115,534 matches
-
prăvălii cu cârnați"335, iar Spaethe este "marele nostru ipsozar", "E doară kimonuloghi al sculpturii românești"336. Inaderența la Art Nouveau, respectiv Modern Style sau Sezession, a lui Arghezi nu face recuperarea lui Spaethe mai puțin importantă, Paul Constantin în Arta 1900 în România, înregistrându-l ca reprezentant al simbolismului în sculptură cu lucrarea sa de debut, Faun dansând (1898), sau cu bustul fetiței Marie-Jeanne Grădișteanu (1900). Constantin Prodan, care-i tratează prin comparație, sesizând rivalități și tensiuni între cei doi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-l întindea erau aurite, în Clown, unde ciucurii costumului erau auriți, sau în Pe gânduri, unde soclul este ornat cu o friză decorativă cu frunze și mere stilizate. Nudurile sale sunt voluptuoase, degajă o senzualitate care reprezenta o noutate pentru arta românească a momentului. Ideea de meditație este însoțită de linia elegantă a nudului feminin, asociere care imprimă un erotism sublimat, subtil acestor statuete. În primele statuete, feminitatea poartă sugestia unei exuberanțe incontrolabile, a unui palpit al formelor vivante, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
états d'âme simboliste, nudul fiind asociat unor stări reflexive, de orizont melancolic, ca în cele două statuete, Pe gânduri și Femeie pe gânduri. Diferența dintre ele este nu numai sesizabilă, ci și relevantă pentru traseul pe care-l ia arta simbolistă la Storck. Prima proiectează în grația feminină, accentuând poziția șoldului pentru a marca curba voluptuoasă a coapsei, reflecția ca expresie a unei dorințe mâinile sunt împreunate ca pentru o rugăciune care, extrasă contextului religios, devine rugăminte pe când în cea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la simbolismul vizionar al sculpturilor sale, altul decât cel de sorginte secesionistă sau rodiniană, cu care acest public era familiarizat. Petre Oprea remarca această cecitate generalizată atât în cadrul publicului, cât și în cel al unei bune părți a criticii de artă: "Simbolismul artei paciuriene rămâne impenetrabil contemporanilor, care nu înțelegeau tâlcul și sensul himerelor lui"341. Pentru Petre Oprea, himerele reprezintă, în cea mai clară convenție simbolistă, o transcriere a unor états d'âme, "forma ideală de exprimare într-un înveliș
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vizionar al sculpturilor sale, altul decât cel de sorginte secesionistă sau rodiniană, cu care acest public era familiarizat. Petre Oprea remarca această cecitate generalizată atât în cadrul publicului, cât și în cel al unei bune părți a criticii de artă: "Simbolismul artei paciuriene rămâne impenetrabil contemporanilor, care nu înțelegeau tâlcul și sensul himerelor lui"341. Pentru Petre Oprea, himerele reprezintă, în cea mai clară convenție simbolistă, o transcriere a unor états d'âme, "forma ideală de exprimare într-un înveliș simbolic a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
le desenează neîncetat ca un exercițiu de digitație plastică, reluat obsesiv în căutarea acelei armonii care nu se lasă prinsă. Dincolo de valoarea lor documentară, în absența unor mărturii scrise -, sculptorul s-a arătat extrem de parcimonios cu cuvintele și confesiunile despre arta lui -, aceste desene reflectă o preocupare permanentă, care închide opera în cercul solipsist, aproape monahal, al unei reflecții obsesive. Himerele nu doar constituie o bună parte din corpusul impresionant al operei paciuriene, ele chiar "bântuie" întreaga operă a lui Paciurea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
diverse lucrări, cele mai multe dintre ele rămase la stadiul de proiect, indică nu numai preocuparea aproape obsesivă a artistului pentru această temă, dar și diversele soluții care-l fac să adopte pentru himerele sale o anumită reprezentare, revendicată chiar și în arta monumentală. Din păcate, niciun astfel de proiect de artă monumentală nu s-a finalizat, decizia membrilor diferitelor comisii îndreptându-se spre reprezentări "clasice", reglementate de convențiile artei academice monumentale. În câteva din aceste crochiuri, corpul himerei este înlocuit de un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
proiect, indică nu numai preocuparea aproape obsesivă a artistului pentru această temă, dar și diversele soluții care-l fac să adopte pentru himerele sale o anumită reprezentare, revendicată chiar și în arta monumentală. Din păcate, niciun astfel de proiect de artă monumentală nu s-a finalizat, decizia membrilor diferitelor comisii îndreptându-se spre reprezentări "clasice", reglementate de convențiile artei academice monumentale. În câteva din aceste crochiuri, corpul himerei este înlocuit de un soclu, capul ei se înalță pe un gât foarte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fac să adopte pentru himerele sale o anumită reprezentare, revendicată chiar și în arta monumentală. Din păcate, niciun astfel de proiect de artă monumentală nu s-a finalizat, decizia membrilor diferitelor comisii îndreptându-se spre reprezentări "clasice", reglementate de convențiile artei academice monumentale. În câteva din aceste crochiuri, corpul himerei este înlocuit de un soclu, capul ei se înalță pe un gât foarte mlădios, lung, precum corpul unui șarpe, ca și cum corpul propriu-zis ar dispărea din sfera de interes a sculptorului, regăsindu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care ele prind formă. Aceste himere se află parcă în cursul unei complicate metamorfoze. Asocierea lor cu figura eminesciană, sugerată și de schița unui monument Eminescu menționată mai sus, indică mai mult decât sorgintea lor literară, în spiritul simbolismului în artele plastice, care revendică programatic nu numai o dimensiune poetică, literară, ci și o integrare și a celorlalte arte într-un vast proiect de sinteză. Pe filieră eminesciană, himerele devin expresia ideilor poetice, ideilor creatoare de artă, fluide, într-o permanentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
eminesciană, sugerată și de schița unui monument Eminescu menționată mai sus, indică mai mult decât sorgintea lor literară, în spiritul simbolismului în artele plastice, care revendică programatic nu numai o dimensiune poetică, literară, ci și o integrare și a celorlalte arte într-un vast proiect de sinteză. Pe filieră eminesciană, himerele devin expresia ideilor poetice, ideilor creatoare de artă, fluide, într-o permanentă metamorfoză și în contact cu o primordialitate a elementarului, ceea ce-l apropie pe Paciurea de experiența plastică brâncușiană
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în spiritul simbolismului în artele plastice, care revendică programatic nu numai o dimensiune poetică, literară, ci și o integrare și a celorlalte arte într-un vast proiect de sinteză. Pe filieră eminesciană, himerele devin expresia ideilor poetice, ideilor creatoare de artă, fluide, într-o permanentă metamorfoză și în contact cu o primordialitate a elementarului, ceea ce-l apropie pe Paciurea de experiența plastică brâncușiană. Într-un interviu pe care sculptorul îl dă lui Ioan Masoff în revista Rampa din 21 decembrie 1924
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în contact cu o primordialitate a elementarului, ceea ce-l apropie pe Paciurea de experiența plastică brâncușiană. Într-un interviu pe care sculptorul îl dă lui Ioan Masoff în revista Rampa din 21 decembrie 1924, acesta își precizează viziunea "idealistă" asupra artei în termeni a căror corespondență cu opera sa plastică e ușor decelabilă: "Arta în general trebuie să fie idealistă și imaginativă. Arta nu poate fi realistă dacă e artă"344. Regăsim aceleași ovaluri suspendate, zerourile de dinainte de început, care țin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
experiența plastică brâncușiană. Într-un interviu pe care sculptorul îl dă lui Ioan Masoff în revista Rampa din 21 decembrie 1924, acesta își precizează viziunea "idealistă" asupra artei în termeni a căror corespondență cu opera sa plastică e ușor decelabilă: "Arta în general trebuie să fie idealistă și imaginativă. Arta nu poate fi realistă dacă e artă"344. Regăsim aceleași ovaluri suspendate, zerourile de dinainte de început, care țin locul în reprezentarea grafică, bidimensională, capetelor de asemenea suspendate ale himerelor statui, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îl dă lui Ioan Masoff în revista Rampa din 21 decembrie 1924, acesta își precizează viziunea "idealistă" asupra artei în termeni a căror corespondență cu opera sa plastică e ușor decelabilă: "Arta în general trebuie să fie idealistă și imaginativă. Arta nu poate fi realistă dacă e artă"344. Regăsim aceleași ovaluri suspendate, zerourile de dinainte de început, care țin locul în reprezentarea grafică, bidimensională, capetelor de asemenea suspendate ale himerelor statui, de o grație desăvârșită, cu ceva din longilinitatea figurilor modiglianești
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Rampa din 21 decembrie 1924, acesta își precizează viziunea "idealistă" asupra artei în termeni a căror corespondență cu opera sa plastică e ușor decelabilă: "Arta în general trebuie să fie idealistă și imaginativă. Arta nu poate fi realistă dacă e artă"344. Regăsim aceleași ovaluri suspendate, zerourile de dinainte de început, care țin locul în reprezentarea grafică, bidimensională, capetelor de asemenea suspendate ale himerelor statui, de o grație desăvârșită, cu ceva din longilinitatea figurilor modiglianești. De altfel, chipurile unora dintre himerele care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezentările paciuriene, dar separat. Himera nu face parte însă din bestiarul tradițional românesc, care include alte ființe cu caracter ofidian, Balaurul, Zmeul, Zburătorul. Adaptarea acestei figuri nu constituie un impediment nici în alte culturi, care dezvoltă o dimensiune importantă a artei simboliste. Simbolismul polonez, ca și cel românesc sau rusesc își extrag substanța din folclorul național, care ține locul mitologiilor nordice și temelelor clasice ale mitologiei grecești, cu care interferează sub presiunea modelului. În cazul artei pictorului Jacek Malczewski, aceste teme
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dezvoltă o dimensiune importantă a artei simboliste. Simbolismul polonez, ca și cel românesc sau rusesc își extrag substanța din folclorul național, care ține locul mitologiilor nordice și temelelor clasice ale mitologiei grecești, cu care interferează sub presiunea modelului. În cazul artei pictorului Jacek Malczewski, aceste teme se reflectă în tablouri precum Meduza (1900) sau Artistul și Himera (1906) de o manieră originală, care pune în evidență capacitatea artistului de a adapta simbolist motive mitologice contextului culturii poloneze moderne. O paralelă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
punitive a creației care-și domină creatorul. Himera malczewiaskiană stă ca un animal de pradă pe trupul artistului paralizat, corpul său animal și interfața feminoidă fiind clar evidențiate, așa cum himerele paciuriene îl bântuie pe artistul care le-a eliberat. Din arta lui Paciurea, însă, dispar reflexele decadente, himera nu devine o expresie a femeii fatale, așa cum relația dintre artist și arta sa nu este plasată în contextul simbolic al confruntării dintre sexe cu emanciparea violentă a elementului feminin. Himera apare la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
său animal și interfața feminoidă fiind clar evidențiate, așa cum himerele paciuriene îl bântuie pe artistul care le-a eliberat. Din arta lui Paciurea, însă, dispar reflexele decadente, himera nu devine o expresie a femeii fatale, așa cum relația dintre artist și arta sa nu este plasată în contextul simbolic al confruntării dintre sexe cu emanciparea violentă a elementului feminin. Himera apare la Paciurea ca element creator, neguvernabil, întruchipare a fanteziei și a enigmei, cu un vag aspect feminoid generat, mai degrabă, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ineluctabil al materiei de a prinde formă, cu mențiunea că acest tip de formalism trecut de teoreticianul român prin grila psihanalizei freudiene, marchează, mai degrabă, o fază finală a simbolismului european, ilustrată elocvent și de Brâncuși, în trecerea sa către arta modernă, fază în care simbolul cedează în fața unei esențializări a materiei și a eliminării oricărui rest narativ. În acest sens, se pot stabili o serie de corespondențe cu facțiunea ermetistă a liricii barbiliene. "Paciurea este mai aproape de Freud, iar el
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate spune despre sculpturile din prima perioadă a creației sale, cea de dinainte de Primului Război Mondial, Cap de Sfinx și Zeul războiului, expresii ale unei evidente sensibilități simboliste. Pentru Ion Frunzetti, sculptura aceasta nu urmează linia unei sensibilități Jugendstill, simboliste, criticul de artă evidențiind dimensiunea sa realistă cu o "inerentă" notă expresionistă. Chiar dacă decorativismul, simbolismul, Jugendstil-ul nu reprezintă o opțiune pentru artist, nu putem face abstracție de ele când efectul obținut le invocă stilistic. Acest unghi insolit al unei estetici neasumate, rezultantă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
variantă a acestei sculpturi se regăsește plasată pe un postament la mormântul sculptorului (figura 96) din cimitirul Bellu. Asumă în acest fel Paciurea condiția de neînțeles a geniului sau condiția misterului și a întrebărilor fără răspuns pe care le ridică arta și, prin ea, umanitatea? În Rampa, din 9 aprilie 1912, avem o reproducere după sculptura lui D. Paciurea, "Pictorul Luchian". Din bustul pictorului se desprinde doar o mână, ca și în cazul Sfinxului, din care reziduul de animalitate apare figurat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a modelului, cu accentuarea caracterului morbid. Trăsăturile de caracter adăugate de criticul literar nu sunt însă fondate, ele corespund unei superficiale moralizări a actului artistic. Inițial, așa cum o demonstrează o schiță aflată la colecția de stampe a Muzeului Național de Artă din București, sculptura era plasată într-un cadru mai larg. "Zeul războiului era amplasat pe un postament hexagonal, pe ale cărui laturi se aflau sculpturi în basorelief. Pe latura din față era reprezentată, într-o schiță, moartea (schelet) călcând pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un context alegorico-narativ a simbolului central, în acest caz divinitatea tutelară. Oricum, integrat acestui ansamblu, Zeul războiului își relevă latura morbidă de cavaler al apocalipsei. Capitolul VII VII.1. Spectrul decadentismului: la Femme Fatale Atât în literatură cât și în arta plastică, discursul decadent se configurează în jurul acestei alterități virtual punitive, a feminității, iar în centrul său se află ambiguitatea sexuală. Figurile tipice ale femeii fatale cu o prestigioasă carieră în artă revin în atenția artiștilor de la finele secolului al XIX
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]