11,783 matches
-
sistemul solar. Acțiunea sa este continuarea celei prin care dorise să-l discrediteze pe Bubbacub, pentru ca rasa Pring să scape de sub tutela rasei Pil. Demwa îl anihilează pe Culla, iar Helene folosește un truc tehnic pentru a evada din cromosfera solară. Cei doi rămân împreună, iar rasa umană ajunge într-o poziție delicată în fața raselor extraterestre ca urmare a descoperirilor făcute și a desconspirării faptelor a două rase evoluate. Pentru a scăpa cu viață din cromosfera Soarelui după ce tehnologia galactică a
Exploratorii Soarelui () [Corola-website/Science/331021_a_332350]
-
făcute și a desconspirării faptelor a două rase evoluate. Pentru a scăpa cu viață din cromosfera Soarelui după ce tehnologia galactică a fost sabotată, echipajul folosește un laser refrigerator pe post de pompă de căldură pentru a îndepărta din navă căldura solară. Tehnica este folosită din nou în romanul "Heaven's Reach". "Locus" consideră romanul „o lectură extrem de provocatoare, în care cititorii găsesc totul, de la acțiune care te ține cu sufletul la gură la secvențe rafinate, de o liniștită intimitate”, în timp ce Amazon
Exploratorii Soarelui () [Corola-website/Science/331021_a_332350]
-
a culturilor roditoare. După ce se pregătește îndeajuns pentru a se lupta cu Ull și Batari, Takkar atacă prin surprindere fortărețele Udam și Izila, trecând peste opoziția întâlnită și omorând comandanții acestora. În timp ce Batari este arsă de vie în timpul unei eclipse solare, Ull îl imploră pe Takkar, cu ultima suflare, să aibă grijă de cei doi copii ai săi, iar el acceptă, luându-i în satul său, în siguranță. Cu amândouă triburi distruse și dominația Wenja asigurată, Roshani acceptă să stea cu
Far Cry Primal () [Corola-website/Science/334918_a_336247]
-
în care oamenii au atins nemurirea, schița aduce în discuție accentele neplăcute ale acestui lucru și încercarea disperată a omenirii de a redescoperi bolile și moartea. Publicată în 2012 în "Gazeta SF", povbestirea prezintă călătoria unei nave spațiale prin sistemul solar răvășit de război, cu planete care nu mai sunt propice vieții și o populație îmbătrânită. În periplul ei, întâlnește două personaje stranii, întruchipându-i pe Dumnezeu și pe Satan, a căror confruntare poate schimba soarta omenirii. Schița a fost publicată
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
Mudrea. În ele și oamenii, și lucrurile, și atmosfera - totul este învăluit, înălțat, pătruns de lumină. Până și pietrele... Dacă ași încerca să proiectez în memorie traiectoria acestui original și plin de demnitate talent, l-ași vedea asemeni unui râu solar, vărsându-se furtunos printre ziduri vechi și noi, prin fluorescența pietroasă a reliefului, străbătând cu iuțeală verdele șesurilor și apropiindu-se tot mai domol de sufletele noastre, le luminează, le înnobilează și le cheamă blând spre Universul Luminii.”" Leonida LARI
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
fluidă și certă”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 "„Copilărie”, „Cetate”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1985 Colesnic Iurie, "„Memoria Memoriei”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 51. Chișinău, Moldova 1985 Lari Leonida, "„Asemeni unui rîu solar”", ziarul „Literatura și Arta”. 6 iunie. Chișinău, Moldova 1987 Cuciuc Sergiu, "„De la răscrucea căutărilor”", revista „Moldova”. Nr. 10. Chișinău, Moldova 1988 "„Eminescu”, „Strămoșii”, „Eclipsă”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 10. Chișinău, Moldova 1988 "„Moment”, „Peisaj”, „Situație”": [reprod.] Andrei Mudrea
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Pluto a fost considerată ca fiind cea de-a noua planetă a Sistemului Solar. Aceasta și-a pierdut statutul de planetă, fiind acum considerată o planetă pitică. (poreclită "Planeta Phattie"<ref name="10.1126/science.aae0237"> </ref>) este o ipotetică planetă gigantă cu o masă de aproximativ 10 ori mai mare ca cea a
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
de planetă, fiind acum considerată o planetă pitică. (poreclită "Planeta Phattie"<ref name="10.1126/science.aae0237"> </ref>) este o ipotetică planetă gigantă cu o masă de aproximativ 10 ori mai mare ca cea a Pământului, aflată la marginea Sistemului Solar. Existența planetei ar explica configurarea orbitală neobișnuită a unui grup de obiecte transneptuniene (OTN). La 20 ianuarie 2016, cercetătorii Konstantin Batygin și Michael E. Brown de la Institutul de Tehnologie din California au anunțat că există dovezi suplimentare indirecte privind existența
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
noua planete. Într-adevăr astronomi de la "Carnegie Institution of Science", din Pasadena, și de la Observatorul Gemini, din Hawaii, au afirmat că perturbarea orbitelor unor obiecte din Centura Kuiper ar putea fi cauzată de o planetă masivă, ascunsă în „cotloanele” Sistemului Solar. O baterie de simulări conduse de astronomi de la "Caltech", între care Michael E. Brown (inițial realizate pentru a infirma această teorie) a permis să se conchidă că o a noua planetă ar putea să se găsească, într-adevăr, dincolo de Pluto
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
ca fiind un „perturbator masiv” al obiectelor din Centura Kuiper, și postulează că dacă rezultatele actuale sunt corecte, această a noua planetă ar fi putut să se formeze în nucleul unei gigante gazoase, și să fie proiectată la marginile Sistemului Solar. Se estimează că cea de-a noua planetă este similară în mărime și compoziție cu planeta Neptun, și poate fi cea de-a cincea planetă gazoasă formată după Modelul de la Nisa. Planeta a noua nu a fost încă observată, dar
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
și douăzeci de mii de ani, planeta fiind situată între 30 și 180 de miliarde de kilometri de Soare, cu alte cuvinte de 6 până la 40 de ori mai departedecât cea mai îndepărtată planetă cunoscută, până acum (2016), din Sistemul Solar, Neptun, sau chiar decât planeta pitică, Pluto. Dar contrar termenului folosit de mai multe media, planeta nu se află la „marginile” Sistemului Solar. Acesta se întinde, într-adevăr, pe toată zona unde Soarele își exercită o forță gravitațională, adică până la
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
6 până la 40 de ori mai departedecât cea mai îndepărtată planetă cunoscută, până acum (2016), din Sistemul Solar, Neptun, sau chiar decât planeta pitică, Pluto. Dar contrar termenului folosit de mai multe media, planeta nu se află la „marginile” Sistemului Solar. Acesta se întinde, într-adevăr, pe toată zona unde Soarele își exercită o forță gravitațională, adică până la o depărtare de circa un an-lumină sau de kilometri. Are o excentricitate orbitală estimată de 0,6, iar semiaxa majoră are circa 700
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
sau calendarul hegirei (H) este un calendar lunar format din 12 luni, într-un an de 354 sau 355 zile. El începe cu data 1 muharram, anul 1 al hegirei , data care corespunde în calendarul solar gregorian cu data de 15 iunie 622 d.H., și reprezintă începutul erei islamice, marcată de strămutarea (ar. هجرة :hiğra) profetului Muhammad de la Mecca la Yathrib (viitoare Medina). este folosit pentru a marca evenimentele din multe țări islamice(concomitent cu cel
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
închinare. Anul islamic este un an selenar, format din douăsprezece luni, iar fiecare lună are un numar de zile egal cu un ciclu lunar complet. Ca atare, anul islamic numără 354 de zile, cu 11 zile mai puțin decât anul solar, folosit acum curent în întreaga lume. Acest lucru face ca sărbătorile islamice raportate la calendarul solar să fie în fiecare an cu 11 zile mai devreme față de anul precedent. Pentru a elimina decalajul ce se forma între cele două sisteme
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
numar de zile egal cu un ciclu lunar complet. Ca atare, anul islamic numără 354 de zile, cu 11 zile mai puțin decât anul solar, folosit acum curent în întreaga lume. Acest lucru face ca sărbătorile islamice raportate la calendarul solar să fie în fiecare an cu 11 zile mai devreme față de anul precedent. Pentru a elimina decalajul ce se forma între cele două sisteme de calendare — cel islamic, selenar și cel creștin, solar —- otomanii au introdus la 1 martie 1676
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
face ca sărbătorile islamice raportate la calendarul solar să fie în fiecare an cu 11 zile mai devreme față de anul precedent. Pentru a elimina decalajul ce se forma între cele două sisteme de calendare — cel islamic, selenar și cel creștin, solar —- otomanii au introdus la 1 martie 1676 un calendar financiar lunaro-solar, prin care la fiecare trei ani lunari se mai adaugă o lună de 30 zile (această eră luna martie-bis). În felul acesta se puneau de acord cele două sisteme
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
ani lunari se mai adaugă o lună de 30 zile (această eră luna martie-bis). În felul acesta se puneau de acord cele două sisteme calendaristice, însă acest hibrid nu se folosea decât în domeniul financiar. Echivalarea anilor selenari cu cei solari, și invers, se face pe baza a doua ecuații algebrice simple care pornesc de la faptul ca egalitatea între anii islamici și cei creștini se stabilește o dată la 32 de ani solari. Așadar, 32 ani solari înseamnă 33 ani selenari. Ecuația
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
decât în domeniul financiar. Echivalarea anilor selenari cu cei solari, și invers, se face pe baza a doua ecuații algebrice simple care pornesc de la faptul ca egalitatea între anii islamici și cei creștini se stabilește o dată la 32 de ani solari. Așadar, 32 ani solari înseamnă 33 ani selenari. Ecuația de echivalare a anilor solari conform calendarului creștin în ani selenari conform calendarului islamic este: Pentru aflarea anilor islamici plecând de la anii creștini, formula este: Zecimalele care apar la rezultat reprezintă
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
Echivalarea anilor selenari cu cei solari, și invers, se face pe baza a doua ecuații algebrice simple care pornesc de la faptul ca egalitatea între anii islamici și cei creștini se stabilește o dată la 32 de ani solari. Așadar, 32 ani solari înseamnă 33 ani selenari. Ecuația de echivalare a anilor solari conform calendarului creștin în ani selenari conform calendarului islamic este: Pentru aflarea anilor islamici plecând de la anii creștini, formula este: Zecimalele care apar la rezultat reprezintă zile ce vor fi
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
pe baza a doua ecuații algebrice simple care pornesc de la faptul ca egalitatea între anii islamici și cei creștini se stabilește o dată la 32 de ani solari. Așadar, 32 ani solari înseamnă 33 ani selenari. Ecuația de echivalare a anilor solari conform calendarului creștin în ani selenari conform calendarului islamic este: Pentru aflarea anilor islamici plecând de la anii creștini, formula este: Zecimalele care apar la rezultat reprezintă zile ce vor fi grupate în luni. În epoca actuala, în majoritatea țărilor islamice
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
considerată în epocă galaxia cea mai apropiată de a noastră — titlu pe care l-a pierdut în 2003, în profitul Galaxiei Pitice din Câinele Mare, odată cu descoperirea acesteia din urmă. Ea se situează pe un amplasament diametral opus față de Sistemul Solar în raport cu Centrul Galactic, ceea ce o face un obiect foarte dificil de observat, deși ocupă o largă regiune a cerului. Ea ar trebui să traverseze discul galactic al Căii Lactee în următorii de ani și va fi cu siguranță absorbită de Galaxia
Galaxia Pitică din Săgetătorul () [Corola-website/Science/337438_a_338767]
-
Galaxia Pitică din Carina este o galaxie pitică sferoidală care face parte din Grupul nostru Local. A fost descoperită în 1977 de către , și , în Constelația Carena. Aflată la o distanță de de Sistemul nostru Solar, este o galaxie satelit a Căii Lactee, relativ aproape. Diametrul galaxiei este de de ani-lumină, de 75 de ori mai mic decât al Căii Lactee. Stelele sale par un pic mai puțin vechi decât cele ale altor galaxii satelit, ceea ce ar indica
Galaxia Pitică din Carena () [Corola-website/Science/337472_a_338801]
-
Cu datele colectate timp de 20 de luni pe orbita lui Jupiter, cercetătorii speră să se reconstituie modul în care s-a format Jupiter, lucru care ar duce la corectarea sau rafinarea scenariului de formare a planetei și a sistemului solar în care Jupiter a jucat un rol major datorită masei sale. Misiunea se va finaliza în februarie 2018 când "Juno" va intra în straturile foarte dense ale atmosferei lui Jupiter unde va fi strivită de uriașa presiune atmosferică, totul pentru
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
fi strivită de uriașa presiune atmosferică, totul pentru a nu se contamina sateliții lui Jupiter care conțin apă și pe care ar putea exista viață microbiană, mai ales Europa. "Juno" este prima navă care o planetă exterioară către utilizează panouri solare în loc de generatoare termoelectrice cu radioizotopi. Panourile pot genera 14 kilowați pe Pământ, dar pe Jupiter randamentul este de cca 500 de wați (datorită depărtării Soarelui). "Juno" are nouă instrumente științifice, inclusiv două spectrometre, un , un magnetometru și un set de
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
format electronic. Prima circulară a fost publicată în ziua de 7 februarie 1920. Resursele Biroului provin îndeosebi din abonamente la diferite servicii pe care le oferă. CBAT este locul unde sunt centralizate descoperirile de comete, asteroizi, sateliți naturali din Sistemul Solar, novae, supernovae și alte evenimente trecătoare. Primul birou central a fost creat la Kiel (în Germania), unde a rămas până la Primul Război Mondial, când a fost mutat la "Observatorul din Copenhaga", în Danemarca, unde a rămas până la sfârșitul anului 1964
Biroul Central pentru Telegrame Astronomice () [Corola-website/Science/333486_a_334815]