12,392 matches
-
înființat în secolul XVII în sudul Ungariei. A participat la războiul ruso-turc din 1806-1812 și s-a evidențiat prin vitejie.A fost răsplătit cu ordinul de cavalerie Vladimir, clasa a III-a. Între timp, domnul Alexandru Șuțu, fiind bolnav, marii boieri au profitat de oportunitate și s-au întrunit în Comitetul de oblăduire, doriind să acționeze pentru înlăturarea regimului fanariot în loc să mai trimită petiții la Înalta Poartă. La 15/27 ianuarie 1821, Comitetul i-a încredințat lui Tudor Vladimirescu conducerea răscoalei
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
acționeze pentru înlăturarea regimului fanariot în loc să mai trimită petiții la Înalta Poartă. La 15/27 ianuarie 1821, Comitetul i-a încredințat lui Tudor Vladimirescu conducerea răscoalei. Tudor a părăsit Bucureștiul și s-a îndreptat spre Oltenia, pentru a aplica planurile boierilor și promisiunile eteriștilor cu care semnase un legământ. La 23 ianuarie/4 februarie, Tudor a lansat Proclamația de la Padeș, un apel înflăcărat la încetarea robiei feudale. Conținutul excesiv de revoluționar i-a panicat pe boieri și au decis să trimită trupe
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
spre Oltenia, pentru a aplica planurile boierilor și promisiunile eteriștilor cu care semnase un legământ. La 23 ianuarie/4 februarie, Tudor a lansat Proclamația de la Padeș, un apel înflăcărat la încetarea robiei feudale. Conținutul excesiv de revoluționar i-a panicat pe boieri și au decis să trimită trupe pentru a-l opri pe fostul aliat sub acuzația că era tulburător și ademenitor al poporului. A emis Cererile norodului românesc prin care se evidenția scopul revoluției de la 1821, ca fiind acela de a
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
se evidenția scopul revoluției de la 1821, ca fiind acela de a se pune capăt amestecului puterilor străine în treburile interne ale țării, ca și realizarea unor reforme. Se insista asupra înființării unui stat obștesc, domn pământean, ales de cler și boieri. Tudor a avut îndrăzneala de a-i spune vornicului Nicolae Văcărescu, insarcitat cu stoparea răscoalei, intențiile sale privind răscoala. Răsculații, aflați sub comandă sa, s-au îndreptat spre București. La 16 martie se aflau în Bolintinul din Vale, unde Tudor
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
Târgoviște, acuzat că a colaborat cu otomanii, a fost executat. După înfrângerea răscoalei din 1821 și lichidarea Eteriei, armatele ruse au rămas în Țările Române. Situația nu era pe placul Înaltei Porți și pentru a avea relații mai bune cu boierii pământeni și a menține autoritatea în Țările Române, a decis revenirea la domniile pământene. Pe tronul Munteniei și al Moldovei au urcat Grigore al IV-lea Ghica și Ioniță Sandu Sturdza. Dar atmosfera generală era predominată de dorința de schimbare
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
adunarea de la Filaret. Ideile revoluționare au circulat liber în ambele Țări Române, militând pentru unire ziare precum "Pruncul Român", unde C.A. Rosetii a publicat un manifest către Moldova. Guvernul Provizoriu a trebuit să se înfrunte cu acțiuni contrarevoluționare. Marii Boieri i-au arestat pe membrii guvernului, speriați de prevederile Proclamației privind eliberarea țăranilor. Cu sprijinul acordat de Ana Ipătescu, fiica unui negustor, membrii guvernului au fost eliberați. Puterile străine nu au putut acceptă direcția revoluției. În Moldova, mișcarea revoluționară a
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
sprijinul acordat de Ana Ipătescu, fiica unui negustor, membrii guvernului au fost eliberați. Puterile străine nu au putut acceptă direcția revoluției. În Moldova, mișcarea revoluționară a avut un caracter pașnic și petitionar. În martie 1848, Vasile Alecsandri a redactat " Petițiunea boierilor și notabililor moldoveni". Cu știrea domnului Mihail Sturdza, erau promovate idei moderate. Însă panicat de direcția revoluției, Sturdza a decis arestarea conducătorilor revoluției și trimiterea acestora la Înalta Poartă. Dar cumpărându-și evadarea, aceștia s-au refugiat în Transilvania. La
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
Convenției de la Balta Liman și-au încheiat mandatul. Poartă a desemnat doi caimacani-locțiitori de domn, având sarcina de a pregăti alegerile. În octombrie 1857, la București și la Iași, s-au deschis cele două adunări ad-hoc, prin care numai marii boieri și clerul au participat la vot direct, în timp ce țăranii și mica nobilime au participat prin delegații. Ambele adunări au votat rezoluții privind unirea, denumirea viitorului stat-România, ideea instaurării monarhiei străine. Propunerile au fost înaintate la Paris, și după discuții prelungite
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
a câștiga respectul colegilor, își croiește „un arbore genealogic gigantic”, declarându-se descendent din familia Biberstein-Rogala, care domnise în Lituania. Datorită slujbei tatălui, familia poetului se muta des. Mama poetului, Maria Fisența ("Vâcenț" sau "Vicența"), provenea dintr-o familie de boieri din Oltenia, a fost fiica lui Emanuel Fisența, posesorul unei averi mari, și a Ecaterinei Urdăreanu-Brăiloiu, fiica mai puțin avută a unei familii din vechea boierime. Tatăl Mariei a murit la scurt timp după nașterea acesteia, iar mama sa s-
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
sunt cele în care au trăit și evoluat populații românești în decursul Evului mediu. Moldova și Țara Românească au avut nu numai o majoritate românească timpuriu atestată, dar și o pătură conducătoare românească (boieri și domnitori) chiar dacă unii dintre aceștia, precum dinastia Basarabilor, erau de origine cumană. În Transilvania, deși a existat o majoritate românească în majoritatea comitatelor, clasa conducătoare (grofii și voievozii) era maghiară. Înainte de întemeiere statelor medievale românești, nici cnezatele prezente pe
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
că aveau dreptul de-ai înlătura sau pedepsi. Din pespectiva poloneză, vasalitatea Moldovei de exemplu, era recunoscută pe plan internațional prin depunerea omagiului la graniță de câte ori cerea suzeranul. Domnitorul român jură după rit răsăritean, deși regele polonez era catolic. Și boierii depuneau omagiu și semnau un act separat. Obligațiile domnitorului vasal erau sprijinul militar, să aducă sfat și să-l înștiințeze pe suzeran de pericolele externe, să plătească tribut și nu avea voie să-și schimbe suzeranul. Supușii moldoveni nu aveau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
tribut în funcție de valoarea estimativă a teritoriului țării (Moldova plătea un tribut mai mic decât Țară Românească, și ambele plăteau mai puțin decât alte state balcanice). În Țară Românească, s-a instituit practica investiturii, prin care se confirma alegerea domnitorului de către boieri, însă câteodată, turcii își impuneau propriul candidat. Printr-un act scris, se reglementau raporturile dintre Țările Române și Poartă, principala obligație a sultanului fiind sprijinul militar. Schimbarea tratatului permitea introducerea treptată a unor noi obligații, mai dure decât cele anterioare
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
de conflictele de interese. Odată cu secolul XIII, documentele istorice oferă din ce în ce mai multe informații despre începuturile principatelor Moldovei și Țării Românești. Simultan, în Transilvania, intrată în sfera de influență a catolicismului, reprezentat prin Regatul Ungariei și prin Ordinul Teutonic, jupânii și boierii români rămași ortodocși sunt marginalizați sau constrânși să treacă dincolo de Carpați ("descălecarea" în Moldova și Țara Românească), pe când cei trecuți la catolicism se maghiarizează devenind grofi ai Ungariei. La sfârșitul secolului XIV, Imperiul Otoman cucerește despotatele Vidinului și Tărnovei din
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
desfășurat prima bătălie dintre forțele români-maghiare și cea otomană. Odată ce otomanii avansau în peninsula balcanică, Vladislav Vlaicu și-a permis să își reconsidee pizitia față de regele maghiar. În 1374 a fost acuzat de alianța cu turcii de către un grup de boieri care s-au refugiat în Ungaria, iar în 1375, maghiarii au încercat iar să îl supună pe domnitor. Aceștia au recuperat posesiunile din Transilvania. În ultimii ani de domnie Vladislav Vlaicu a reușit să obțină independența Țării Românești. A luat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
lui Mircea cel Bătrân, a izbucnit o criză internă în Țară Românească și o lungă și permanentă dispută între pretendenții la tron, succesorii domnitorului fiind dezavantajați de creșterea amenințării otomane și de lipsa sprijinului intern. Mulți pretendenți au alimentat insubordonarea boierilor față de domnitor, ce erau dispuși să schimbe domnitorii pentru menținerea și creșterea privilegiilor. Mulți optau pentru supunerea față de sultan. Însă transformarea țării în Pașalâc ar fi însemnat pierderea privilegiilor și domeniilor feudale. Astfel, boierii erau nevoiți să se unească în jurul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
intern. Mulți pretendenți au alimentat insubordonarea boierilor față de domnitor, ce erau dispuși să schimbe domnitorii pentru menținerea și creșterea privilegiilor. Mulți optau pentru supunerea față de sultan. Însă transformarea țării în Pașalâc ar fi însemnat pierderea privilegiilor și domeniilor feudale. Astfel, boierii erau nevoiți să se unească în jurul unui domnitor pentru a susține politică antiotomană. Astfel, a urmat la tron Mihail I, fiul lui Mircea. Apar dispute între Regatul Ungariei și Poartă Otomană pentru dominația politică în Țara Românească. Sigismund a condus
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Vlad Țepeș l-a înlocuit pe Vladislav al II-lea, care a fost ucis la 20 august 1456. Principalul obiectiv al domnitorului era întărirea autorității centrale. Înțelegând că principala cauză a slăbirii statului era reprezentată de luptele pentru putere dintre boieri, a încercat să le elimine, din rădăcină, condamnând boierii la moarte. Vlad a depus omagiul prin delegați față de regele maghiar, Ladislau Postumul și a confirmat privilegiile brașovenilor. În toamnă, s-a închinat sultanului în condițiile în care trebuia să-și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
-lea, care a fost ucis la 20 august 1456. Principalul obiectiv al domnitorului era întărirea autorității centrale. Înțelegând că principala cauză a slăbirii statului era reprezentată de luptele pentru putere dintre boieri, a încercat să le elimine, din rădăcină, condamnând boierii la moarte. Vlad a depus omagiul prin delegați față de regele maghiar, Ladislau Postumul și a confirmat privilegiile brașovenilor. În toamnă, s-a închinat sultanului în condițiile în care trebuia să-și consolideze domnia. Când au văzut că s-a supus
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
cererile otomane au devenit imperative. Între anii 1458-1459 a renunțat la plata tributului față de turci care se ridică la 10000 de galbeni anual. Transformarea ultimelor regiuni sârbești în 1459 și transformarea lor în pașalâc au trezit suspiciuni față de intențiile Porții. Boierii munteni s-au unit în jurul lui Vlad pentru a evita transformarea țării în pașalâc. Pe plan intern, și-a consolidat poziția. Și-a înlăturat potențialii pretendenți și evita posibilitatea grupării boierilor nemulțumiți în jurul unui pretendent. Potrivit miturilor populare, în duminică
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
lor în pașalâc au trezit suspiciuni față de intențiile Porții. Boierii munteni s-au unit în jurul lui Vlad pentru a evita transformarea țării în pașalâc. Pe plan intern, și-a consolidat poziția. Și-a înlăturat potențialii pretendenți și evita posibilitatea grupării boierilor nemulțumiți în jurul unui pretendent. Potrivit miturilor populare, în duminică Paștelui în anul 1459, i-a obligat pe toți boierii să lucreze la cetatea Poenari. Se purta cu cruzime față de boierii oponenți, le confisca averile, îi exila peste munți și îi
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
evita transformarea țării în pașalâc. Pe plan intern, și-a consolidat poziția. Și-a înlăturat potențialii pretendenți și evita posibilitatea grupării boierilor nemulțumiți în jurul unui pretendent. Potrivit miturilor populare, în duminică Paștelui în anul 1459, i-a obligat pe toți boierii să lucreze la cetatea Poenari. Se purta cu cruzime față de boierii oponenți, le confisca averile, îi exila peste munți și îi executa prin tragere în țeapă. Și-a consolidat autoritatea prin formarea unei elite boierești . A permis jefuirea regiunilor din
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
poziția. Și-a înlăturat potențialii pretendenți și evita posibilitatea grupării boierilor nemulțumiți în jurul unui pretendent. Potrivit miturilor populare, în duminică Paștelui în anul 1459, i-a obligat pe toți boierii să lucreze la cetatea Poenari. Se purta cu cruzime față de boierii oponenți, le confisca averile, îi exila peste munți și îi executa prin tragere în țeapă. Și-a consolidat autoritatea prin formarea unei elite boierești . A permis jefuirea regiunilor din Transilvania pentru a-și finanța și întări armata, și pentru a
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
de țepe, în care erau înfipte 20 000 de cadavre. Mehmed l-a urmat pe Vlad în partea estică a țării, unde în regiunea Buzăului, s-a desfășurat o altă bătălie. După acel moment, sultanul s-a întors la Adrianopol. Boierii nemulțumiți, aliindu-se cu Radu cel Frumos, fratele mai mic al domnitorului, au uneltit pentru înlăturarea lui Vlad. Asediat în cetatea de la Poenari, Țepeș a fugit, folosind un pasaj secret. Ajutat de câțiva țărani, a reușit să ajungă în Transilvania
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
a reușit să scape din bătălie, s-a refugiat în Polonia. Ștefan l-a urmărit și în 1469, l-a prins și l-a decapitat. Și-a extins atribuțiile domnești și a transformat aparatul de stat. A redus ponderea marilor boieri în Sfatul Domnesc. Conform cronicarului Grigore Ureche, a reorganizat oastea. A crescut considerabil numărul slujitorilor direcți ai domnitorului care participau în armata. I-a organizat în cete de câte 1000 de oameni, fiecare cuprinzând patru steaguri. În fruntea unităților a
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
din mai multe pânze de in, cu lână între ele, ce acopereau partea de sus a corpului, conform cronicarului Antonie Verancsic. Ștefan a adăugat de asemenea o nouă armă-artileria. Conform cronicarului polonez Jan Dlugosz, domnitorul nu chema la arme numai boierii și slujitorii, ci și țăranii, învățându-i cum să-și apere țara. Ștefan a amenajat fortificațiile Moldovei, a modernizat cetățile existente, a ridicat încă un zid exterior, așezat la depărtare de vechea cetate încât să o scoată de sub bătaia artileriei
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]