115,534 matches
-
și Nr. 5-6, de fapt, un simplu artificiu, pentru că numerele duble au același număr de pagini. Revista este scoasă la Institutul de Arte Grafice Carol Göbl din București, numerele 1, 2, 3-4, iar ultimul număr este scos la Stabilimentul de Arte Grafice Albert Baer. Directorul și proprietarul revistei, Alexandru Bogdan-Pitești, acordă o foarte mare importanță calității grafice a revistei, deziderat anunțat programatic, și anume ca revista să fie nu numai o publicație destinată exclusiv artei, dar să constituie în sine un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
număr este scos la Stabilimentul de Arte Grafice Albert Baer. Directorul și proprietarul revistei, Alexandru Bogdan-Pitești, acordă o foarte mare importanță calității grafice a revistei, deziderat anunțat programatic, și anume ca revista să fie nu numai o publicație destinată exclusiv artei, dar să constituie în sine un obiect de artă. Are prețul stabilit nu doar în monedă românească, 2,50 lei în țară și 3,50 lei în străinătate, iar la abonament, 20 de lei în țară și 30 de lei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Baer. Directorul și proprietarul revistei, Alexandru Bogdan-Pitești, acordă o foarte mare importanță calității grafice a revistei, deziderat anunțat programatic, și anume ca revista să fie nu numai o publicație destinată exclusiv artei, dar să constituie în sine un obiect de artă. Are prețul stabilit nu doar în monedă românească, 2,50 lei în țară și 3,50 lei în străinătate, iar la abonament, 20 de lei în țară și 30 de lei în străinătate, dar și prețul în franci pentru abonamentele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
supliment explicativ al întârzierei apariției acestui număr, precum și al arestării D-lui A.Bogdan- Pitești, director-proprietar al acestei reviste"498. Tot în calitate de director al revistei se recomandă și Ion C. Bacalbașa care semnează și articolul de deschidere, însă criticul de artă și patronul spiritual, spiritus rector al revistei, rămâne totuși Alexandru Bogdan-Pitești, prezent atât cu numele real, cât și sub pseudonimul Ion Duican. În numărul 3-4 apare inserat și adevăratul nume pe lângă pseudonim, însă notele de artă sunt în continuare semnate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deschidere, însă criticul de artă și patronul spiritual, spiritus rector al revistei, rămâne totuși Alexandru Bogdan-Pitești, prezent atât cu numele real, cât și sub pseudonimul Ion Duican. În numărul 3-4 apare inserat și adevăratul nume pe lângă pseudonim, însă notele de artă sunt în continuare semnate cu pseudonimul. Revista este o efemeridă pe lângă alte efemeride revuistice în epocă, dar există câteva elemente care o disting în mod definitoriu și pe care Alexandru Bogdan-Pitești, alias Ion Duican, le subliniază cu deosebită acuratețe. Lectura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
disting în mod definitoriu și pe care Alexandru Bogdan-Pitești, alias Ion Duican, le subliniază cu deosebită acuratețe. Lectura celor două articole apărute în primul număr al revistei semnate de Ion C. Bacalbașa și Bogdan-Pitești este relevantă pentru proiectul edificării unei arte moderne la începutul secolului XX în România. Articolul lui Ion C. Bacalbașa, cel care deschide primul număr, nu reprezintă un manifest propriu-zis, nu conține un program bine structurat, vehiculând o serie de generalități. El configurează, mai degrabă, o atitudine, reluând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
conține un program bine structurat, vehiculând o serie de generalități. El configurează, mai degrabă, o atitudine, reluând o parte din dezideratele secesioniste, prezentate în manifestul propriu-zis de la Salonul Independenților din 1896. Argumentele lui I. Bacalbașa constau în afirmarea necesității dezvoltării artelor frumoase, a unui gust educat, a promovării tinerilor artiști și a noilor direcții din arta europeană. Din acest punct de vedere, reiterând demersul maiorescian din "O cercetare critică asupra poeziei române", Bacalbașa propune temporar suspendarea unor impenitente judecăți critice, ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atitudine, reluând o parte din dezideratele secesioniste, prezentate în manifestul propriu-zis de la Salonul Independenților din 1896. Argumentele lui I. Bacalbașa constau în afirmarea necesității dezvoltării artelor frumoase, a unui gust educat, a promovării tinerilor artiști și a noilor direcții din arta europeană. Din acest punct de vedere, reiterând demersul maiorescian din "O cercetare critică asupra poeziei române", Bacalbașa propune temporar suspendarea unor impenitente judecăți critice, ca de altfel și suspendarea reticenței față de elementele novatoare în arta plastică, tocmai pentru a încuraja
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și a noilor direcții din arta europeană. Din acest punct de vedere, reiterând demersul maiorescian din "O cercetare critică asupra poeziei române", Bacalbașa propune temporar suspendarea unor impenitente judecăți critice, ca de altfel și suspendarea reticenței față de elementele novatoare în arta plastică, tocmai pentru a încuraja afirmarea plenară a artiștilor români. Un proces de durată, decantarea valorilor ar trebui să succeadă momentelor fondatoare, de creație a unei arte moderne, fazei formative de tatonări, dibuiri, maturări. De asemenea, Ion Bacalbașa reafirmă eclectismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impenitente judecăți critice, ca de altfel și suspendarea reticenței față de elementele novatoare în arta plastică, tocmai pentru a încuraja afirmarea plenară a artiștilor români. Un proces de durată, decantarea valorilor ar trebui să succeadă momentelor fondatoare, de creație a unei arte moderne, fazei formative de tatonări, dibuiri, maturări. De asemenea, Ion Bacalbașa reafirmă eclectismul programatic al revistei, în măsură să-l elibereze pe artist de constrângerile și convențiile unei estetici bine precizate, pentru a-i încuraja intuițiile și afinitățile. Revista nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intenționează ilustrarea unei direcții anume. În contextul diferitelor curente și căutări estetice în epocă, curente ai căror reprezentanți se aflau în mijlocul unor dezbateri teoretice cu contestări, sau, dimpotrivă, exaltări conduse de critici profesioniști sau de literați deveniți redutabili critici de artă Baudelaire, Huysmans, Péladan, Lemmonier, Apollinaire etc. în lipsa unei tradiții configurate la nivelul receptării estetice, a unor repere sigure, poate cu excepția lui Nicolae Grigorescu, figură emblematică pentru desprinderea de pictura academică, opțiunile estetice rămân cantonate în zona unor modele exemplare, legate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nivelul receptării estetice, a unor repere sigure, poate cu excepția lui Nicolae Grigorescu, figură emblematică pentru desprinderea de pictura academică, opțiunile estetice rămân cantonate în zona unor modele exemplare, legate de mediul formativ occidental al fiecăruia dintre artiști. Opțiunile privind eliberarea artei de canonul academic și intrarea ei pe poarta modernității nu fac sistem la nivelul unei școli naționale, care să impună o estetică proprie, novatoare. Nu se pune problema unor "lupte de școală" și a unor delimitări, diferențieri pe baza unor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care să impună o estetică proprie, novatoare. Nu se pune problema unor "lupte de școală" și a unor delimitări, diferențieri pe baza unor estetici minuțios și clar formulate, fapt caracteristic pentru cultura plastică franceză. În absența unei tradiții solide în arta plastică, mai importantă apare formarea unor artiști români care să configureze o identitate proprie artei plastice românești. Astfel, eclectismul bine temperat al asociației, deschis oricărui gust sau sensibilități artistice autentice, nu se bazează pe o selecție drastică și face posibilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și a unor delimitări, diferențieri pe baza unor estetici minuțios și clar formulate, fapt caracteristic pentru cultura plastică franceză. În absența unei tradiții solide în arta plastică, mai importantă apare formarea unor artiști români care să configureze o identitate proprie artei plastice românești. Astfel, eclectismul bine temperat al asociației, deschis oricărui gust sau sensibilități artistice autentice, nu se bazează pe o selecție drastică și face posibilă detașarea ulterioară a celor remarcabili, precum Ștefan Luchian. Fără a o spune direct, se acceptă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care revista și-l propune. Iarăși, demersul este similar cu cel al altor reviste care însoțesc secesionismele în Europa, secession-ul vienez cu Ver sacrum, al simboliștilor belgieni cu La Jeune Belgique, a mir iskusstnicilor ruși cu Mir Iskusstva (Lumea artei) etc., și care reprezintă o reacție ce pune în evidență o nouă relație centru-periferie, așa cum aceasta era modelată în diferite spații culturale. Alexandru Bogdan-Pitești, cel în jurul căruia se organizează mișcarea artistică de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
era modelată în diferite spații culturale. Alexandru Bogdan-Pitești, cel în jurul căruia se organizează mișcarea artistică de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea până la Primul Război Mondial, propune o dublă deschidere: 1.) a pictorilor români către arta contemporană occidentală, lăsând să pătrundă influențele artistice cele mai diverse, fără o filtrare a lor prealabilă și 2.) a formării unei arte românești cu propriile mărci identitare și popularizarea ei în Occident. Deși nu are aceeași anvergură teoretică și capacitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
începutul secolului al XX-lea până la Primul Război Mondial, propune o dublă deschidere: 1.) a pictorilor români către arta contemporană occidentală, lăsând să pătrundă influențele artistice cele mai diverse, fără o filtrare a lor prealabilă și 2.) a formării unei arte românești cu propriile mărci identitare și popularizarea ei în Occident. Deși nu are aceeași anvergură teoretică și capacitate de a sistematiza, demersul lui Alexandru Bogdan-Pitești prezintă certe afinități cu teoretizările lovinesciene ulterioare privitoare la sincronismul cultural. Celebrul mecena vrea să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
socotită pe bună dreptate "cea mai artistică publicație ce a apărut vreodată la noi în țară". Deplin conștient, Alexandru Bogdan-Pitești asumă prin această revistă un rol de avangardă culturală, subliniind caracterul exclusiv estetic al acesteia, o revistă destinată în întregime artei. Din memoriile Ceciliei Cuțescu-Storck se deduce că Bogdan-Pitești plănuia chiar deschiderea unui muzeu în care să-și poată expune colecția sa diversificată, deschisă către arta modernă, probabil singura colecție care includea într-o proporție semnificativă arta simbolistă a momentului 499
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rol de avangardă culturală, subliniind caracterul exclusiv estetic al acesteia, o revistă destinată în întregime artei. Din memoriile Ceciliei Cuțescu-Storck se deduce că Bogdan-Pitești plănuia chiar deschiderea unui muzeu în care să-și poată expune colecția sa diversificată, deschisă către arta modernă, probabil singura colecție care includea într-o proporție semnificativă arta simbolistă a momentului 499. Edificiul acestui muzeu urma să fie construit de arhitectul Ghika-Budești după planurile sale, pe care le realizase deja. Colecția integrală a lui Bogdan-Pitești s-ar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
revistă destinată în întregime artei. Din memoriile Ceciliei Cuțescu-Storck se deduce că Bogdan-Pitești plănuia chiar deschiderea unui muzeu în care să-și poată expune colecția sa diversificată, deschisă către arta modernă, probabil singura colecție care includea într-o proporție semnificativă arta simbolistă a momentului 499. Edificiul acestui muzeu urma să fie construit de arhitectul Ghika-Budești după planurile sale, pe care le realizase deja. Colecția integrală a lui Bogdan-Pitești s-ar fi putut adăuga colecției unui Athanasie Simu sau Ioan Kalinderu; proiectul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deja. Colecția integrală a lui Bogdan-Pitești s-ar fi putut adăuga colecției unui Athanasie Simu sau Ioan Kalinderu; proiectul nu s-a realizat însă, și colecția s-a risipit. Alexandru Bogdan-Pitești insistă asupra faptului că revista va prelua opere de artă moderne și astfel se va înscrie în circuitul curentelor culturale europene și, prin aceasta, în contextul modernității. În același timp, acest demers va fi individualizat prin publicarea unor lucrări în unicat, destinate numai revistei românești. Nu ne-am mulțumit cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a Independenților, Alexandru Bogdan-Pitești face o precizare extrem de importantă, în genere trecută cu vederea, evidențiind nu numai preocuparea pentru "cultul frumosului", dar și estetismul subiacent acestui deziderat. El intenționează să facă din revistă nu doar un mijloc de vulgarizare a artei moderne contemporane occidentale și românești, dar și un obiect estetic, un obiect de artă, prin excelență unic, ca și unicatele ce vor fi publicate numai în revista românească. Într-adevăr, ținta la care tindem este cultul frumosului. Nu vom duce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
evidențiind nu numai preocuparea pentru "cultul frumosului", dar și estetismul subiacent acestui deziderat. El intenționează să facă din revistă nu doar un mijloc de vulgarizare a artei moderne contemporane occidentale și românești, dar și un obiect estetic, un obiect de artă, prin excelență unic, ca și unicatele ce vor fi publicate numai în revista românească. Într-adevăr, ținta la care tindem este cultul frumosului. Nu vom duce lupte de școală. Aceste sunt bune în țările unde mișcările artistice, bătrâne de decenii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de școală. Aceste sunt bune în țările unde mișcările artistice, bătrâne de decenii sau secole, sunt evidente și unde chestia de discutat rămâne la diferențiare. Vom căuta a face ca această revistă să fie un tot frumos, o operă de artă în ea însăși, pe care fiește cine să poată repauza ochii și gândirea de oboselele și urâțeniile vieții ambiante. Să fie acestă revistă și o operă de vulgarizare, să facă pe artiștii noștri cunoscuți de publicul mare[...]"501. Prin urmare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stimulativ pentru publicul interesat. Într-adevăr, atât partea literară, cât și partea artistică cuprind nume semnificative din spațiul cultural românesc și occidental, mai ales pentru gustul Secession, Jugendstil, simbolisto-decadent al epocii. Partea literară reunește nume precum: L. Bachelin, critic de artă și cronicar experimentat la L'Indépendance Roumaine, Charles-Adolphe Cantacuzene, prieten al lui Mallarmé, autor a numeroase volume de poezie simbolistă în limba franceză 502, poetul romantico-simbolist Mircea Demetriad cu unele poezii reușite, Ion C. Bacalbașa, critic și romancier, Alexandru Bogdan-Pitești
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]