11,723 matches
-
nici în alte cărți populare, precum Alexandria, nici în vechile cosmografii tălmăcite parțial și la noi, în jurul anului 170037 ori în reprezentările iconografice. Doar Floarea darurilor conservă legenda occidentală, dar îi atribuie o interpretare total diferită: "Și poate să se închipuiască nesocotința spre o gadină ce se cheamă leoncorn, ce are multă dragoste și pohtă să vadză feate. Și când va vedea vreo fată, aciiși mearge la ea și de dragoste-i adoarme în poală-i. Și atunce vin vânătorii de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reprezintă, deci, pentru noi, viitorul [...] toate stigmatele acestei civilizații devoratoare le putem descoperi printre statele membre ale Europei înainte să împlinim douăzeci de ani." G. Duhamel, Scènes de la vie future, 1930, p. 11. Aproximativ în aceeași perioadă, Aldous Huxley își închipuie, în Minunata lume nouă, cum, născut prin eugenie, desăvârșit prin sexualitatea și religiozitatea obligatorii și "eliberat" grație drogului euforizant reprezentat de "soma", individul devine un fel de oaie fericită pe care "înțelepții" o conduc fără probleme. Să mai notăm că
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
univers creat printr-un software 84. Altfel, călătoria poate fi cu atât mai agreabilă (alienantă?) cu cât se va alătura muzicii în loc de droguri. O anumită aparatură va permite trăirea altor vieți prin proiectarea propriilor fantasme asupra propriilor avataruri, cum își închipuie Norman Spinrad în Rock Machine ⁄ Mașinăria rock and roll (1989)85. SF-ul poate explora ceea ce se întâmplă în povestirile unde personajele au posibilitatea de a branșa direct microcipurile la celule, pentru a inventa biocipurile, creând noi entități care devin
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
personaj fictiv, un model asupra unui discipol, tatăl asupra fiului, o generație asupra alteia. Heliade Rădulescu avea nevoie de un dispozitiv care să îi permită, în numele genialității, să articuleze între ele formele de viață pentru că numai astfel putea să își închipuie, în lumea săracă și rudimentară a unui popor la început de drum, nașterea valorilor spirituale. Câteva lucruri mi se par notabile aici. Mai întâi, confuzia în care se scaldă această poetică. Jacques Rancière a arătat că Noe în fabula biblică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o percepție colectivă va însoți orice personalitatea creatoare. Nu îi știe încă pe oamenii talentați ai patriei, nu știe încă cine sunt, de unde vor răsări, dacă vor fi autori sau eroi, "poeți" prin scrisul sau prin faptele lor, dar își închipuie oarecum abstract că esența acțiunii lor va fi reflectată în numele lor. Pentru că porecla scriitorului nu este doar o indicare a unei persoane, ci și o metonimie a creației, un rezumat a ceea ce a realizat, un condensat al operei. Numele este
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poporală trebuie să fie obiectul studiilor noastre serioase, dacă vrem să aflăm cine am fost și cine suntem 34. Chiar și atunci când Russo proiectează o ficțiune a "străinului", scenariul pe care îl prevede e limitat la un interes etnografic: "Îmi închipuiesc că sunt un străin sosit în Moldavia sau Valahia, cu dorința de a studia istoria, datinile, natura și geniul neamului românesc"35. Încercând să valorizeze folclorul, Russo nu vinde decât ceea ce se vede: niște obiecte populare făcute de localnici și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îl face pe speolog să anticipeze existența unui lac subteran, putem ghici aici o prezență suplimentară care s-a insinuat în procesul de apreciere a poeziei populare: un străin, dar nu cel îndrăgostit de cultura română pe care și-l închipuie Russo, ci unul care iubește pur și simplu frumosul. Lui vrea Alecsandri să îi vândă poeziile populare și în "moneda" lui se cântăresc reușitele producției folclorice. * * * Istoria folclorului a reținut rolul pe care l-au jucat traducerile poeziilor populare în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
materii încărcate de prezență. Daniel Fabre este cel care a propus "aura" ca nume al acestei valorizări particulare a obiectelor istorice: "Aura nu a dispărut, fiindcă niciodată în cursul istoriei dorința de a intra în contact direct cu ceea ce ne închipuim ca fiind adevărata autenticitate nu i-a împins mai mult pe vizitatorii de monumente să cutreiere căile lumii"80. Lansată de Walter Benjamin în eseul său despre reproductibilitatea tehnică a operelor 81, "aura" evocă o dimensiune a prezenței care era
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe care o prezintă colecția Alecsandri și caută de-a lungul întregului text soluții de metaforizare: "o infinitate de frumuseți răpitoare, cum are soarele razele sale; cugetarea, simțământul, forma au fiecare frumusețile lor dintr-o altă lume"105. Scriitorul își închipuie varietatea ansamblului sub forma unui dispozitiv ce ține de tehnica imaginii, caleidoscopul, un fel de substitut mai modern al mozaicului: "daleoscop ce se înturnă neîncetat"106. Însă lucrul cel mai interesant în această tentativă de a traduce experiența estetică a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poate imagina, în acel moment inaugural, mobilizarea literaturii. În 1831, când Heliade Rădulescu încerca să își reprezinte în premieră relația concretă dintre un corp de cititori și literatură simțea nevoia să inventeze și o poziție suplimentară. Înțelegerea pentru literatură, își închipuia el, nu începe de la cel care deține cartea, ci de la cel care vine și o împrumută. Pentru că de la fiu sau de la prieten, adică de la "celălalt", aștepta Heliade Rădulescu să se producă un transfer de "poftă", indispensabil pentru promovarea noii culturi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că nu temele naționaliste sunt definitorii pentru trăirea cu sens a vieții, ci puterea angajamentului afectiv, ardoarea, capacitatea eroului de a-și pune întreaga existență în slujba unei idei. Mahomet e cel care a crezut mai mult decât adversarii săi: Închipuiți-vă că bunăoară unui Mahomet [...] i-a intrat în cap că, hotărât, el e una din naturile excepționale; că e chemat să conducă întunecatele gloate ale pământului; închipuiți-vă că lui, în temeiul acestei premise, toate ideile proprii, oricât ar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
idei. Mahomet e cel care a crezut mai mult decât adversarii săi: Închipuiți-vă că bunăoară unui Mahomet [...] i-a intrat în cap că, hotărât, el e una din naturile excepționale; că e chemat să conducă întunecatele gloate ale pământului; închipuiți-vă că lui, în temeiul acestei premise, toate ideile proprii, oricât ar fi ele de insuficiente, de mărginite în realitate, trebuie, cu necesitate, să-i apară idei mari, sublime, dătătoare de fericire, numai și numai fiindcă sunt ale sale; [...] că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu nimic în inspirațiunele lui; - lumea lui e o lume ideală, măreață, dar pe care o putem numi imposibilă, lume iluzorie, bogată de cugetări răpitoare și nalte [...] poeții nu scriu ceia ce simt, ei scriu mai totdeauna ceia ce-și închipuiesc, - imaginațiunea la dânșii este mai tare decât inima, mai fertilă decât senzațiunele 142. Pantazi Ghica distinge trei autori prin calificarea lor ca genii: V. Cârlova, Grigore Alexandrescu și Vasile Alecsandri. Însă în mod semnificativ, ezită să îi acorde același titlu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aglomerației, se și dormea pe wc-ul acela turcesc și dacă aveai probleme cu stomacul trebuia să-l ridici pe ce-l care dormea pe wc. Unii nici nu mai reușeau să se abțină și-și dădeau drumul pe ei și, închipuiți-vă dacă puteți!, mirosul accentuat de faptul că acea cameră nu era aerisită din cauza păturilor din geam... leșinau oamenii! Asta i s-a petrecut și lui Chiorpec, despre care vă spuneam mai devreme. Era acolo și Mosanc 14 fostul șef
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un hârleț sau două, lopată și în primul rând târnăcop, pentru că pământul era înghețat cam 40-50 de cm. Ca să sapi o groapă și să scoți pământul acela înghețat, bucățică cu bucățică, cât era pana cazmalei sau a târnăcopului... vă puteți închipui? După acest strat înghețat se săpa mai ușor, atât de ușor cât permitea pământul. După ce săpam groapa, dezbrăcam complet mortul, pentru că nu aveam voie să-l îngropăm cu cămașa și indispensabilii, pentru că acestea erau material de inventar. Ce stupiditate mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Dacă-l găseau cu sare îl băgau la izolare și-l mai și băteau. Nici de aruncat nu voia s-o arunce pentru că era o pierdere. A stat așa în dilema asta și a ajuns la soluția să înghită sarea. Închipuiți-vă ce șoc pe organism să înghită 150 de grame de sare: a căzut din picioare! L-am dus repede la dispensarul lagărului unde pe vremea aceea era medic de lagăr Orășanu Petre 30, din Brașov. C. I.: Și n-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu mai erau atât de dese, ba chiar se răriseră de tot. Altădată o mai invita milițianul acela țigănos să stea la căldură în sediul Miliției atunci când ea, alături de 400 de persoane, aștepta la rând să fie luată în evidență. Închipuiți-vă cum era să stai la rând, în frig, în fața unui milițian mâncat bine, băut, cu cravată la gât, la ora 8 dimineață, care mai făcea și bancuri nesărate în fața atâtor oameni. Or, oamenii ăia erau oameni educați, avuseseră avere
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
analitică (era un curs foarte frumos și ușor) îmi dă nota 1 la teză și 4 în oral, îmi face media 2,50 și mă "trântește" total nejustificat. Mi-am zis că nu-i nimic, că dacă domnul profesor își închipuie că eu n-am reținut exact cursul... Tata mi-a zis: "vezi când te duci la restanță nu scrii exact tot, mai sări din informații". C. I.: Vă bănuia că ați fi copiat. G. S.: Exact. La restanță, aceeași poveste
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
este și, spuindu-i că este Grigore Șăndrea de la Focșani, nu i-au zis nimica, nici i-au făcut altă întrebare. După aceea s-au apropiat de mine și m¬au întrebat asemenea de unde sunt. Eu din cea întâi vedere am închipuit că toți aceștia sunt duhuri necurate și năluciri și făcându-mi cruce am început a bodogăni Tatăl nostru și alte molitfe. Dar, după ce am boldit ochii, am cunoscut că acel cu epoleturi este hatmanul Moldovei, Constandinică Paladi; pe loc am închipuit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
închipuit că toți aceștia sunt duhuri necurate și năluciri și făcându-mi cruce am început a bodogăni Tatăl nostru și alte molitfe. Dar, după ce am boldit ochii, am cunoscut că acel cu epoleturi este hatmanul Moldovei, Constandinică Paladi; pe loc am închipuit că proorocia Șăndrii s-au împlinit și cartojnicii m-au pârât la stăpânirea locului, și de aceea au venit hatmanul ca să mă rădice la închisoare; pentru care fiind oareșce și din copilărie fricos, atâta atuncea strașnic m-am spăriat, încât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chemat pe bărbier la dopros (interogatoriu), ca să arate cine a fost într-ace sară la dânsul și el au spus că între alții au mai fost și un boier din Basarabia, îmbrăcat cu o șubă foarte scumpă de vulpe albă, închipuind că șuba mea cea de lup, albă, ar fi fost de vulpe albă. Pentru acel sfârșit, aga și hatmanul îndată au împănat tot orașul cu arnăuți înarmați ca să caute toți basarabenii veniți acolo, ca să vază nu cumva se va descoperi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mele natale. Așa se îngrămădiseră în acea seară intelectualii la Tănase, încât numai energica intervenție a jandarmilor i-a scăpat de la moarte sigură prin înghesuială. Fulgerele pe care le-am îndreptat atunci din sala lui Cortot, goală, se vede, îmi închipui, că nu pe Tănase cu revista și, în definitiv, pe domnia ta, iubite cititor, te căutau. Amintirea acelei explozii hărțăgoase se va fi topit, desigur, foarte repede în memoria concetățenilor de pe Bahlui, ca un fulg căzut în palmă. Poate însă că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și mai mare, precum și pentru motivul ca sfera de interes și opiniile reprezentate și susținute de acest cotidian să poată fi considerate și de lumea externă din străinătate, ca de fapt de întregul catolicism român din România. Nu ne putem închipui o acțiune comună, a întregului catolicism român, spre obiectivul indicat, decât împreună și alături cu frații noștri catolici din vechiul regat" (Ibidem). 917 Precizăm faptul că această concepție și opinie trebuie înțeleasă în contextul realităților interne și internaționale ale perioadei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
El oferă un parcurs dinamic care urmează o gamă calculată de gradații specifice seducției și rătăcirii. Astfel prințul Angola din romanul lui La Morlière este invitat sa străbată "un șir de încăperi mici și încântătoare care păreau să fi fost închipuite pentru a da o idee firească despre diferitele grade ale voluptății, prin diferitele feluri de plăceri cărora ele corespundeau". Topologia romanescă merită atenție datorită numeroaselor metafore ale deplasării în spațiu care se găsesc aici și datorită armonizării lor cu însăși
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
obișnuit)238, cu alte cuvinte în jocul pudorii, decenței, al voalării codurilor mondene. Ingenuitate eroului este necesară pentru construirea surprizei erotice. "Decenta" doamnă T. va răpi literalmente pe tânărul bărbat pentru o noapte de dragoste. "Nici nu puteam să-mi închipui cât de plină de peripeții avea să fie această întâlnire"239. Ea îl conduce acasă la soțul ei, dar pe drum, zdruncinăturile provocate de trăsură (cum am mai văzut și în romanele lui Prévost) duc la contacte neprevăzute. "La o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]