11,732 matches
-
15. 7. Zosin P., Medicina socială (conferință), București, 1897, p. 63. 8. Zosin P., Absența congenitală a anusului și deschiderea rectului în vulvă, în revista Spitalul, nr. 23-24, dec. 1897. 9. Zosin P., Congestia acută a ficatului cu hipertrofia ganglionilor vecini, în revista Spitalul, nr. 24, dec. 1898. 10. Zosin P., Hemostaza prin săruri de calciu, în revista Spitalul, nr. 23, dec. 1898. 11. Zosin P., Ulcer cu stenoză spasmotică a pilorului, în revista Spitalul, nr. 4, dec. 1898. 12. Zosin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
reducere a piesei... AL. ȘTEFĂNESCU, critic literar: Tematica e frecventă în dramaturgia actuală; se încadrează în social-moral; cheia piesei stă în finalul sub semnul spaimei; toate personajele sînt culpabile; foarte bine construită chiar de la început -, toate dialogurile avînd sens; apariția vecinilor este justificată logic; bine mînuit dialogul sigur, cu umor nefacil; gradat spre grav amar tragic chiar... C-TIN DINULESCU, actor: Foarte bun textul pune în discuție condiția umană; forțele din afară nu corectează, ci lasă spaimele în sufletele celor culpabili
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în trăirea individuală, a violării teritoriului propriu fiecăruia (și nu ne referim doar la spațiul fizic, material, ci și la mutilarea intelectuală și emoțională), a dizolvării personalității pînă la completa uniformizare. Năvălirea unor specimene de "homo canis, numit pe românește vecin" în viața unei familii, cu scopul declarat de a instaura ordinea (cuvînt dătător de coșmaruri, pentru că se referă la ordine impusă de Regulamentul de bloc, și nu la una firească, naturală) reprezintă pretextul unei lucide analize, la scară mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
toată lumea a obținut performanțe interpretative. Unele partituri au fost acoperite corect, cu efort creator minim, de Doru Zaharia, Const. Avădanei, Ruxandra Bucescu. Emil Coșeru (Val) schițează un portret cinic al lașității profitoare. Florin Mircea îl poartă cu siguranță pe liderul vecinilor agresori între o amabilitate trucată și o violență conținută, jocul dintre aparența și esența personajului fiind speculat cu inteligență de actor. Îl secondează, în aceeași manieră grotescă, Liviu Manoliu al doilea vecin. Un personaj foarte prezent în spectacol, susținîndu-i ritmul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
către sistemul acuzativ. Pentru o altă zonă geografică și pentru alt tip de contact, direct, Dixon (1994: 228) susține ideea că limbile învecinate se influențează prin faptul că limbile indiene moderne au astăzi caracteristici ergative ca urmare a influenței limbilor vecine, tibeto-birmane. Deși sursele diacronice din care se pot dezvolta tipare ergative sau acuzative au fost cercetate destul de mult, Mithun (2005) afirmă că se știe încă foarte puțin despre răspândirea tiparului ergativ prin contact lingvistic. Autoarea citează studiul lui Fortescue (1997
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Teritoriul Țării Moldovei a suferit mai multe amputări, dar planul separării Basarabiei de Moldova, în vederea ocupării de către Rusia, s-a conturat în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea, mai ales după ce Imperiul Rus a atins Nistrul (ianuarie 1792), devenind vecin direct cu Țara Moldovei. Documentele din volumul de față „acoperă” în special perioada 1711-1947, fiind în cea mai mare parte acte diplomatice oficiale sau neoficiale. Un prim set se referă la hotarul de răsărit al Moldovei, la modificările intervenite în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
hotarul e o linie neregulată, care trece de la vest de Satu Mare, Oradea, Arad și Timișoara, spre a se apropia de Dunăre. Până la sud de Mureș ne învecinăm cu Ungaria, de aici până la Dunăre, cu Iugoslavia. Statul român avea șase state vecine pe uscat, iar popoarele vecine erau: sârbii, bulgarii, ucrainenii, polonii, cehii, slovacii și ungurii. Imediat după înfăptuirea Marii Uniri, conducerea statului român a ținut seama de faptul că în noile frontiere nu puteau fi cuprinși toți românii. În Memoriul prezentat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care trece de la vest de Satu Mare, Oradea, Arad și Timișoara, spre a se apropia de Dunăre. Până la sud de Mureș ne învecinăm cu Ungaria, de aici până la Dunăre, cu Iugoslavia. Statul român avea șase state vecine pe uscat, iar popoarele vecine erau: sârbii, bulgarii, ucrainenii, polonii, cehii, slovacii și ungurii. Imediat după înfăptuirea Marii Uniri, conducerea statului român a ținut seama de faptul că în noile frontiere nu puteau fi cuprinși toți românii. În Memoriul prezentat Conferinței de pace, în ședința
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
multe provincii ale Imperiului rus până în Siberia, pe românii din mijlocul Peninsulei Balcanice, în Macedonia, în Albania și Grecia. S-ar fi realizat astfel „un stat factice și risipit”, cu o „constituțiune geografică” izvor de conflicte fără de sfârșit cu statele vecine, cu care România „dorește să trăiască întotdeauna în încredere reciprocă, în respectul drepturilor și în bune relații de pace”. Ilustrul om politic român plasa statul român în noul context regional și european, îndemnând la adoptarea unei atitudini constructive: „Dar România
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
România nu cere intrarea în unitatea română a tuturor acestor populații de dincolo de Dunăre, de Nistru și de Tisa, nici chiar a acelora de care nu e despărțită decât de lărgimea unui curs de apă. România cere numai tuturor statelor vecine să arate aceeași moderație și să facă aceleași sacrificii în interesul păcii, al bunei dezvoltări a popoarelor și al progreselor economice ale Europei”. România nu-i poate părăsi pe românii din afara granițelor sale. „Ea trebuie să le aducă tot ajutorul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și 60.000, Grecia - 130.000, Italia - 4.500, S.U.A. - 140.000, Canada - 30.000, Argentina, Brazilia, Uruguay - între 30.000 și 40.000. Speranțele formulate imediat după război, ca acești români să constituie o punte de legătură cu statele vecine sau apropiate, nu s-a realizat. Se consemna cu tristețe: „soarta tuturor acestor români răzleți de trunchiul carpatic e peste tot primejduită”, căutându-se a li se stinge neamul. În termenii cei mai simpli - aprecia profesorul de Drept internațional de la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
deosebite pe pământ prin semne artificiale (borne, movile, pietre poligonale și plăci de fier). În mare parte, granițele României au fost marcate, atât pe temeiul tratatelor semnate în 1919-1920, cât și în virtutea convențiilor și protocoalelor directe încheiate cu unele state vecine. O singură frontieră, „fruntaria naturală a Nistrului face până acum excepție de la constatarea îmbucurătoare de mai sus”. Se semnase Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920, dar nu exista cu Rusia/Uniunea Sovietică nici un act formal de reglementare a regimului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și Tratatul germano-sovietic de amiciție și frontieră. Cele două puteri își împărțeau statul polonez, dând asigurări, cu un cinism rar întâlnit, de înfăptuire a stabilității și păcii, de respectare a drepturilor naționalităților. Ocuparea Poloniei și noul tratat Ribbentrop-Molotov, desființând statul vecin, cu care eram legați printr-un tratat de alianță și prin interese vitale în apărarea granițelor de est, a atârnit îngrijorarea opiniei publice românești. Această manieră de „rezolvare” a problemei poloneze a stăruit în mintea cercurilor politice conducătoare, supuse la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mai amenințător l-a constituit raportul lui V. Molotov, prezentat la 29 martie 1940 în ședința sesiunii a VI-a a Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, când președintele Consiliului Comisarilor Poporului și comisarul Afacerilor Externe declara, între altele: „Printre țările vecine din sud, amintite mai înainte, este una cu care nu avem pact de neagresiune, România. Aceasta se explică prin existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexiune de către România nu a fost niciodată recunoscută de U.R.S.S.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
l-am fi căutat, dacă nu am fi fost loviți, și dacă nu ne-am fi simțit amenințați”. O Românie independentă, în cuprinsul hotarelor ei neatinse, ar fi fost un factor de siguranță pentru Uniunea Sovietică și pentru celelalte state vecine. „Lovitura cea dintâi - preciza cu mult curaj Gr. Gafencu -, care a zdruncinat temeliile unei asemenea Românii, chezășie de siguranță și de pace, acoperire firească și atât de folositoare unui hotar întins și însemnat al Rusiei, a fost dată, din nefericire
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
iunie 1991, la Conferința Internațională „Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia. Parlamentul și guvernul României au recunoscut imediat independența Republicii Moldova, declarându-se gata să acorde sprijinul necesar pentru consolidarea acestei independențe, să dezvolte „legăturile multiple dintre cele două state vecine, ce descind din trunchiul unic al poporului român, așa cum acesta s-a format istoricește”. * La împlinirea a 100 de ani de la răpirea Basarabiei, N. Iorga își exprima durerea față de acea pierdere națională, dar și încrederea că „împotriva mărturiilor istorice, nici un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
întrețină, pe această insulă, un far destinat să asigure navigația vapoarelor ce intră pe Dunăre și în portul Odessa: Comisia riverană, instituită prin art. 17 din Tratatul de la Paris, în scopul asigurării navigabilității la gurile acestui fluviu și în zonele vecine ale Mării, va veghea la regularitatea funcționării acestui far. // Prezentul protocol va avea aceelași forță și valoare ca și cum ar fi luat forma unei convenții; dar se înțelege că, atunci când Comisia de delimitare își va fi încheiat lucrările, va fi semnat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Guvernul român a fost fericit de a fi putut manifesta prin mijlocirea d-lui Ministru al Afacerilor Străine, d-lui Galip, care se prezentă în numele guvernului Ucrainei, dorința ce nutrește de a întreține raporturile cele mai amicale cu noul stat vecin, în sentimentul ce avea că noua Republică democrată renunțase la sistemul fostului Imperiu Rus de a nesocoti drepturile celorlalte națiuni de îndată ce nu erau conforme cu interesele sale sau cu vederile sale. Permiteți-i să creadă că protestele Radei centrale nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sau cu vederile sale. Permiteți-i să creadă că protestele Radei centrale nu trebuie să schimbe în nimic sentimentele sale și că România va putea stabili în curând și să întrețină totdeauna relațiile amicale care trebuie să existe între popoare vecine și care vor avea în viitor mai mult de un singur interes în comun. Ministerul Afacerilor Străine, C. C. Arion Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România..., p. 229-231. Răspunsul guvernului Ucrainei la nota guvernului român din 20 aprilie 1918. 5
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
tânăra Republică democratică a Ucrainei și în dorința constantă și sinceră a guvernului regal de a aplana toate dificultățile ce s-ar mai putea opune la stabilirea de relații cordiale și continue, cât mai curând posibil între cele două state vecine. Dorința reciprocă manifestată de a ajunge prin explicații loiale la o înțelegere completă a impus guvernului regal obligația de a examina cu o atenție scrupuloasă afirmațiile și argumentele de care guvernul Republicii a crezut că trebuie să facă uz în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
necesar independența politică a Basarabiei nu în raport cu România care, abia ieșită dintr-un război nefericit pentru ea, nu avea desigur nici cea mai mică intenție de a face cuceriri sau de a anexa teritorii, ci mai ales în raport cu celelalte țări vecine ale Basarabiei. 5. Garanția mai sus menționată ar fi fost confirmată ulterior de către guvernul român. România întreagă, a doua zi după un război întreprins cu eforturi mult deasupra forțelor sale, a văzut cu profundă emoție prăbușirea Imperiului Rusiei și eliberarea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Republicii democrate care nu-și are fundament nici în istorie, nici în principiile de drept și care, dacă este menținută, va fi de natură să tulbure, după părerea noastră în mod inutil, buna înțelegere ce trebuie să existe între state vecine și pe care suntem dispuși să le stabilim și să le întreținem. Trebuie de asemenea notat că de la 13 aprilie Rada Centrală din Kiev a adresat guvernului român o notă de protest împotriva anexării Basarabiei și a unor pretinse vexațiuni
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
R.S.S, V. M. Molotov Pactul Molotov-Ribbentrop..., p. 6-7. Din raportul președintelui Consiliului Comisarilor Poporului, Comisar al Afacerilor Externe, V. M. Molotov, la ședința sesiunii a VI-a a Sovietului Suprem al U.R.S.S. 29 martie 1940 ...................................................................................................................................... Printre țările meridionale vecine, pe care eu le-am citat, este una cu care noi nu avem un pact de neagresiune, România. Aceasta se explică prin existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
atenția guvernului sovietic, față de care România a urmat totdeauna o politică leală de pace și de bună vecinătate, că: „o Românie independentă în cuprinsul hotarelor ei neatinse este o chezășie de siguranță pentru Uniunea Sovietică, ca pentru toate celelalte state vecine”. Lovitura cea dintâi, care a zdruncinat temelia unei asemenea Românii, chezășie de siguranță și de pace, acoperire firească și atât de folositoare a unui hotar întins și însemnat al Rusiei, a fost dată, din nenorocire, de guvernul sovietic. Cele ce
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
întreprinse în spațiul geografic dintre Marea Baltică și Marea Neagră, ca urmare a înțelegerilor rezultate din Pactul Molotov-Ribbentrop, au constituit o manifestare pregnantă a politicii imperialiste de anexiune și dictat, o agresiune fățișă împotriva suveranității și intereselor naționale vitale ale unor state vecine, membre ale Ligii Națiunilor. Acțiunea stalinistă a constituit, de asemenea, o încălcare gravă a normelor conduitei statelor în relațiile internaționale, a obligațiilor asumate prin Pactul Briand-Kellogg din 1928 și Convenția privind definirea agresorului din 1933 de la Londra. Statele și popoarele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]