județului Maramureș (la limita teritorială cu județul Satu Mare) în partea nord-vestică a satului Ilba, în imediata apropierea a drumului național DN1C, care leagă municipiul Cluj-Napoca de granița nord-vestică a țării Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate
Rozeta de piatră Ilba () [Corola-website/Science/324770_a_326099]
-
rozete. Cariera este și un punct de interes paleontologic datorită semnalării unor resturi de faună fosilă ale unor specii de scoici ("Congeria neumayri"), ostracode ("Candona labiata") sau melci ("Planorbis planorbis") atribuite perioadei finale a Miocenului și începutul Pliocenului. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Rozeta de piatră Ilba () [Corola-website/Science/324770_a_326099]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a (rezervație naturală de tip botanic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Desești. Aria naturală se află în Munții Gutâi - Igniș (o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în partea central-nordică
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]