11,919 matches
-
numai din Tatăl. Așa și mie însumi, când am cercetat (lămurit) acest fel (de interpretare) mi s-a părut că e bine să-l accept, fiindcă am aflat că unii episcopi dinainte, învățați și vestiți, și unii scriitori, în expunerea teologiei (învățăturii) despre Tatăl și despre Fiul au folosit expresia deoființă (ομοούσιος).” (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria bisericească, Cartea I, 12, 9-13, în PSB, vol. 44, p. 54) 37 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: În textul completat la Sinodul II din Constantinopol s-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
felul a Ipostasului-obârșie, totul se face prin Cuvântul ca revelare a Tatălui. (n. s. 84, p. 265) 39 — Nu înțelegi că în aceste cuvinte este vorba de două persoane? Că pretutindeni în istoria creației este semănată în chip tainic dogma teologiei”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia a VI-a, II, în PSB, vol. 17, p. 133) „Ce cuvânt va fi îndestulător, ce auz va putea cuprinde, ce timp ne va ajunge să spunem și să istorisim toate minunile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
1159-1160) „Fără îndoială hotărârile Sinodului Prea Sfântului Papă (Teodor) au fost criticate de cei din capitala imperiului, dar nu în toate capitolele de care ați scris, ci numai în două, dintre care unul se ocupă cu învățătura despre Dumnezeu (cu teologia), când spune: Duhul Sfânt purcede și din Fiul (...). Cel dintâi capitol aduce în acord cu el texte ale Părinților romani, dar și ale lui Chiril din Alexandria din sfânta lucrare a lui despre Sfântul Ioan Evanghelistul. Din acestea i-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Catolicii au ajuns la identificarea provenirii Duhului din Fiul cu provenirea Lui din Tatăl (ca dintr-un singur principiu), pentru că au folosit aceiași termeni pentru amândouă: procedere și prodire, ceea ce Părinții răsăriteni n-au făcut niciodată. Pe baza acestui loc teologii catolici de după aceea au dat pe Sf. Maxim în mod greșit ca martor răsăritean aprobativ al învățăturii lor. În această identificare a termenului procedere cu prodire (ekporeusis și proienai) cei din Constantinopol au văzut o identificare a provenirii Duhului din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și religii. Teologi liberali înaintează, nu fără piedici instituționale, în reflecția asupra întemeierii doctrinare pe care o poate căpăta diversitatea religioasă ; încep să cerceteze beneficiile pe care dialogul interreligios, studiul comparativ al doctrinelor religioase le pot oferi pentru adîncirea propriei teologii. Dar se admite îndeobște că fiece credință își păstrează un nucleu dur, de dogmă esențială, unde dialogul nu poate pătrunde, unde convergența religiilor nu poate fi menținută fără riscul de a cădea în relativism. Unui creștin îi va fi greu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de faptul că teologii dialogului interreligios sînt puțin numeroși, contestați adesea de autoritățile instituționale ale propriilor tradiții și că se recrutează mai ales din creștinism (perceput de celelalte religii ca precursor al modernității laice). în orice caz, dialogul interreligios cu teologia lui, oricît de onestă și de subtilă, cu un ecumenism al credincioșilor oricît de generos e stingherit în momentul în care trebuie să se pronunțe asupra nucleelor tari ale credințelor, asupra crezurilor religioase în litera lor diferită. Tocmai aici, unde
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rămîne, în materie de credință, de cunoaștere spirituală, la treapta conceptului riscă să producă idolatrie, spune abrupt Grigore de Nyssa 1, să pună un Absolut limitat de însăși formularea lui. De la Sfîntul Pavel la Grigore de Nyssa și la întreaga teologie negativă sau apofatică a Orientului și a Occidentului creștin, formularea divinului e solicitată pînă la limitele ei, e folosită pentru a trimite spre ceea ce este dincolo de formulare și concept. Un asemenea tip de formulare își pune atent în scenă propria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
scenă propria depășire, se comportă ca vector spre ținta absolută. Acestea din urmă rămîn oriunde și oricînd un suport prețios în efortul persoanei de a-și realiza verticala interioară infinită. Nikolai Berdiaev clama necesitatea de a construi prin analogie cu teologia apofatică o sociologie apofatică, mai precis un proiect de societate în care subiectivitatea umană să fie axială, iar obiectivările, produsele faptelor ei de gîndire și de acțiune să fie recunoscute ca avînd o realitate secundă, simbolică, exterioară, trecătoare, de depășit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și instinct și, în genere, pe dualitățile de tip antagonist produse de cădere, adică pe o criză ce trebuia înfruntată adecvat, prin luciditatea rațională și activă, aproape militară, a luptei între contrarii. în Orientul creștin, la Părinții pustiei și la teologii mistici, lupta aceasta e, desigur, prezentă. Dar ea e subsumată unei atitudini contemplative în care intelectul urmărește să ia cu sine cît mai departe corpul în aventura spirituală, să-l apropie asimptotic de starea lui paradisiacă, să-l facă să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o geografie a mentalităților e pertinent să avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință de delimitare a domeniilor (cel uman de cel divin, știința naturii de teologie, puterea temporală de autoritatea spirituală, sfera laică de sfera eclezială) pentru a statua în cele din urmă separarea sau măcar distanța dintre religie și politică, dintre natură și cultură, dintre credință și cunoaștere rațională, dintre public și privat. Un model
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care și o subsumează ori o suspendă. Teologii creștini înșiși lucrează astăzi în orizontul libertății și al diversității : fie că o acceptă pe cea din urmă doar ca diversitate culturală, prin rabaterea celorlalte religii pe culturile respective, fie că, precum teologii liberali, încearcă să dea seamă de diversitate prin raportarea ei la inepuizabila bogăție a divinului. Nimeni nu poate închide ochii asupra existenței altor concepții despre lume. Nimeni nu-și mai poate considera propria tradiție drept singura adevărată, declara teologul catolic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
piste pe care el le-a deschis. Chiar astăzi, cînd Origen este abundent recuperat de cercetătorii gîndirii creștine, teoria preexistenței sufletelor pune, pentru mulți teologi, o penumbră inadmisibilă pe chipul alexandrinului. Dar, așa cum insistent arată Henri Crouzel, Origen nu făcea teologie dogmatică, nu stabilea formule de credință, ci practica o teologie de cercetare, de studiu și de căutare vie, pe acea linie pe care se întîlneau în primele secole teologia și filozofia. în solidul și curajosul studiu care prefațează cartea lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Origen este abundent recuperat de cercetătorii gîndirii creștine, teoria preexistenței sufletelor pune, pentru mulți teologi, o penumbră inadmisibilă pe chipul alexandrinului. Dar, așa cum insistent arată Henri Crouzel, Origen nu făcea teologie dogmatică, nu stabilea formule de credință, ci practica o teologie de cercetare, de studiu și de căutare vie, pe acea linie pe care se întîlneau în primele secole teologia și filozofia. în solidul și curajosul studiu care prefațează cartea lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică merge mai departe. El expune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
chipul alexandrinului. Dar, așa cum insistent arată Henri Crouzel, Origen nu făcea teologie dogmatică, nu stabilea formule de credință, ci practica o teologie de cercetare, de studiu și de căutare vie, pe acea linie pe care se întîlneau în primele secole teologia și filozofia. în solidul și curajosul studiu care prefațează cartea lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică merge mai departe. El expune convingător schimbarea de paradigmă teologică produsă chiar înainte ca, prin Constantin, creștinismul să se instaleze în cetate, să îi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
participe cu viața lor integrală de la intelect la comportamentul de fiecare zi la substanța revelației. Pentru acești maeștri și aceste cercuri, studiul, curajul de a propune interpretări multiple, de a problematiza, de a adînci paradoxurile Textului făceau parte dintr-o teologie trăită, erau mijloace de progres spiritual. Dar chiar în cursul vieții lui Origen, la sfîrșitul secolului al III-lea, funcția învățăturii va începe să fie revendicată de episcopi, va deveni apanaj al ierarhiei, va ajunge să se transforme în instanță
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și alte posibilități, de pildă stimularea discernămîntului în ce privește treptele realului, dimensiunile ființei umane, cu diferitele lor aptitudini și rosturi? în măsura în care conștiința rădăcinii ei transcendente e păstrată, a gîndi diferențiat persoana umană nu produce fracturarea, ci buna ei ierarhizare interioară. în teologie și în textele spirituale, distincțiile privind etajele ființei umane, raporturile, conflictele, armonizarea lor constituie un capitol masiv. Se știe ce reticențe exprimă literatura creștină a pustiei față de sentimentalism și imaginație, ce tehnici recomandă ea pentru a le ține în frîu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în 198. Stilistica, modelele, autoritățile religioase invocate de Faraj sînt inteligibile și convingătoare pentru gîndirea musulmană comună, dar manipularea semantică și discursivă a textelor este cu totul subordonată unei finalități ideologice, cu excluderea tuturor procedurilor științifice (sintaxă, semantică, retorică, istorie, teologie, chiar filozofie) pe care trebuia să le posede orice doctor al Legii. M. Arkoun vorbește despre dificultatea gîndirii musulmane comune de a face distincție între discurs tradițional și discurs ideologic cu vocabular religios, dată fiind incinta dogmatică unde această gîndire
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un scurt moment legitim, desigur, dar aproape depășit al mișcării verticale. în cazul gnosticilor din Antichitatea tîrzie, elanul către absolut este atît de teribil încît capătul de jos al distanței devine apăsător, carceral, demonic. Cînd religia se sedentarizează, ea produce teologii ale istoriei, cadre sociale, civilizație. Atunci distanța verticală își inversează întrucîtva vectorul dominant. Polul absolut se reflectă în lume, îi dă acesteia catafatic ordinea globală, sensul, legitimitatea, fără ca totuși conștiința distanței să slăbească. Dimpotrivă. Cultura colectivă, în toate aspectele ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu constituie un monopol creștin. Sufiți și adepți ai Cabalei vorbesc cu același realism despre experiența înghițirii, despre o intimitate, realizată și mereu intensificată, între omul dorinței și Dumnezeu. Tot așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului superior la ordinea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu insistă pe temporalitate și pe istorie, precum monoteismele. Un alt exemplu: Hans Blumenberg vedea polemica între teologul tradiționalist Johann Wenk și Nicolaus Cusanus ca o situație conflictuală tip. Primul, spune el, ilustra teama, atît de des resimțită în fața unei teologii mistice, de ștergere a transcendenței temporale orizontale, amenințată de presupusa posibilitate ca, pe verticală, frontiera secretului divinității să fie împinsă prea departe, iar posibilitățile umane de cunoaștere să fie înălțate mai sus decît stabilește restricția eschatologică a cunoașterii terestre. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
au avut experiența totalitarismelor, societățile democratice de astăzi sînt prea puțin înclinate să privească istoria ca înaintare spre o țintă cunoscută, fie ea transcendentă ori nu. De altfel, chiar mentalitatea modernă s-a format, în parte, prin reacție contra unei teologii oficiale de tip judiciar, care risca să facă din istorie procesul de selecție pentru un Infern și un Purgatoriu supraaoglomerate, pentru un Paradis aproape pustiu. Născută prin reactivitate, modernitatea timpurie a înlocuit această teologie mai degrabă sumbră cu o ideologie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în parte, prin reacție contra unei teologii oficiale de tip judiciar, care risca să facă din istorie procesul de selecție pentru un Infern și un Purgatoriu supraaoglomerate, pentru un Paradis aproape pustiu. Născută prin reactivitate, modernitatea timpurie a înlocuit această teologie mai degrabă sumbră cu o ideologie optimistă a istoriei, proclamînd marșul omului și al națiunilor către un viitor luminos și demn sau măcar prosper și demn. Dar, în secolul XX, istoria a arătat limpede că nu-și poate produce propriul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
față de parusie trebuie să fie, după Berdiaev, nu așteptarea, ci colaborarea activă la venirea ei. Venire înțeleasă, desigur, nu ca descindere/obiectivare a împărăției în lumea aceasta, ci, dimpotrivă, ca ieșire a întregii umanități de sub regimul necesității spre libertatea divino-umană. Teologiile creștine ale istoriei susțin și ele întîietatea modelului vertical față de cel orizontal, de vreme ce afirmă că întruparea lui Christos se petrece, e adevărat, în timp și în istorie, dar în centrul lor, așa încît venirea Lui acoperă toate momentele timpului și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
măsurarea celor două tipuri de cunoaștere, astfel încît să poată fi dovedită obiectiv superioritatea cunoașterii științifice asupra celei religioase. în ce privește științele religiei, ele își stabilesc cu grijă perspectiva de studiu ; nu se vor științe ale credinței, care să încalce domeniul teologiei, ci științe ale omului, care cercetează religiile ex parte humana. Le interesează ce fac omul și societățile cu credința lor, cum o concep, cum o practică, cum o folosesc, ce modele de om, de lume și de cunoaștere singure discipline
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mult în discurs decît îl tematizează creator, chiar dacă, față de Conciliul Vatican II, oficialii Bisericii Catolice adoptă astăzi poziții mai conservatoare. Dar deschiderea spre diversitate nu se limitează la domeniul propriei credințe : există teologi creștini care tematizează metodic întîlnirea religiilor ; există teologii ale dialogului interreligios, precum cea propusă de Claude Geffré, bazată pe un adevăr relațional, care pune în legătură adevărul revelației creștine cu ceea ce este adevăr trans-omenesc în celelalte religii. A devenit semnificativ numărul credincioșilor care nu numai că admit validitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]