13,240 matches
-
au mai rămas decât zidurile. Istoricii Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu afirmă că anul 1467 a reprezentat începutul decăderii orașului Baia și a scăderii vertiginoase a populației. În anul 1523, Episcopia de Baia și-a încetat existența. Biserica catolică din Baia a fost refăcută parțial de domnitor și de credincioșii catolici din oraș. În fața pericolului otoman, Ștefan cel Mare a intrat în relații cu papa Sixt al IV-lea care l-a numit pe Petru Fenesi ca episcop de
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Giurescu afirmă că anul 1467 a reprezentat începutul decăderii orașului Baia și a scăderii vertiginoase a populației. În anul 1523, Episcopia de Baia și-a încetat existența. Biserica catolică din Baia a fost refăcută parțial de domnitor și de credincioșii catolici din oraș. În fața pericolului otoman, Ștefan cel Mare a intrat în relații cu papa Sixt al IV-lea care l-a numit pe Petru Fenesi ca episcop de Baia la 26 martie 1476. După câteva zile, papa a acordat indulgența
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
găsi arsă atunci când se întoarce de la Roma și își va muta reședința la Cetatea Albă. Biserica a fost reparată probabil în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1545), cu ajutorul domnitorului. Aici ar fi fost aduse osemintele Margaretei Mușata, după dărâmarea bisericii catolice din Siret în timpul lui Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517), pentru a fi reînhumate sub baptisteriul bisericii catolice din Baia. La sfârșitul secolului al XVI-lea, prelatul Bernardino Quirini a vizitat Moldova, trecând și prin Baia. Cu acel prilej
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
probabil în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1545), cu ajutorul domnitorului. Aici ar fi fost aduse osemintele Margaretei Mușata, după dărâmarea bisericii catolice din Siret în timpul lui Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517), pentru a fi reînhumate sub baptisteriul bisericii catolice din Baia. La sfârșitul secolului al XVI-lea, prelatul Bernardino Quirini a vizitat Moldova, trecând și prin Baia. Cu acel prilej, el notează următoarele: ""Am vizitat orașul Baia, care are aproape 3.000 de cămine. Am găsit numai 63 de
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
la Cotnari, după cum reiese dintr-o scrisoare din 30 martie 1604 a celor trei preoți către Sfântul Scaun, iar preot era Iacob Sasul. O relatare anonimă scrisă doi ani mai târziu precizează că Baia era locuită de sași și unguri catolici, iar ""(...) aici se află o biserică parohială catolică de zid mare și frumoasă, clădită odinioară de soția unuia dintre acei principi ai țării și care e înmormântată acolo. Această biserică era mai bogată decât celelalte, dar Mihai (Mihai Viteazul n.n.
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
30 martie 1604 a celor trei preoți către Sfântul Scaun, iar preot era Iacob Sasul. O relatare anonimă scrisă doi ani mai târziu precizează că Baia era locuită de sași și unguri catolici, iar ""(...) aici se află o biserică parohială catolică de zid mare și frumoasă, clădită odinioară de soția unuia dintre acei principi ai țării și care e înmormântată acolo. Această biserică era mai bogată decât celelalte, dar Mihai (Mihai Viteazul n.n.) a despuiat-o de bogățiile prețioase, de argintul
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
își avea preotul său, dar acum nu mai are niciun slujitor; mai este una mică, dar e părăginită..."". Misionarul Paolo Bonici care a vizitat orașul Baia în anul 1632 scrie că în Baia se aflau 40 de case ale credincioșilor catolici, iar aceștia, din cauza sărăciei, nu mai pot întreține biserica. El relatează că biserica închinată Sfintei Fecioare are trei altare, iar acolo se află înmormântată soția unui voievod. Episcopul Pietro de Sofia a vizitat Baia la 14 octombrie 1641, scriind că
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
sunt de amintit cele cinci altare, în clopotniță sunt trei clopote frumoase, biserica este de zid și lucrată frumos, au preot un misionar dominican. Sub cristelniță în mijlocul bisericii a foszt îngropată o doamnă de odinioară a Moldovei, care a fost catolică, așa cum se vede în inscripția de pe zid. În acest oraș mai este o biserică închinată sfântului apostol Petru. Biserica a fost distrusă de tătari (...)"". Misionarul italian Bartholomeo Bassetti relatează și el în 1643 de existența a două biserici. Biserica de
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
sus-amintit menționează că biserica avea în proprietate o casă cu pivniță și cinci vii. În afară de aceasta, se mai afla în afara orașului o altă biserică de zid, închinată sfântului Petru; aceasta fusese ruinată din vechime și se slujea în sacristie. Comunitatea catolică din Baia era formată la acea dată din 44 de case cu 215 credincioși și era păstorită de preotul Gheorghe Gross. Marco Bandini, arhiepiscop de Marcianopolis și administrator apostolic al catolicilor din Moldova (1643-1650), a vizitat și el Baia în
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Baia a rămas în picioare, fiindă aceia care avuseseră însărcinarea să o dărâme fuseseră corupți cu daruri prețioase de către cetățenii din Baia"". Sașii din localitate scăzuseră numeric prin asimilarea lor de către românii ortodocși și prin emigrarea lor în alte centre catolice. Bandini a transcris inscripția de pe piatra tombală a doamnei Margareta. În anul 1661, viceprefectul Blasiu Koicsewicz face alte vizite în satele catolice din Moldova, notând că la Baia este o biserică de piatră, destul de mare, cu trei clopote. Casa parohială
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Sașii din localitate scăzuseră numeric prin asimilarea lor de către românii ortodocși și prin emigrarea lor în alte centre catolice. Bandini a transcris inscripția de pe piatra tombală a doamnei Margareta. În anul 1661, viceprefectul Blasiu Koicsewicz face alte vizite în satele catolice din Moldova, notând că la Baia este o biserică de piatră, destul de mare, cu trei clopote. Casa parohială era din lemn. Aici mai exista o ""bisericuță a Sf. Apostoli Petru și Pavel, unde parohul slujește liturghia în anumite zile"". Aici
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Baia este o biserică de piatră, destul de mare, cu trei clopote. Casa parohială era din lemn. Aici mai exista o ""bisericuță a Sf. Apostoli Petru și Pavel, unde parohul slujește liturghia în anumite zile"". Aici mai rămăseseră doar 189 sași catolici, în afară de copii. Misionarul Vito Piluzzi din Vignanello preciza într-un răspuns din 26 august 1671 la un chestionar al Congregației De Propaganda Fide, intitulat "Despre misiunea din Moldova" că ""la Baia, biserica principală care este în mijlocul orașului, este de piatră
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
de piatră, alta de cărămidă a fost arsă de tătari și a rămas doar sacristia care e de piatră și s-a făcut o capelă și se slujește a doua zi de Paște, la Sf. Marcu și de rogațiuni"". Comunitatea catolică din Baia s-a redus tot mai mult, iar misionarul Giovanni Ausilia scria într-o relatare trimisă în 1745, trimisă la Propaganda, că la Baia mai erau doar 12 de familii catolice. Nemaiputând să fie întreținută de mica și săraca
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Paște, la Sf. Marcu și de rogațiuni"". Comunitatea catolică din Baia s-a redus tot mai mult, iar misionarul Giovanni Ausilia scria într-o relatare trimisă în 1745, trimisă la Propaganda, că la Baia mai erau doar 12 de familii catolice. Nemaiputând să fie întreținută de mica și săraca comunitate locală, a început să se ruineze începând din secolul al XVIII-lea. Distrugerea catedralei s-a extins imediat după cel de-al doilea război mondial. Autoritățile au împroprietărit acolo câțiva localnici
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
temelii de case, beciuri, era perioada stalinistă, când biserica în sine era un simbol..., deci se încuraja furtul."" În anii '70 ai secolului al XX-lea, Direcția Monumentelor Istorice a încercat limitarea deteriorării și conservarea in situ a ruinelor catedralei catolice. Prin anul 1974, profesorul și heraldistul Ștefan Gorovei de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași s-a apucat să lucreze la restaurarea ruinelor Catedralei Catolice din Baia, însă lucrările au fost întrerupte după desființarea Direcției Monumentelor Istorice din dispoziția lui
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
-lea, Direcția Monumentelor Istorice a încercat limitarea deteriorării și conservarea in situ a ruinelor catedralei catolice. Prin anul 1974, profesorul și heraldistul Ștefan Gorovei de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași s-a apucat să lucreze la restaurarea ruinelor Catedralei Catolice din Baia, însă lucrările au fost întrerupte după desființarea Direcției Monumentelor Istorice din dispoziția lui Nicolae Ceaușescu. La data de 23 mai 2008 moaștele Fericitului Ieremia Valahul au trecut prin fața ruinelor vechii catedrale episcopale din Baia, având loc un moment
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
rugăciune. După unii autori, Fericitul Ieremia s-ar fi născut într-o localitate apropiată Sasca la 29 iunie 1556, sub numele de Ion Costist Stoica și a murit în anul 1625 la Napoli (Italia). El a fost beatificat de către Biserica Catolică în anul 1983. În prezent, Catedrala Catolică din Baia se află în stadiul de ruină, păstrându-se o parte din turnul unic din fațada vestică și rămășițe de ziduri și ancadramente gotice. Arhitectul Virgil Polizu considera în anul 2001 că
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
ar fi născut într-o localitate apropiată Sasca la 29 iunie 1556, sub numele de Ion Costist Stoica și a murit în anul 1625 la Napoli (Italia). El a fost beatificat de către Biserica Catolică în anul 1983. În prezent, Catedrala Catolică din Baia se află în stadiul de ruină, păstrându-se o parte din turnul unic din fațada vestică și rămășițe de ziduri și ancadramente gotice. Arhitectul Virgil Polizu considera în anul 2001 că ""acest monument, ce materializează consolidarea puterii voievodale
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
tehnicilor specifice, merita o atenție mai mare din partea forurilor abilitate cu protecția, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor României"". Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale din septembrie 2009 se referă și el la situația Catedralei catolice din Baia: ""Biserica supraviețuiește prin ruinele zidurilor în care se mai pot vedea urme ale frumoaselor ancadramente din piatră, ale deschiderilor în arc frânt, ale câtorva ferestre și fragmente decontraforți. Fiind abandonate, ruinele acestui edificiu cândva monumental, vor continua să
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Baia era un oraș important al Moldovei, aici au fost construite mai multe lăcașuri de cult printre care două biserici ortodoxe: una ctitorită de către Ștefan cel Mare (Biserica Albă din Baia) și alta ctitorită de Petru Rareș (), precum și o catedrală catolică construită de Alexandru cel Bun (Catedrala Catolică din Baia, ale cărei ruine se mai văd și astăzi). Cu timpul, pe măsura dezvoltării altor orașe, Baia a început să decadă. Dacă în 1599 un călător apusean scria că în Baia erau
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
aici au fost construite mai multe lăcașuri de cult printre care două biserici ortodoxe: una ctitorită de către Ștefan cel Mare (Biserica Albă din Baia) și alta ctitorită de Petru Rareș (), precum și o catedrală catolică construită de Alexandru cel Bun (Catedrala Catolică din Baia, ale cărei ruine se mai văd și astăzi). Cu timpul, pe măsura dezvoltării altor orașe, Baia a început să decadă. Dacă în 1599 un călător apusean scria că în Baia erau 3.000 case (adică circa 15.000
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
său în aranjarea căsătoriei; a fost ulterior decapitat. Cea de-a cincea căsătorie cu catolica Caterina Howard, nepoata lui Thomas Howard, al treilea Duce de Norfolk, care a fost promovată chiar de Norfolk în sepranța că Henric va restaura religia catolică în Anglia. Era absolut încântat de noua lui regină. La scurt timp după căsătorie, regina Caterina are o aventură cu curteanul Thomas Culpeper. De asemenea, ea l-a angajat secretar pe Francis Dereham, cel cu care a fost anterior logodit
Dinastia Tudor () [Corola-website/Science/313090_a_314419]
-
stabilească reforma religioasă. În 1549, Eduard a ordonat publicarea Cărții de Rugăciune Comune, care conținea formule de cult pentru serviciile de zi cu zi ale bisericii. Controversata carte nu a fost privită cu ochi buni de către nici un reformator sau conservator catolic, și a fost condamnată în special la Devon și la Cornwall, unde tradiția catolică era cea mai puternică. Acest lucru a provocat Revolta Cărții de Rugăciuni, unde s-au adunat grupurile nonconformiste din Cornwall. Rebeliunea l-a îngrijorat pe Somerset
Dinastia Tudor () [Corola-website/Science/313090_a_314419]
-
conținea formule de cult pentru serviciile de zi cu zi ale bisericii. Controversata carte nu a fost privită cu ochi buni de către nici un reformator sau conservator catolic, și a fost condamnată în special la Devon și la Cornwall, unde tradiția catolică era cea mai puternică. Acest lucru a provocat Revolta Cărții de Rugăciuni, unde s-au adunat grupurile nonconformiste din Cornwall. Rebeliunea l-a îngrijorat pe Somerset, care devenise Lord Protector, astfel a trimis o armată pentru a dizolva revolta. Mai
Dinastia Tudor () [Corola-website/Science/313090_a_314419]
-
până la sora lui mai mare, Maria Tudor, care era o catolică pioasă și devotată. Deși a fost chemată în fața Consiliului Privat de câteva ori, pentru a o face să renunțe la credința ei și de a nu mai asculta liturghia catolică, Maria refuza de fiecare dată. Eduard a avut o relație bună cu sora sa Elisabeta, care era protestantă, însă relația dintre ei s-a tensionat atunci când Elisabeta a fost acuzată că ar avea o aventură cu fiul Ducelui de Somerset
Dinastia Tudor () [Corola-website/Science/313090_a_314419]