114,442 matches
-
o ciupercă otrăvitoare, numită în popor buretele cerbilor. Specia este una dintre cele cu răspândirea cea mai mare. Ea crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord împrăștiat solitară, deseori în grupuri, preferând soluri acide și nisipoase, în special asociat pădurilor de foioase și de conifere (aici preferat sub pini în prezența mușchiului), dar de asemenea prin turbării sau câmpii. Perioada favorită de dezvoltare o are din (iunie) iulie până în noiembrie. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe
Buretele cerbilor () [Corola-website/Science/336338_a_337667]
-
rădăcinile arborilor). Specia este mult răspândită. Ea crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord solitară și în grupuri, preferând soluri acide și ierboase, la margine de drum, pe câmpii povârnite și prin parcuri, dar de asemenea prin luminișuri în păduri de foioase sau mixte. Perioada favorită de dezvoltare o are din iunie până în octombrie. Buretele cerbului fals este asemenea de otrăvitor ca Scleroderma citrinum (buretele cerbilor). Mâncat în doze mai mari, arată deja 30-45 minute după ingerare prime simptome, presiune
Buretele cerbilor fals () [Corola-website/Science/336344_a_337673]
-
este și prezența în aria centrală a parcului a unei catalpe ("Catalpa bignonioides") care impresionează prin înălțimea de 14 metri și diamterul trunchiului de 65 de cm. În 2014 un raport faunistic a documentat prezența în parc a ciufului de pădure ("Asio otus"), specie protejată prin lege. Alte specii care cuibăresc în parc sunt "Streptopelia decaocto", "Picus", "Corvus frugilegus", "Turdus merula", "Carduelis chloris". Mai se hrănesc și tranzitează frecvent parcul "Sturnus vulgaris", "Columba livia domestica", "Apus apus" și "Passer domesticus". Arborii
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
care se pleacă cu alte rădăcini și vibrații în înțelegerea simțirii lui Enescu.” În prejma compunerii Suitei „Săteasca”, Enescu îi mărturisea criticului muzical José Bruyr despre „Câmpia mea moldovenească, cu câmpuri de orz și de porumb, cu fâșii de vechi păduri fără lumină, cu orizonturile ei și cu satele vechi, pierdute între mesteceni și sălcii...” Ideea reîntoarcerii în copilărie, a rememorării copilăriei și a evocării ei revine foarte des în paginile enesciene. Autorul resimte nostalgia și tristețea despărțirii și, astfel, principalele
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
aliniament. În toată luna ianuarie precum și în februarie, detașamente ale Diviziei 7-a Infanterie au întreprins acțiuni de dezarmare a localităților din sectorul său de competență. Măsuri aspre au fost luate de către administrația militară pentru a stăvili tulburări precum tăierea pădurilor particulare, comunale și ale statului, ocuparea pământului și pășunilor particulare, devastarea proprietăților. Iarna 1918-1919 a fost folosită de asemenea pentru punerea bazelor înființării diviziilor 16 și 18 - alcătuite din foști soldați ai Armatei Austro-Ungare și pentru organizarea mai temeinică a
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
frumos sau hrib cu picior frumos este o specie de ciuperci necomestibile, devenită cam rar, din încrengătura Basidiomycota în familia "Boletaceae" și de genul "Boletus". În România, Basarabia și Bucovina de Nord ea poate fi găsită în primul rând în păduri de conifere, mai rar în cele foioase sub fagi, crescând solitar sau în grupuri mici, de la deal la munte, dar preferat în zonele montane mai călduroase de exemplu ale Munții Carpaților, din (iunie) iulie până septembrie (octombrie). Acest burete a
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
Boletus luridus" (crud neprielnic, preparat foarte gustos, pori roșiatici), "Boletus pulverulentus" (de calitate mediocră, porii tind spre roșu), "Boletus purpureus" (necomestibil, pori roșii, gust tare neplăcut). "Boletus splendidus ssp. moseri" "Boletus radicans" (necomestibil, amar, picior fără roșu, crește numai în păduri foioase), "(Rubro)boletus rhodoxanthus" (crud otrăvitor, fiert fără mare gust, pori roșii), "(Rubro)-Boletus rubrosanguineus" (otrăvitor, pori roșii), "Boletus satanas" (otrăvitor, pori roșiatici) sau "Boletus spinarii" (necomestibil, fără tonuri roșiatice). Se înțelege de singur, că hribul frumos nu este comestibil
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
se constată imediat după degustare. Din păcate se găsesc deseori exemplare călcate în picioare sau rupte. În diverse regiuni buretele a devenit deja foarte rar. Nu distrugeți această ciupercă frumoasă, mult mai mult acceptați valoarea ei ecologică pentru arbori și pădure!
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
pentru luptele de la Aachen. În ciuda victoriei obținute de americani, rezistența germanilor de la Aachen a împiedicat continuarea înaintării aliaților spre răsărit. După cucerirea orașului Aachen, Armata I aliată a primit sarcina cuceririi și păstrării în siguranță a barajelor la este de pădurea Hürtgen, pe care germanii ar fi putut să le folosească pentru inundarea văilor pe care se aflau drumul spre Berlin. Operațiunea aliaților avea să ducă la lupte mai grele decât cele de la - „[[Bătălia din Pădurea Hürtgen]]”. [[Categorie:Bătăliile Germaniei]] [[Categorie
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
a barajelor la este de pădurea Hürtgen, pe care germanii ar fi putut să le folosească pentru inundarea văilor pe care se aflau drumul spre Berlin. Operațiunea aliaților avea să ducă la lupte mai grele decât cele de la - „[[Bătălia din Pădurea Hürtgen]]”. [[Categorie:Bătăliile Germaniei]] [[Categorie:Bătăliile Statelor Unite]] [[Categorie:Al Doilea Război Mondial - Teatrul de război european]] [[Categorie:Al doilea război mondial - Frontul european de vest]]
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
o specie de ciuperci "basidiomicete" comestibilă în familia " Russulaceae" și de genul "Lactarius". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar și în grupuri mici, în păduri de conifere montane aproape numai sub molizi bătrâni, cu drag printre afine, din iulie până octombrie. Buretele nu se dezvoltă în câmpie. Buretele se decolorează cu acid azoticîncet roșu-maroniu, cu anilină purpuriu-violet apoi purpuriu-negricios, cu fenol roșiatic, cu sulfat de
Lăptucă neagră () [Corola-website/Science/336392_a_337721]
-
de fier slab gri-verzui și cu tinctură de Guaiacum incet gri-verzui. Superficial văzut, Lăptuca neagră poate fi confundată cu câteva alte specii, cum ar fi: "Lactarius fulginosus" (comestibilitate redusă, cam amărui, coloritul cuticulei mai deschis, se dezvoltă aproape numai în păduri de foioase), "Lactarius oedematopus" (comestibil, cuticulä negricioasă, în rest asemănător "Lactarius volemus"), "Lactarius picinus" (necomestibil, este similar, are loc la aceleași situri printre molizi vechi, dar nu are cocoș, laptele său arde fierbinte), "Lactarius tithymalinus" (necomestibil, miros de ploșnițe de
Lăptucă neagră () [Corola-website/Science/336392_a_337721]
-
rest asemănător "Lactarius volemus"), "Lactarius picinus" (necomestibil, este similar, are loc la aceleași situri printre molizi vechi, dar nu are cocoș, laptele său arde fierbinte), "Lactarius tithymalinus" (necomestibil, miros de ploșnițe de câmp și gust foarte amar, crește numai în păduri de foioase), "Leucopaxillus mirabilis" sin. "Tricholoma mirabile" (comestibil, fără lapte, crește sub pini) sau "Melanoleuca vulgaris" (comestibil, fără lapte, crește ubicuitar în păduri). Lăptuca neagră este una dintre puținele ciuperci comestibile cu lapte alb. Ea nu se potrivește la ciulama
Lăptucă neagră () [Corola-website/Science/336392_a_337721]
-
arde fierbinte), "Lactarius tithymalinus" (necomestibil, miros de ploșnițe de câmp și gust foarte amar, crește numai în păduri de foioase), "Leucopaxillus mirabilis" sin. "Tricholoma mirabile" (comestibil, fără lapte, crește sub pini) sau "Melanoleuca vulgaris" (comestibil, fără lapte, crește ubicuitar în păduri). Lăptuca neagră este una dintre puținele ciuperci comestibile cu lapte alb. Ea nu se potrivește la ciulama sau sosuri, pentru că devine cleioasă în caz de ar fi gătită. Cel mai bine place friptă în tigaie în unt sau la grătar
Lăptucă neagră () [Corola-website/Science/336392_a_337721]
-
un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele se dezvoltă pe terenuri nisipoase, intercalate cu ceva argilă, în regiuni mai călduroase și pe soluri calcaroase, omniprezent în regiunile din România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând în păduri foioase mai ales sub fagi și stejari, dar de asemenea în cele de conifere sub pini, brazi și molizi, din august până în noiembrie (decembrie). Buretele se decolorează cu Hidroxid de potasiu maro și cu sulfat de fier verde. În primul
Gălbeniță () [Corola-website/Science/336550_a_337879]
-
decât în prezent, mai departe se registrează o scădere a populației din anii 1970. Din păcate se găsesc deseori exemplare călcate în picioare sau rupte. Nu distrugeți această ciupercă frumoasă, mult mai mult acceptați valoarea ei ecologică pentru arbori și pădure!
Gălbeniță () [Corola-website/Science/336550_a_337879]
-
sud-est de lacul Vänern. Una dintre etimologiile numelui Vättern vine de la cuvântul "vatten", care înseamnă apă în suedeză. Această origine este, însă, neclară și incertă. O altă posibilă origine ar putea fi arhaismul "vätter", care se referă la spirite ale pădurilor sau ale lacurilor. Suprafața totală a lacului este de aproximativ 1,912km, cu un bazin hidrografic un pic peste dublul acesteia - 4,503 km. Adâncimea maximă a lacului este de 128 metri, cel mai adânc punct fiind situat în sudul
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
Jönköping, Hjo, Askersund, Åmmeberg și Karlsborg. Lacul este delimitat de provinciile Västergötland, Närke, Östergötland și Småland. Fiordul Alsen, pitoresc, dar nu muntos, este situat în partea nordică a lacului. Aproximativ 62% din bazinul hidrografic este acoperit de molizi, pini și păduri cu frunze căzătoare. 26.7% este folosit pentru agricultură. Geologia lacului este strâns legată de cea a Mării Baltice, din care a făcut parte. Împreună cu lacul Vänern, lacul Vättern a făcut parte de mai multe ori în trecutul recent geologic dintr-
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Gyroporaceae" și de genul Gyroporus care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize, denumit în popor hrib albastru sau gresie. În România, Basarabia și Bucovina de Nord, se dezvoltă pe teren nisipos preferat în păduri (și montane) de conifere mai ales sub pini printre afini, dar de asemenea în acele foioase, acolo în primul rând sub mesteceni, din iunie până în noiembrie. Buretele se decolorează cu Hidroxid de potasiu galben-auriu până ruginiu și cu tinctură de
Hrib albastru () [Corola-website/Science/336558_a_337887]
-
Suillus collinitus", "Suillus mediterraneensis" sin. "Boletus leptopus", "Suillus variegatus" sin. "Boletus variegatus", "Xerocomellus chrysenteron" sau chiar cu exemplare de culoare mai deschisă a lui "Xerocomus badius". Bureții proaspeți pot fi pregătiți ca ciulama, cel mai bine împreună cu alte ciuperci de pădure sau adăugați la un sos de carne de vită sau vânat. În afară de aceasta, ei pot fi tăiați felii și congelați. De asemenea este posibilă, după tăierea în felii, uscarea lor. Bine gustoși sunt preparați ca Duxelles (un fel de zacuscă
Hrib albastru () [Corola-website/Science/336558_a_337887]
-
Această specie este numită în popor ciuperca șoarecelui sau ciupercă de culoarea pământului. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele se dezvoltă pe soluri nisipoase în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri foioase cu preferință sub mesteceni, dar de asemenea în cele de conifere prin luminișuri sub molizi, brazi și pini, la margini de pădure și de drum, prin tufișuri, crescând în grupuri mari precum cercuri de vrăjitoare, nu rar în mase
Ciuperca șoarecelui () [Corola-website/Science/336566_a_337895]
-
pe rădăcinile arborilor. Buretele se dezvoltă pe soluri nisipoase în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri foioase cu preferință sub mesteceni, dar de asemenea în cele de conifere prin luminișuri sub molizi, brazi și pini, la margini de pădure și de drum, prin tufișuri, crescând în grupuri mari precum cercuri de vrăjitoare, nu rar în mase, din iunie până în decembrie, dar și iarna privesc din zăpadă, dacă nu este ger prea crâncen. Buretele se decolorează cu formaldehidă albastru-verzui și
Ciuperca șoarecelui () [Corola-website/Science/336566_a_337895]
-
băut și (=gol, nud)". Acest soi saprofit, denumit în popor nicorete violet, nicorete vânăt sau ciupercă mov, crește în grupuri cu multe exemplare precum în cercuri de vrăjitoare. El se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de foioase precum de conifere, prin luminișuri ierboase, grădini, livezi sau parcuri, de la câmpie până la munte, din septembrie până în noiembrie (decembrie), dar câteodată și devreme în primăvară. Buretele se decolorează cu fenol maro, cu imediat violet pal și cu tinctură
Nicorete vânăt () [Corola-website/Science/336598_a_337927]
-
coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar de asemenea în grupuri, pe sol acid și relativ uscat numai sub mesteceni, dezvoltându-se ubicuitar, în precum la marginea pădurilor de foioase, prin grădini și parcuri, mereu acolo, unde se află și gazda lui, din iulie până în octombrie. Buretele se decolorează cu fenol maro, cu Hidroxid de potasiu după 20 de minute deschis gri-verzui, cu sulfat de fier ușor roz-gălbui
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]
-
lui Bert Raccoon și a cuplului măritat Ralph și Melissa Raccoon, cărora Bert este un prieten și coleg de cameră. De cele mai multe ori trioul își încearcă efortul împotriva forțelor industrialiste a egoistului furnicar milionar Cyril Sneer, care încearcă să distrugă pădurea pentru un profit rapid. Dar ratonii întotdeauna salvează pădurea de la schemele lui Cyril, cu ajutorul prietenilor săi ca Schaeffer, un câine ciobănesc manierat, Cedric, fiul lui Cyril ce a absolvit colegiul, și Sophia Tutu, iubita lui Cedric. Dar pe măsură ce serialul progresează
Ratonii () [Corola-website/Science/336658_a_337987]