19,447 matches
-
mușchii și organele și asigură că interacțiunile dintre acestea mențin stabilitatea sistemului; sistemul 3: Creierul de bază, care supraveghează întregul complex de mușchi și organe și optimizează mediul intern al sistemului; sistemul 4: Creierul mijlociu. Conexiunea cu lumea înconjurătoare prin simțuri. Planificarea viitorului. Proiecții; sistemul 5: Funcțiile creierului superior. Formularea deciziilor politice. Conștiința identității. Mai întâi, Beer a considerat organismul uman ca fiind format din trei părți interdependente: organe și mușchi, sisteme nervoase și mediul extern. Sau, mai pe scurt: corp
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
central care controlează interacțiunile atât cu mediul înconjurător E, cât și cu mușchii și organele interne ale organismului uman. \n Sintetic, aceste cinci părți sunt următoarele: sistemul 5: Cortexul. Funcțiile superioare ale creierului; sistemul 4: Diencefalul. Intrări de la organele de simț, planificarea acțiunilor ; sistemul 3: Creierul de bază: măduva spinării. Reglarea internă. Optimizarea; sistemul 2: Sistemul nervos simpatic: stabilizarea activității mușchilor și organelor; sistemul 1: Mușchi și organe interne. Activități primare. Prin analogie, organizațiile dispun tot de cinci astfel de sisteme
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sistemelor democratice și la realizarea unei guvernări eficiente în două moduri: prin efectele „interne” asupra membrilor lor. Asociațiile cu „membrii egali” produc solidaritate, dezvoltă conștiința publică și creează obișnuința cooperării. Implicarea în asociații „induce anumite abilități de cooperare, precum și un simț al responsabilității comune pentru eforturile colective (...). A face parte dintr-o societate corală sau dintr-un club de cercetare a păsărilor sălbatice poate fi suficient pentru a cultiva autodisciplina și aprecierea sentimentului de satisfacție dat de o colaborare fructuoasă” (Putnam
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
drept „oracolul din Dămăroaia”), care spunea, pe de o parte, că românii au nevoie de 20 de ani pentru a recupera decalajul care îi separa la momentul respectiv de Occident și că ei sunt „stupid people”. Ipoteza mea, la nivelul simțului comun, este că explicarea problemelor actuale prin intermediul mentalităților nu este câtuși de puțin una răspândită în România. De altfel, unul dintre argumentele pe care Monica Heintz le aduce presupusei popularități a explicației „în rândul nespecialiștilor” (p. 20) este ușor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
are posibilități pentru a ne furniza date ce interesează organele noastre de securitate. Față de cele de mai sus propunem menținerea acestuia în rețeaua informativă.” * De multe ori, viitorul informator se prezenta la Securitate sau la Miliție și relata anumite lucruri. Simț civic, simț al răspunderii? Cert este că, imediat, ofițerii „miroseau” persoana care se preta a fi informator și îl recrutau. Așa s-a întâmplat și în cazul prezentat mai jos, informațiile fiind deosebit de utile pentru Securitate, care îi dădea informatorului
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pentru a ne furniza date ce interesează organele noastre de securitate. Față de cele de mai sus propunem menținerea acestuia în rețeaua informativă.” * De multe ori, viitorul informator se prezenta la Securitate sau la Miliție și relata anumite lucruri. Simț civic, simț al răspunderii? Cert este că, imediat, ofițerii „miroseau” persoana care se preta a fi informator și îl recrutau. Așa s-a întâmplat și în cazul prezentat mai jos, informațiile fiind deosebit de utile pentru Securitate, care îi dădea informatorului sarcini tot
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
care ar desemna cu exactitate conținutul experienței sale. Ar trebui să fii un „nebun în straie tărcate”, un „măscărici”, recunoaște el, pentru a exprima această asemănare înzestrată cu o atât de mare forță de realitate. O asemănare pe care nici simțurile nu o pot explica și nici vorbele nu o pot defini. Bottom nu posedă limbajul apt să traducă experiența unei alterități ce depășește limitele percepției și ale vocabularului său. În schimb, la începutul ultimului act, în discuția dintre Tezeu și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cu spiritul analitic, cu luciditatea atotștiutoare de care dramaturgul s-a săturat până peste cap, după cum el însuși mărturisește. Avem nevoie și de tenebre, avem nevoie și de lucruri ce rămân neînțelese, iar teatrul ar putea să ni le ofere. Simțul gravității, simțul misterului - iată ce-i cere Genet lui Roger Blin atunci când acesta se pregătește să pună în scenă Paravanele. De altfel, asimilarea spectacolului teatral cu o ceremonie închinată morților va constitui ideea de bază din întregul volum Scrisori către
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
analitic, cu luciditatea atotștiutoare de care dramaturgul s-a săturat până peste cap, după cum el însuși mărturisește. Avem nevoie și de tenebre, avem nevoie și de lucruri ce rămân neînțelese, iar teatrul ar putea să ni le ofere. Simțul gravității, simțul misterului - iată ce-i cere Genet lui Roger Blin atunci când acesta se pregătește să pună în scenă Paravanele. De altfel, asimilarea spectacolului teatral cu o ceremonie închinată morților va constitui ideea de bază din întregul volum Scrisori către Roger Blin1
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pe care Thomas nu-l acceptă și a cărui conținut poate fi formulat astfel: în timpul ședințelor, Thomas recunoaște că nu și-a pus niciodată întrebări privind cauzele neînțelegerilor dintre părinți. El se justifică cu o grămadă de argumente de bun simț: acest lucru nu-l privește, este problema părinților săi etc. El n-a pus nici o întrebare atunci când, pe parcursul ședințelor, mama sa îi cerea să iasă pentru a „spune lucruri care nu-l privesc”. Astfel, în timpul unei vizite recente premergătoare admiterii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de viață a subiectului, putem ușor înțelege că o explicație în termenii cauzalității lineare, corelând acest act cu un eveniment punctual, ar fi în cel mai bun caz foarte incompletă, dacă nu chiar total înșelătoare. Cu toate acestea, în psihologia simțului comun tocmai acest gen de explicații pare să atragă întotdeauna adepți. În plus, trăsăturile de personalitate subiacente nu permit deloc să ajungem la concluzia existenței unei organizări a personalității sau a unei patologii precise care „ar explica” gestul suicidar, omițând
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care a ambiționat să scoată un instrument rațional pe care să întemeieze o teorie științifică. Doar că, deși operația de cezariană a metafizicii pare să fi reușit, dovadă fiind reziliența teoriei la schimbare, copilul a fost scos la lumină fără simțuri: un obiect, până la urmă nefolositor, chiar ireal pentru că nu face parte din zona genuină a conștiinței competiționale a Naturii care este Natura Umană. Concluzia este fără dubiu: homo œconomicus nu poate naște niciun făt normal, pentru că el chiar nu are
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
raționalității, naufragierea acțiunii intenționate (pentru crearea de avuție) în bancul de nisip constituit neintenționat de mișcările ofensive și defensive din bătălia din adâncurile subiectivității (prin legile mecanicii „iraționale” a intereselor). Referențiale antropice Ca atare, Economia nu-și întemeiază ipoteze pe simțurile al căror semnal este atestat de experiment, ci pe ceva ce constituie reglatorul naturii umane, adică bunul-simț, laboratorul unde se întâmplă excluderea exceselor de rațional și irațional, unde se moderează consecințele intenționate și neintenționate, adică exact unde și cum se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ce poate să facă stânca pentru a sătura poftele? Teoria bunului-simț Poziția specială a Economiei în raport cu modelele de cogniție este dată de faptul că deși în logica pură pentru a ajunge la adevăr trebuie cumva să ne întoarcem și la simțuri, în logica situațională întoarcerea fiului risipitor al înțelegerii și explicației se face în esență la bunul-simț. Ceea ce semnifică a fi drept adevăr, faptă, coincidență etc. este, în cazul Economiei, instanța bunului simț. Pe înfășurarea dintre adevăr și bunul-simț se instalează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
adevăr trebuie cumva să ne întoarcem și la simțuri, în logica situațională întoarcerea fiului risipitor al înțelegerii și explicației se face în esență la bunul-simț. Ceea ce semnifică a fi drept adevăr, faptă, coincidență etc. este, în cazul Economiei, instanța bunului simț. Pe înfășurarea dintre adevăr și bunul-simț se instalează contextul ca replicant al coincidențelor dintre enunțuri și real. Doar faptele ce țin de bunul-simț relevă legătura cu enunțurile Economiei și nu faptele în general în mod direct. Metoda tarskiană de validare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
coincidențelor dintre enunțuri și faptele a căror substanțiere înseamnă că au utilitatea lucrului bine făcut. Pe scurt și fără riscul de a deforma complexitatea căreia i se adresează cogniția economică se poate spune așa: a explica înseamnă a exprima bunul simț. Logica situațională la care apelează conceptualizarea Economiei trebuie interpretată dincolo de obiectualism și obiectivismul empirist în sensul că obiectul cunoașterii economice presupune implicarea, conștientă sau nu, și ca subiect și ca obiect în procesul de cogniție. Legătura acestui dualism de instanțiere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dovedească vlăstarul profeției. Economia nu este conceptualizarea unei lumi perfecte, nici mai bună, nici mai rea decât rezultă în mod spontan prin rolul bunuluisimț al naturii umane. Pentru această sarcină Economia trebuie să se asigure permanent ea însăși de bun simț pentru a conceptualiza după sugestia lucrului bine făcut. Faptul că explică mai convingător sau mai puțin convingător ceea ce se întâmplă (ca o magie pe canalul bunului-simț când determinanții subiectivi ajung să configureze situația obiectivă, inclusiv ca instanțiere a ceva cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fie predictivă, ea spune cu certitudine că dacă intersubiectivitatea contextului încalcă regula minimală a bunului-simț și se urmărește cu prevalență și altceva decât ceea ce bunul-simț este destinat să facă (lucrul bine făcut) este inevitabilă criza, intervenția în forță a bunului simț pentru a se centra energiile pe dimensiunea lucrului bine făcut. Când în economie se forțează ritmul (adică se încearcă să se producă salturi de către natură) și se acumulează lucruri prost făcute (lucruri rău făcute) intervenția bunului simț pentru ca în contexte
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
forță a bunului simț pentru a se centra energiile pe dimensiunea lucrului bine făcut. Când în economie se forțează ritmul (adică se încearcă să se producă salturi de către natură) și se acumulează lucruri prost făcute (lucruri rău făcute) intervenția bunului simț pentru ca în contexte să se întâmple lucruri bine făcute este rapidă și radicală. Problema nu este că Economia nu prevede crizele, ci că se acumulează îngrijorător încălcările legilor naturii, când intervin dereglări și în logică și în psihologie care afectează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
recursivitatea ne sugerează să vedem ciclul ca o oscilație infinită a cărui regularitate este predictibilă, în timp ce în termeni propriu-zis economici (urmând sugestia de știință socială) ciclul este o abatere excepțională, întâmplătoare de la singurul parametru consistent cu ideea de echilibru: bunul simț. Chiar și ceea ce pare să fie ciclu, ca expresie recursivă, cu referire la componența tehnică din sistemul economic, nu este decât marcarea accelerării consecințelor, ca vârfuri de performanță, ca străpungere schumpeteriană, generate de ceva la fel de aleatoriu precum aleatorie este și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe aceasta doar ca sursă potențială de acces la putere (prin stocarea de informație, de cunoștințe, practici, rețete, licențe etc.), ajunge să coboare standardele funcționalizării intersubiectivității la percepții. Cumva șocant, factorul subiectiv al procesului economic este constrâns să apeleze la simțuri (de preferat prin mijlocirea oferită de bunul-simț) pentru a răspunde funcției sale randamentale. Este limpede că starea sistemului devine mai fluctuantă, implicând nivelul primar al subiectivității, dar se pare că acesta este un răspuns contextual, forțat de împrejurări să fie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
crize (ca turbulențe severe de sistem) să fie greu de depășit tocmai pentru că Economia reduce standardele de comunicare, menține rolul omului de resursă care se poate lipsi de ceea ce ar face-o compatibilă cu complexitatea. Raționalitatea redusă la confirmarea prin simțuri este o reminiscență de croire a corpului conceptual al Economiei cu uneltele perioadei iluministe, probabil pe filiera contrarietății metodologice Locke-Hume. (Hume, 1987) Și tot în sugestiile începutului Economiei ca știință ce-i vin pe această filieră am putea să avem
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
epistemice, căci transferul de semnificații este el însuși o eroare de această natură. Asta ne confuzionează și în privința poziționării față de timp, în sensul că procedăm la înțelegerea peridiocității (a ciclurilor) ca expresie confirmată de sursele primare ale cunoașterii, prin ajutorul simțurilor, care ne configurează semnificația așteptării în timp limitat, sub forma reacției concrete la stimulul exterior procesat de simțuri. Adică, folosind limbajul comun, noi, ca oameni, ne așteptăm ca ciclul producției sau reproducției să se întâmple cât mai repede, chiar instantaneu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
poziționării față de timp, în sensul că procedăm la înțelegerea peridiocității (a ciclurilor) ca expresie confirmată de sursele primare ale cunoașterii, prin ajutorul simțurilor, care ne configurează semnificația așteptării în timp limitat, sub forma reacției concrete la stimulul exterior procesat de simțuri. Adică, folosind limbajul comun, noi, ca oameni, ne așteptăm ca ciclul producției sau reproducției să se întâmple cât mai repede, chiar instantaneu, în felul acesta ciclicitatea ținând de o cadență naturală, a nevoilor primare chiar. În această variantă contingentă regularitatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pilduitor, în privința finitudinii cunoașterii ca lucrare a spiritului. Atunci când ajunge în forme complexe, cunoașterea se îndepărtează foarte mult de ceea ce am putea numi placenta ei vitală, prin ombilicul căreia se hrănește cu substanța adevărului, adică epicentrul vibrațiilor sale, care este simțul simțurilor, bunul-simț al întregului, cumpătării, ritmului, concordanței, coincidențelor, măsurii etc. Pierderea sau slăbirea contactului cu această forță tare a conștienței în fluxurile ei de cogniție ar putea să însemne poarta către aflarea imposibilității desăvârșirii contingente, dar și sugestia alegerii altei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]