14,689 matches
-
de surprins în lucruri și ființe, care este „dincolo de toate“, instituindu-le în același timp, și a cărei prezență aici poate fi sugerată ori resimțită în moduri care prind fie forma ritualului ori a simbolului, fie forma experienței „religioase“, ca trăire subiectivă. Mărturia acestei „legături“ cu ceea ce nu este de natura celor mundane, în dife rite tradiții religioase, se regăsește, în primă instanță, sub forma reprezentărilor cu privire la ierarhiile divine. Manifestarea prezenței legăturii prin nașterea reprezentării ca primă întrupare a ei va
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mod în care se manifestă mișcarea corpurilor în spațiu și timp). Această mișcare, mai subtilă și îndeobște „invizibilă“ nouă, emerge pe alte coordonate. Ea ar putea fi descrisă ca intenție ori atenție, ori privire interioară, ori gând, ori emoție, ori trăire. Mobilul, ținta, „locul“ ori „timpul“ „acțiunilor“ interioare constituie reperele ori centrulacestui tip de mișcare. „Viteza gândului“, a trăirii îi conferă mișcării sufletului instantaneitate, spontaneitate. Corpul ne-material sau i-materialal îngerului nu ar putea fi, de aceea, decât circular, având formă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
nouă, emerge pe alte coordonate. Ea ar putea fi descrisă ca intenție ori atenție, ori privire interioară, ori gând, ori emoție, ori trăire. Mobilul, ținta, „locul“ ori „timpul“ „acțiunilor“ interioare constituie reperele ori centrulacestui tip de mișcare. „Viteza gândului“, a trăirii îi conferă mișcării sufletului instantaneitate, spontaneitate. Corpul ne-material sau i-materialal îngerului nu ar putea fi, de aceea, decât circular, având formă sferică. Și aceasta pentru că, interior, îngerul nu face altceva decât să îl laude pe Domnul, bucurându-se de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
trăit în altă lume, cu altă istorie și altă înfățișare. Această posibilitate a „plasticității spațio temporale“ a fost de altfel formulată deja în dezbaterile științifice dezvoltate de fizica cuantică și teoria stringurilor. Rezultă că atingerea unei stări înalte de conștiință, trăirea unei experiențe religioase, situarea într-un orizont anume, pe o treaptă cu reprezentări proprii, nu reprezintă o „ascensiune“ și nici o „coborâre“, ci o modificare de stare perceptibilă astfel numai din perspectiva secvențialității. Revenind la discuția despre monoteism, a numi o
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
suntem acolo unde este corpul nostru și ne identificăm în primă instanță cu trupul, ori de câte ori este vorba despre ce suntem, cum suntem, unde suntem etc. Oare nu te întâlnești cu o persoană, spontan și instan taneu, atunci când gândul sau o trăire este (în legătură) cu ea? Iar dacă această legătură nu se vede, nu este ea oare, cu toate acestea, suficientă pentru a spune că două persoane sunt împreună? Pe de altă parte, dacă trupurile sunt împreună fără însă să existe
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fluidizeze așezându-le firesc în armonie cu interioritatea roditoare. Această trecere, odată percepută, reinstituie lumea și îlașază pe cel ce are experiența sacrului în locul din care vede legăturile lumii proprii și poate înțelege transformarea, devenirea, nașterea și moartea, prin măiestria trăirii autentice care redă curgerea lucrurilor, fără încăpățânarea de a fixa un chip ultim în manifestările vizibilului. Renunțarea la orice impunere a chipului lasă deschisă poarta către locul din care se nasc toate chipurile. Astfel, dacă în plan individual impunerea chipului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sărăcie, părinții nu au timp să analizeze efectele nocive ale filmelor pline de violență, de scene indecente care adâncesc criza morală în societate 216. Tinerii preiau adesea necritic mòde și modele 217 care le afectează modul de gândire, simțire, acțiune, trăire, care slăbesc cultura națională. Sociocultura unei societăți se construiește pas cu pas, prin socializarea din familie, școală, comunitate, prin instituții culturale, prin mass-media. Dacă familia este săracă, sărăcia îi va dirija scala de valori, îi va contura aspirațiile și filosofia
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
supremă. Normele contabilității au plecat de la ceea ce se întâmplă în economie și au ajuns "precepte" valabile pentru toate domeniile, în aproape toate limbile și toate societățile 296. Omului i se poate programa existența dacă nu i se iau în seamă trăirile, emoțiile, afectele. Dar omul nu este "monstru antropologic", nici "robot" care are de îndeplinit, câtva timp, câteva sarcini precise. Omul nu este un automat inconștient de sine, cu comportament repetitiv 297. Profitul are și un preț de plătit, iar acest
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
unor medici obțin certificate medicale pe baza cărora obțin sume ce nu li se cuvin), identificarea strategiilor de a face față bolii, obiceiurile alimentare, consumul de tutun, de alcool, de dulciuri, frecvența comportamentelor de risc în rândul tinerilor, bărbaților, femeilor, trăirile acestora, experiența conștientă a bolii (ca ocazie de a schimba viața, stilul de viață, alimentația, regimul zilnic, de a dezvolta capacitatea de autocontrol) etc. Dacă urmărim lista axelor de cercetare ale sociologilor germani ai domeniului, la ora actuală putem identifica
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
jocuri, relații etc. • situații, medii, structuri etc. • efecte, consecințe etc. Cercetătorii disting observația directă metodică (care utilizează ghidul de observație după care înregistrează sistematic elementele observate), observația participativă (cercetătorul caută comprehensiunea, înțelegerea din interior a faptelor, a evenimentelor, chiar a trăirilor participanților), observația clinică (privilegiată pentru studiul indivizilor din "instituții totale", de exemplu). Observația participativă presupune: prezența în mediul, contextul, situațiile etc. în care trăiesc oamenii, grupurile cu probleme de sănătate; inserția în acest "mediu", "prinderea" în rețeaua de relații interindividuale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
să deveniți un interlocutor strălucit într-o conversație așa cum o doriți, urmați acest sfat: începeți prin a tăcea, și învățați să ascultați. John Gumperz, Engager la conversation: introduction à la sociologie interactionnelle, Minuit, Paris, 1989. Trebuie să fim atenți la trăirile interlocutorului, să intrăm "în rezonanță" cu acesta, să fim atenți la registrul afectiv în care se desfășoară convorbirea (simpatie-antipatie), la registrul referențial (la ce persoane semnificative face interlocutorul referință?), la "câmpul de forțe" (există o reciprocitate a influențelor? nu este
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
rezervă este transmisă-însușită în situații sociale, în contexte de viață socioumană reală, în relațiile, raporturile, interacțiunile cu predecesorii, cu contemporanii, cu tradițiile, cu instituțiile etc. din comunitatea, din grupurile, din societatea cărora aparține. Această rezervă la îndemână se îmbogățește pe parcursul trăirii experiențelor diverse. În faza de început a socializării, copilul nu face distincțiile necesare între obiectivitatea fenomenelor naturale și a celor socioumane. El nu pricepe convenționalitatea unor limbaje, organizații, instituții, semne etc. Pentru că ele sunt acolo, le află ca exterioare și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și sociologie (1922), E. Durkheim a vrut să lămurească faptul că liantul social este, înainte de toate, moral. Există două modele conceptuale de societate, spunea el. • unul în care diviziunea muncii este redusă, oamenii sunt asemănători până la identitate, împărtășesc aceleași simțăminte, trăiri, idei, poate chiar cu aceeași intensitate, fiindcă nimeni nu poate avea o identitate particulară, nu poate "să iasă din rând", să se evidențieze, deoarece nu există ocupații, sarcini specializate; oamenii se aseamănă într-atât încât similitudinile sociale dau naștere unui
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pașnic și regulat al funcțiilor divizate", o societate în care ocupațiile, sarcinile sunt diferențiate și apar grupuri specializate. Specializarea, datorită adâncirii diviziunii sociale a muncii, face ca oamenii să se diferențieze, să nu mai împărtășească întrutotul, cu toții, aceleași credințe, idei, trăiri, practici. Diviziunea muncii produsă prin creșterea volumului și a densității populației nu mai produce "automat" solidaritate. Nu înseamnă că nu mai există solidaritate, ci că solidaritatea este organică, în care relațiile dintre diferitele părți, elemente, "lumi" ale societății sunt reglementate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
practici comune, se simt devotați unor scopuri comune. Când grupul este integrat, el ține indivizii dependenți de el, în serviciul lui, sub oblăduirea lui, nu-i lasă pradă propriilor pulsiuni, fantasme. Într-un grup integrat există schimb de idei, de trăiri, o coparticipare la energia colectivă, fiecare întărindu-și, astfel, energia proprie. Dar integrarea nu se realizează automat. Reglarea socială poate fi făcută de către puterea ascultată, de către cea legitimată, din respect și nu de frică. Integrarea și reglarea sunt complementare. Grupul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Duhului însuși, căci El le face proprii și intime sufletului. Dar în viața pământească această bogăție nu e în mod deplin descoperită. De aceea, credința are încă un rol în această viață. Ea e liturghisitorul care ne face cu putință trăirea acestor taine. E mijlocitoare între noi și Dumnezeu; e ca un ochi care e necesar și totuși ca un ochi în care e prezentă prin reflectare și în același timp prin lucrare directă lumina, puterea și bunătatea ce iradiază din
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Formarea unor comportamente adecvate, civilizate în ocazii speciale (vizite, aniversări, onomastici, sărbători); Cunoașterea și folosirea corectă a formulelor de aprobare - dezaprobare verbală; Cunoașterea și respectarea emoțiilor proprii și ale altora (vesel, trist, timid); Activități de formare și educare a propriilor trăiri afective. 2. Relații de adaptare, integrare în micro și macrogrupuri sociale a) Relații de familie Cunoașterea relațiilor corecte cu membrii familiei (mama, tata, bunici, frate, soră și a rudelor apropiate, mătușă, unchi, văr). a. Cunoașterea numelui, vârsta, data nașterii (proprii
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
câmpii însângerate, ci acasă la el, în Ftia, departe de toate acestea. Așa cum ar fi și vrut să fie, dacă și-ar fi ales altă soartă. Acasă și cântând ceva care ar putea fi propria lui poveste, 60 depășită ca trăire și durere și devenită poezie și cânt. Este una dintre clipele în care pătimirea se transfigurează, prin artă, în trainică slavă. Și în care Iliada își prescrie și își definește propriul ei destin. Cine însumează în gând aceste trei clipe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
unei câmpii însângerate, ci acasă la el, în Ftia, departe de toate acestea. Așa cum ar fi și vrut să fie, dacă și-ar fi ales altă soartă. Acasă și cântând ceva care ar putea fi propria lui poveste, depășită ca trăire și durere și devenită poezie și cânt. Este una dintre clipele în care pătimirea se transfigurează, prin artă, în trainică slavă. Și în care Iliada își prescrie și își definește propriul ei destin. Cine însumează în gând aceste trei clipe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și sincretiste, „convingeri” intelectual-scientiste și așa-zisraționaliste etc. Se observă că, în zilele noastre, credința nu mai estetrăită cu aceeași intensitate și vibrație spirituală ca în primele secoleale creștinismului, când creștinii erau adevărate ruguri aprinse pen-tru credința în Hristos și pentru trăirea și mărturisirea ei cu abnegație. În acest sens, volumul de față se dorește a fi un sprijin și unimbold în aprofundarea, prețuirea și mărturisirea dreptei credințepentru toți care îl vor lectura cu atenție și răbdare.Nutrim nădejdea că volumul va
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
decât în afara granițelor oricărei experiențe posibile”<footnote Cf. Joh. Hoffmeister, Wörterbuch der philosophischen Begriffe, 2. Aufl., F. Meiner,Hamburg, 1955, pp. 617-618. footnote>.Delimitată în principiu în funcție de poziția omului (în univers,în cunoaștere, în viața socială și a culturii, în trăirea la nivelul diferitelor tipuri de experiență), transcendența este situare totodatăși trecere, care poate fi absolută („dincolo” în sensul metafiziciiprekantiene și al celei teologice) sau relativă (în urma centrării kantiene prin subiect: dincolo de „experiența posibilă”; înperspectivă fenomenologică: actul de „vizare” este „transcendent
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
neschimbată. Dar prin fixareași precizarea credinței în punctele controversate la începutul secolului al IV-lea și proclamarea lor ca dogme, Biserica le rânduia peacestea în Simbolul său, ca pietre de hotar ale credinței ei pentru apărarea vieții în Hristos.Esența trăirii în Hristos consta după Sfântul Chiril al Ierusalimului din dogme pioase și fapte bune. Prin definirea de către Biserică a învățăturii ei, nu se conferă credinței sale numai caracterulde dogmă care să apere de diluare vinul cel bun al Evangheliei luiHristos
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
prin Sfintele Taine de inițiere: Botezul, Mirungerea și Euha ristia, cât și pentru întreaga viață a creștinului dreptmăritor. Aceastăpregătire era ca intrarea în lumea credinței, lumea revelației divineîn care cunoașterea lui Dumnezeu este și mântuire, adevărul de credință este și trăire, și în care lex orandi era și lex credendi și invers.Simbolul de credință putea fi socotit și cheia de intrare în Bisericăprin Sfintele Taine ale Botezului, Mirungeriii și Euharistiei, care îșiau temelia în patimile lui Hristos<footnote Pr. Prof.
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Hristos prin Duhul Sfânt având un indispensabil caracter eclesiologic și sacramental.Așa cum cunoașterea lui Dumnezeu prin Hristos sau descoperireaSa a avut loc prin sfințirea Sa, deci prin Sfintele Taine, tot astfel șiviața noastră este rodul unei sfințiri prin credință și trăire: „Aceastaeste voia lui Dumnezeu, sfințirea voastră” (I Tesaloniceni 4, 3), cumspune Sfântul Apostol Pavel. Simbolul înlesnește astfel și apără in trarea în lumea Sfintelor Taine ale Bisericii ca naștere, creștere și desăvârșire în Hristos prin Duhul Sfânt. Părinții Bisericii: DionisieAreopagitul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nedespărțitei Sfintei Treimi închi-nându-ne, că Aceasta ne-a mântuit pe noi”. De pe această culme aTaborului creștinul coboară din nou în lume, pentru a aduce în earoadele „primirii Duhului celui ceresc”. „Credința cea adevărată”pe care a aflat-o acolo este trăirea credinței mărturisită în Simbol,care îl însoțește și după aceea în viața de toate zilele, El este prezent întoată lucrarea cultică a Bisericii, în săvârșirea celorlalte Sfinte Taine,apoi a ierurgiilor și în slujba celor 7 Laude. Realitatea Bisericii descrisă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]