115,534 matches
-
abordarea Art Nouveau-ului presupune în anumite circumstanțe și abilități "meșteșugărești". Dintre poeți, Arghezi își va trasa poetica așezând talentul sub semnul meșteșugului și nu al inspirației, al construcției meticuloase vizând o similitudine cu manualitatea artizanatului. Secesionismul vienez aduce și reabilitarea artelor socotite meșteșugărești, Klimt însuși va integra picturii sale elemente care țineau de orfevrerie, îmbrăcându-și personajele în metale prețioase. Theodor Enescu îl citează pe Albert Aurier, apropiindu-l de decorativismul Art Nouveau așa cum este acesta ilustrat la sfârșitul secolului XIX
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bisericile ortodoxe vizitate alături de Costică Orășanu. Descoperirea picturii bizantine constituie un moment decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o recuperare a unei tradiții care stimula, cum am văzut, teoretizarea unui revival bizantin în artele decorative, sub impactul Art Nouveau-lui. Influența artei bizantine este "recuperabilă" din pictura ei, atât la nivel formal, cât și la nivel tematic, argumente în acest sens fiind prezente în decorațiunile exterioare și interioare ale casei construite de arhitectul Clavel după
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
picturii bizantine constituie un moment decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o recuperare a unei tradiții care stimula, cum am văzut, teoretizarea unui revival bizantin în artele decorative, sub impactul Art Nouveau-lui. Influența artei bizantine este "recuperabilă" din pictura ei, atât la nivel formal, cât și la nivel tematic, argumente în acest sens fiind prezente în decorațiunile exterioare și interioare ale casei construite de arhitectul Clavel după indicațiile artiștilor Cecilia Cuțescu-Storck și Fritz Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
devenind chiar atelierul pictoriței. Jurnalul consemnează anii 1897-1899, petrecuți într-una din capitalele secession-ului german, München-ul, în plină efervescență secesionistă. Pictorița este o vizitatoare asiduă de muzee și expoziții și, cu siguranță, aici face cunoștință cu tendițele moderniste din arta plastică. La München se aflau, printre alții, și pictorii români Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu, Ștefan Popescu și Frederic Storck. În jurul datei de 24 iunie 1898 ea vizitează, la Viena, o expoziție Böcklin, în compania unei prietene (baroana d'Esperjesy), dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
baroana d'Esperjesy), dar și Expozițiile Secession, așa cum notează în jurnal. După stagiul münchenez, ca majoritatea pictorilor români, se va muta la Paris, la Academia Julian. Așa cum se poate înțelege chiar din pictura sa, Cecilia Cuțescu-Storck va fi atașată de arta Renașterii, mărturisindu-se venerația pe care o avea pentru Tițian din a cărui pictură, Amor sacru, amor profan, se va inspira (pentru fresca interioară cu care-și decorează atelierul). Promenada de-a lungul cheiului "Dei Schiavoni", la Veneția unde vede
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
muzicală; există laitmotive, o cursivitate tematică, așa cum se face remarcată o coeziune armonică la nivelul întregii ei opere, poate și pentru că pictorița reușete să facă să rimeze afinitățile cu influențele pe care o serie de modele artistice le exercită asupra artei sale. Analiza câmpurilor de influență care își relevă magnetismul subtil într-o primă fază de formare a artistei sugerează un traseu artistic care se va îmbogăți cu experiențe noi, integrate însă într-o structură bine precizată. Există serii precum cea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un traseu artistic care se va îmbogăți cu experiențe noi, integrate însă într-o structură bine precizată. Există serii precum cea care are drept numitor comun personajul Salomeei și a căror temă, decapitarea sfântului Ioan, constituie mizanscena dramatică împrumutată atât artei clasice, cât și sensibilității decadente, dar și cicluri precum cel al țigăncilor, care nu sunt neapărat anunțate, și, dincolo de acestea, serii afine prin felul în care unele picturi își răspund tematic și formal. Un bun exemplu pentru astfel de picturi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intensitatea afectului. Este evidentă suferința celei către care se îndreaptă solicitudinea celorlalte. În termenii lui Hans Hofstätter, este vorba despre un "simbolism pantomimic" în care atitudinile, postúrile și mișcările personajelor, sunt investite cu valoare simbolică. Acest "simbolism pantomimic", criticul de artă îl descoperă cu precădere în arta engleză la John Flaxman, William Blake și J.H. Fuseli, dar și la pictorii de limbă germană, elvețianul Ferdinand Hodler, Max Klinger, Ludwig von Hofmann sau Franz von Stück. Nu este deloc exclusă influența lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
către care se îndreaptă solicitudinea celorlalte. În termenii lui Hans Hofstätter, este vorba despre un "simbolism pantomimic" în care atitudinile, postúrile și mișcările personajelor, sunt investite cu valoare simbolică. Acest "simbolism pantomimic", criticul de artă îl descoperă cu precădere în arta engleză la John Flaxman, William Blake și J.H. Fuseli, dar și la pictorii de limbă germană, elvețianul Ferdinand Hodler, Max Klinger, Ludwig von Hofmann sau Franz von Stück. Nu este deloc exclusă influența lui Ferdinand Hodler asupra picturii Ceciliei Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
soțul ei, cunoscutul sculptor Storck, le are cu artiștii de cultură germană. Așa cum remarca și Hans H. Hofstätter, opinia lui Hodler însuși asupra armoniilor simbolice care decurg din repetarea unui model în lumea vegetală și raportarea acestui fenomen în lumea artei este în măsură să confere relevanță accepției pe care o poate lua simbolismul în pictură la confiniile cu o manieră alegorică de a concepe compoziția. Termenul de "paralelism" invocat de Hodler în relație cu dezvoltarea unor recurențe ale unui motiv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și a explicat că era bazat pe legile naturale de creștere a plantelor, care determină ca toate petalele unei flori să repete aceeași formă sau toate trunchiurile copacilor într-o pădure să crească în paralel. Traducând acest fenomen în termenii artei, Hodler a plasat câteva figuri de mai multe ori într-o secvență mitică sau a repetat anumite gesturi expresive, cum ar fi un braț întins sau un pumn încleștat"456. Cecilia Cuțescu-Storck își făcea cunoscut interesul deosebit pentru expresivitate într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în ea a unui sens transcendent cum se întâmplă în cazul icoanelor, sau în termenii Serafinei Brukner "[...] profunzimea de gândire caracteristică acestui stil și puritatea aproape arhaică a liniei, evocând imaginea picturală a primitivilor"461. La aceasta se adaugă influența artei hinduso-egiptene, precum și cea a picturii lui Gauguin, care la rândul său sintetizase elementele mai multor stiluri, fapt care conduce la o nouă definiție decorativă în arta sa, așa cum remarcă și Serafina Bruckner: Într-adevăr, încă din epoca țigăncilor și a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arhaică a liniei, evocând imaginea picturală a primitivilor"461. La aceasta se adaugă influența artei hinduso-egiptene, precum și cea a picturii lui Gauguin, care la rândul său sintetizase elementele mai multor stiluri, fapt care conduce la o nouă definiție decorativă în arta sa, așa cum remarcă și Serafina Bruckner: Într-adevăr, încă din epoca țigăncilor și a contemplativilor, întâlnim figuri realizate dintr-un amestec de elemente ale artei hinduso-egiptene și a celei bizantine, cu evocări ale picturii alexandrine. Sub influența acestei picturi, ea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
său sintetizase elementele mai multor stiluri, fapt care conduce la o nouă definiție decorativă în arta sa, așa cum remarcă și Serafina Bruckner: Într-adevăr, încă din epoca țigăncilor și a contemplativilor, întâlnim figuri realizate dintr-un amestec de elemente ale artei hinduso-egiptene și a celei bizantine, cu evocări ale picturii alexandrine. Sub influența acestei picturi, ea ajunge la stilizarea draperiilor cu pliuri lungi, încadrate de linii luminoase, făcând eforturi pentru a realiza o armonie ce pare să sfideze anumite teorii estetice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decât evidentă, el furnizează tema și modalitatea ei de tratare și, până la un anumit punct, chiar de interpretare. Nici Cecilia Cuțescu-Storck nu privilegiază un examen moral intransigent; cele două ipostaze apar mai degrabă reunite în perspectiva unei viziuni integratoare a artei, vădind o continuitate, o coprezență a celor două dimensiuni. Pictorița nu va înclina balanța în favoarea unui eticism subiacent, așa cum s-a întâmplat în secolul al XVII-lea sub incidența Contrareformei, ci le vede incluse într-un "ecumenism estetic". Atelierul ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
XVII-lea sub incidența Contrareformei, ci le vede incluse într-un "ecumenism estetic". Atelierul ei, unde se află și această pictură murală, devine un loc rezervat unei alchimii prin care materia brută a realului este transformată în aurul spagiric al artei sau, altfel spus, prin care artistul iese din existența profană pentru a oficia, prin vocația sa artistică, într-un templu al artei. După Serafina Bruckner 468 se pot decela trei etape cu sens evolutiv în ce privește performanța artistică a Ceciliei Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
devine un loc rezervat unei alchimii prin care materia brută a realului este transformată în aurul spagiric al artei sau, altfel spus, prin care artistul iese din existența profană pentru a oficia, prin vocația sa artistică, într-un templu al artei. După Serafina Bruckner 468 se pot decela trei etape cu sens evolutiv în ce privește performanța artistică a Ceciliei Cuțescu-Storck: o primă etapă de glorificare a naturii, a doua intitulată "epopeea țiganilor" și o a treia filozofico-socială, fiind și etapa de maturitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
etapele sunt strict cronologice. Din 1902, când își expune primul tablou lucrat individual la salonul Champ-de-Mars, un Nud, până în 1909, când trece la pictura murală, se consumă o primă etapă. Din 1909 până în 1913, pictorița se interesează mai mult de arta decorativă în ulei și pastel, iar în 1913 construiește casa atelier de a cărei decorare se va ocupa personal, arhitectura fiind încredințată arhitectului A. Clavel. Perioada dintre 1913 până în 1916 ar sta sub semnul influenței lui Gauguin. Există la Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceste figuri spiritualizate, hieratice, avem în Cecilia Cuțescu-Storck o reprezentantă a simbolismului românesc în pictură. Capitolul IX IX.1. Secesiuni europene De la bun început, ceea ce pare să constituie numitorul comun al majorității secesionismelor europene, minirevoluții artistice care configurează profilul unei arte moderne proteice, este eclectismul lor, dublat de antiacademismul manifest al celor care li se alătură corelat cu atitudinea antiestablishment. În genere, mișcările secesioniste nu își fundamentează demersul pe un set de reguli există și excepții așa cum nu consacră un anumit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1890 are loc scindarea Societății Artiștilor Francezi, iar în 1891 apare un alt salon al cărui nume revendică secesiunea, Salon de refusés. În 1900 este constituită Société Nouvelle, condusă de Gabriel Mourney și după el de Rodin, personaj emblematic pentru arta simbolistă și pentru înnoirea limbajului sculpturii, artist frecventat un timp și de Constantin Brâncuși. La începutul secolului au loc unele din cele mai importante expoziții colective: Van Gogh (1901), Lautrec (1902), Seurat, Van Gogh, Manet (1905), Gauguin (1906), Cezanne (1907
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate fi urmărită și la nivelul literaturii, în cazul, spre exemplu, al lui Guillaume Apollinaire, Jules Laforgue sau Adrian Maniu prin metamorfozele pe care le suportă tema decadentă a femeii fatale, incarnată de Salomeea. În 1892, romancierul și criticul de artă Joséphin Péladan (1859-1918) fondează Salonul Rose + Croix deschis la Galeriile Durand-Ruel și face o opoziție semnificativă Salonului Oficial, salon menit să furnizeze artă simbolistă după un program bine definit, pentru care publicase și un regulament de funcționare cu un an
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care le suportă tema decadentă a femeii fatale, incarnată de Salomeea. În 1892, romancierul și criticul de artă Joséphin Péladan (1859-1918) fondează Salonul Rose + Croix deschis la Galeriile Durand-Ruel și face o opoziție semnificativă Salonului Oficial, salon menit să furnizeze artă simbolistă după un program bine definit, pentru care publicase și un regulament de funcționare cu un an înainte (Salon de la Rose + Croix, règle et monitoire, E. Dentu Editeur, Paris, 1891) fabricat alături de Saint-Pol Roux și contele Antoine de la Rochefoucauld. Conform
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interpretările teogoniilor orientale, însă nu și cele ale raselor galbene, straniu rasism estetic! Acest regulament de ordine interioară nu a fost ținut cu strictețea enunțării sale, el reprezintă, mai degrabă, un program, o opțiune estetică configurând cadrul formal al unei arte simboliste. Salonul rozacrucian a reușit să adune printre expozanți printre cei mai importanți pictori simboliști ai vremii, din Franța și Belgia în special, dar și din Olanda, Germania și Elveția. Expun aici Fernand Khnopff, Jean Delville, Emile Fabry, Ferdinand Hodler
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mișcarea inaugurată de Les XX viza cooptarea artiștilor străini la expozițiile internaționale pe care le organizează, expoziții animate de conferințe și recitaluri de muzică și poezie, recitaluri susținute în sălile de expoziție. Acest efect polifonic al corespondențelor și dialogului dintre arte precizează discret o notă simbolistă. Impresionismul, neoimpresionismul, realismul, pointilismul, expresionismul, Art Nouveau-ul, simbolismul, se întâlnesc în locul geometric al dezbaterilor găzduite în această agora artistică. Mișcarea se dizolvă după un deceniu (1883-1893), pentru a se reînființa sub un alt nume în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Stadler, Franz von Stück, Wilhelm Trübner, Fritz von Uhde, Wilhelm Voltz, Viktor Weishaupt, Heinrich von Zügel. Pe 15 iunie 1983 are loc prima expoziție și apare și primul catalog. În cazul imperiului Austro-Ungar și mai precis al Vienei, Academia de arte frumoase (Künstlerhaus) și Muzeul Austriac de Artă și Industrie cu Școala de Arte Aplicate, înființată în 1868, constituiau principalele organisme artistice menite să legitimeze orice mișcare în artele plastice. Secesiunea constituie, în parte, un rezultat al neînțelegerii între cercul de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]