11,558 matches
-
orășenilor prin sunetul clopotelor: este cel dintâi semnal al celebrării și primul moment În care puterea Își asociază prezența marelui eveniment liturgic. Monarhul intră În biserică, iar corul și Înaltul cler cântă imnul axion („vrednic este”). După cântarea Întru slava sfintei (slavoslovia), alaiul Întreg iese, iar racla cu relicva este dusă În curte de către patru preoți. Acesta este Începutul celebrării publice: racla sfintei Înconjoară de trei ori biserica, fiind urmată de alaiul condus de principe și de mitropolit (R. Păun, 2007
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Monarhul intră În biserică, iar corul și Înaltul cler cântă imnul axion („vrednic este”). După cântarea Întru slava sfintei (slavoslovia), alaiul Întreg iese, iar racla cu relicva este dusă În curte de către patru preoți. Acesta este Începutul celebrării publice: racla sfintei Înconjoară de trei ori biserica, fiind urmată de alaiul condus de principe și de mitropolit (R. Păun, 2007, pp. 104-105). Această sinteză, bazată pe descrieri de epocă, scoate În evidență importanța deplasărilor În constituirea procesiunii: domnitorul se deplasează cu Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
alaiul care poartă moaștele sfinte, așezarea raclei În spațiul monarhului, intrarea În biserică a alaiului religios și domnesc, readucerea moaștelor În biserică, mutarea lor succesivă În altar și de acolo Înapoi În centrul bisericii: Această etapă odată Încheiată, este rândul sfintei să „Întoarcă vizita” monarhului. Racla este instalată În mijlocul Curții improvizate În fața bisericii, iar ordinea În actul de devoțiune reproduce ierarhia charismelor și puterilor: „și merge Întâi mitropolitul de sărută moștile, să miruiește mitropolitul”. Gestul arhiereului este un gest săvârșitor, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dreptul de a se apropia primii de oamenii acestuia. Spectacolul puterii este acum pe cale să se Încheie: voievodul și mitropolitul intră În biserică pentru slujă, În vreme ce moaștele rămân afară „pentru sărutarea norodului”. Epilogul este rezervat Însă tot monarhului: după ce trupul sfintei revine În biserică „se petrece Domnul și beizadelile și cu boierii pe dedesubtul sfântului trup și apoi ducându-l În sfântul oltariu, Îl pun pe sfânta masă”. Către sfârșitul slujbei, fiecare actor reintră În posesia propriului spațiu: „sfintele moștii se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
indieni Navajo la cei patru munți sacri și la crearea Zilei de Rugăciuni a Unității Naționale Navajo (M. Swarz, 1998). La fel, În România postcomunistă au apărut numeroase locuri sacre, asociate unor moaște binefăcătoare, care au generat numeroase pelerinaje: moaștele Sfintei Parascheva de la Iași, ale sfântului Dumitru de la București, ale Sfântului Calinic de la Cernica etc. Între acestea se distinge pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva depuse la Iași, care atrage nu numai pelerinii (evaluați de mass-media la un milion În ziua sacră
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În România postcomunistă au apărut numeroase locuri sacre, asociate unor moaște binefăcătoare, care au generat numeroase pelerinaje: moaștele Sfintei Parascheva de la Iași, ale sfântului Dumitru de la București, ale Sfântului Calinic de la Cernica etc. Între acestea se distinge pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva depuse la Iași, care atrage nu numai pelerinii (evaluați de mass-media la un milion În ziua sacră de 15 octombrie), ci și numeroase figuri ale vieții politice. În plus și, poate, mai important, pe lângă pelerinajele clasice, legate de religiile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a carnavalului favorizează, de asemenea, indecența. Personajul Pulcinella Își permite deseori câte un gest obscen În prezența femeilor. În timp ce stă de vorbă cu femeile, se pricepe să imite, printr-o mișcare ușoară și necuviincioasă, Înfățișarea vechiului zeu al grădinilor din sfânta Romă. Dar scamatoria lui frivolă stârnește mai mult râsete decât indignare. (M. Bahtin, 1974, p. 271) În continuare Goethe redă o scenă, care se petrece pe o ulicioară lăturalnică. Apare un grup de bărbați costumați; unii poartă straie țărănești, alții
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de tip legendă) În care identifică patru clase: a) benefice (Zânele, Baba Dochia, Rohmanii, Spiridușii, Blajinii etc.); b) malefice (Muma-Pădurii, Zmeul, Vârcolacii, Dracul, Pricolicii, Căpcăunii etc.); c) benefice și malefice (Șolomonarul, Urieșii, Știma Apelor, Ielele etc.); d) justițiare (Ursitoarele, Marțolea, Sfânta Vineri, Joimărița). Clasificarea de mai sus, având ca axă atitudinea ființelor dotate cu puteri supranaturale față de om, nu este exhaustivă (nu face apel la figurile invocate În alte genuri folclorice) și nici unitară (ultima categorie introduce un nou criteriu, de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
limbi, dar nu a dat simple traduceri, ci a repovestit expresiv, într-o formă accesibilă, menită să fie familiară publicului căruia i s-a adresat, motivele și temele folclorice selectate. Este și autorul unor piese de teatru - Sperietoarea veselă (1947), Sfânta Jane (1949) - reprezentate, dar needitate în volum. A scris și câteva scenarii de film documentar: Centenarul Teatrului Național „I.L. Caragiale” (1952), Bogății ascunse (1953), Cantemiriștii (1958). Împreună cu Paul B. Marian a îngrijit o ediție revizuită și amplificată a dicționarului Citate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
1977; Kenneth Allsop, Chicago sub teroare, București, 1978; Jerome K. Jerome, Vacanță cu copiii mei, București, 1981; Trei secole de paradox, pref. Silvian Iosifescu, București, 1983. Repere bibliografice: Bloc-Notes, „Fapta”, 1947, 788; Silvian Iosifescu, „Vulpile...”, CNT, 1948, 86; Radu Naumescu, „Sfânta Jane”, „Drum drept”, 1949, 777; Șerban Cioculescu, Paradoxul, RL, 1986, 6; Dicț. scriit. rom., III, 82-83. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
1938-1939). Își petrece astfel o bună parte a vieții în străinătate, unde fusese încă de pe când era licean și vizitase, cu prilejul unei scurte excursii, Italia (Catania, Messina, Napoli, Pompei, Cetatea Vaticanului, Florența, Veneția și Fiume), după ce văzuse Atena și Sfânta Sofia, la Constantinopol. Cariera diplomatică nu-l stânjenește în desfășurarea activității literare, dimpotrivă, îi dă răgazul să și-o împlinească. Roadele muncii pe tărâm poetic sunt culegerile de versuri Lauda somnului (1929), La cumpăna apelor (1933) și La curțile dorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
dumneata la fel! Deci, cârtiți... PRIETENUL (palid): Câr-mâr noi? PROFESORUL (bătând cu pumnul): Cârtiți în masă? PRIETENUL (îl apucă demnitatea): Bine, domnule, să admitem că femeia o să se pună de acord cu știința cea mai avansată, devenind, cum ziceți, o sfântă...(furios). Atunci noi, noi pentru ce mai muncim? Aia nu, aia nu... LOCATARUL: Da, căci, zi de zi, sus, pe acoperișuri... De ce? Pentru ce? PROFESORUL: Pentru societate... LOCATARUL și PRIETENUL (luminați deodată): Ei, bată-vă să vă bată! (Râd relaxați
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
coacere, câmpul de recoltare e tabu și acest tabu Îl poate Înlătura numai căpetenia și sfatul bătrânilor, Într-o zi anume, când poate Începe recoltarea. Tabuuri sunt legate de anumite locuri ale duhurilor totemice sau ascunzători tainice ale sculelor totemice sfinte ale tribului, care se dovedesc „un azil pentru membrii tribului, cât și pentru străini”212. Certurile, bătăile erau privite cu o anumită blândețe de conducerea tribului (aplicarea de răni ușoare provocate de sulițe sau de loviturile date cu un fel
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
avea viață În Hristos, nu ne putem mântui. Căci așa ne spune Mântuitorul: „De nu veți mânca Trupul Fiului Omului și de nu veți bea Sângele lui, nu veți avea viață Întru voi” (Ioan 6, 5153). Sfântul Botez, Spovedania și Sfânta Împărtășanie sunt tainele de bază ale Bisericii Ortodoxe care asigură mântuirea credincioșilor. Și dacă Botezul este „ușa Tainelor”, iar Spovedania este numită „al doilea Botez”, Sfânta Împărtășanie este cununa Tainelor, căci ea desăvîrșește și unește direct pe om cu Dumnezeu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
lui, nu veți avea viață Întru voi” (Ioan 6, 5153). Sfântul Botez, Spovedania și Sfânta Împărtășanie sunt tainele de bază ale Bisericii Ortodoxe care asigură mântuirea credincioșilor. Și dacă Botezul este „ușa Tainelor”, iar Spovedania este numită „al doilea Botez”, Sfânta Împărtășanie este cununa Tainelor, căci ea desăvîrșește și unește direct pe om cu Dumnezeu prin Trupul și Sângele Domnului. Sfânta Împărtășanie se sfințește Întotdeauna numai În cadrul Sfintei Liturghii, prin prefacerea pâinii și vinului În Trupul și Sângele lui Hristos. De
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
pâine”(I Cor. 10,17). Sfânta Împărtășanie nu este numai o Taină, ci și o jertfă reală, nesângeroasă, adusă lui Dumnezeu, Jertfa trupului și a sângelui lui Iisus Hristos. Același Hristos S-a jertfit pe cruce și Se jertfește În Sfânta Euharistie. Deosebirea este că jertfa de pe cruce este sângeroasă, pe când cea din Sfânta Euharistie este nesângeroasă, Însă strâns unită cu cea de pe cruce, pe care o actualizează până la sfârșitul veacurilor. Momentul instituirii Tainei Euharistiei a fost la Cina cea de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
când prin cuvintele Sale, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a spus: „Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu; Beți dintru acesta toți, acesta este sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor” (Mt XXVI, 26-28). Materia Sfintei Euharistii este pâinea și vinul. Pâinea trebuie să fie din grâu curat, dospită, cum a fost la Cina cea de Taină, iar vinul să fie curat, din trupuri (rodul viței), indiferent de culoare, amestecat cu puțină apă. Spre deosebire de Biserica noastră
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
Întrebuințează la Sfânta Euharistie pâine nedospită sau azimă (ostia). Cea dintâi condiție obligatorie pentru cel ce se Împărtășește este să fie ortodox adevărat și să aibă mare credință În Dumnezeu. Că cine nu vine cu credință și cu lacrimi la Sfânta Împărtășanie, spre osîndă se Împărtășește. ,,Lacrima e simbolul pocăinței, e prețuită și ea nu se pierde. Pot fi lacrimi ca dar al lui Dumnezeu, ca pocăință a celui care o cere” A doua condiție principală pentru cel care vrea să
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
li se dea. Dorința stăruitoare, liberă a credinciosului, spovedania cu căința și dezlegarea duhovnicului, Îl fac pe fiecare fiu al Bisericii Ortodoxe vrednic de Prea Curatele Taine. Iată și alte condiții fixate de Sfinții Părinți și de Biserică pentru primirea Sfintei Împărtășanii. Credinciosul este dator să-și cerceteze conștiința sa dacă și-a mărturisit toate păcatele la duhovnic, dacă nu a ascuns vreun păcat de moarte la spovedanie, dacă și-a făcut canonul rânduit, dacă este Împăcat cu toți oamenii, știind
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
ești creat pentru pământ, ci pentru cer. După ostenelile și grijile vieții, ridică-te sus cu mintea și inima, revarsă-ți Înaintea lui Dumnezeu sufletul În rugăciuni și mulțumiri. Roagă-te! Aceasta este datoria ta, slava ta, fericirea ta” Săvârșitorul Sfintei Taine este episcopul sau preotul, ca urmași ai Sf. Apostoli care au primit permisiunea și porunca de a o săvârși, prin cuvintele: „Aceasta să o faceți Întru pomenirea Mea.”( Luca 22, 19). Primitorii Tainei sunt membrii Bisericii care s-au
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
sunt pământ și cenușă, nu mai sunt rob, ci liber...” ( Omilia 24, la I Corinteni). Tocmai de aceea, pregătirea temeinică Începe și cu rugăciune specială Înainte de Împărtășirea cu Preacuratele Taine. Astfel, pe lângă cele 12 rugăciuni care se citesc Înainte de primirea Sfintei Împărtășanii, precum și a canonului ce le precede, Acatistul Mântuitorului constituie rugăciunea care presupune o raportare personală la Mântuitorul Hristos, constituind, din acest motiv, o excelentă pregătire sufletească pentru momentul unirii cu Sfântul Trup și Sfântul Sânge. În ziua În care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
pentru că primirea Euharistiei este identică cu mărturisirea completă a credinței propovăduită de Biserica Ortodoxă. Practica intercomuniunii, adică a Împărtășirii unor creștini de alte confesiuni, nu este permisă În Biserica noastră, Întrucât Împărtășirea este culmea și expresia deplinătății de credință. Efectele Sfintei Împărtășanii sunt: - ne unește real cu Hristos, conform promisiunii Sale „Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu rămâne Întru Mine și Eu Întru el” (Ioan 6, 56); - ne curățește de păcate și ne face să progresăm În viața
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
asupra creației.Săvârșirea Sfintei Liturghii are ca obiect prefacerea darurilor În Dumnezeiescul Trup și Sânge al Domnului Hristos, iar ca scop sfințirea credincioșilor, care, prin acestea, dobândesc iertarea păcatelor și moștenirea Împărăției cerurilor. Dumnezeu ne dă În dar toate cele sfinte, fără ca noi să-i dăm nimic În schimb, Însă El ne cere neapărat să ne facem vrednici de a le primi și a le păstra, căci nu face parte de sfințire decât celor ce s-au pregătit În felul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
În schimb, Însă El ne cere neapărat să ne facem vrednici de a le primi și a le păstra, căci nu face parte de sfințire decât celor ce s-au pregătit În felul acesta. Se cuvine deci ca, la primirea Sfintelor Taine, să ne Înfățișăm pregătiți și cu vrednicie.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
punem, din perspectivă creștină, este următoarea: cum să acceptăm astăzi, să respectăm și să promovăm valorile umane, mai ales dreptatea și solidaritatea, în sintonie cu valorile economice la scară globalizată? Conceptele fundamentale la care se referă teologii, bazându-se pe Sfânta Scriptură și pe valorile creștine, în general, sunt: respectul față de persoana umană, destinația universală a bunurilor și funcția socială a proprietății, iubirea mai cu seamă a săracilor și participarea activă la viața societății. Aceste concepte implică accesul fiecăruia la o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]