13,334 matches
-
un sens, tot așa cum mitul povestește simbolul și îi asigură circulația. Actul hermeneuticii presupune o implicare existențială căci înțelegerea schimbă conștiința celui ce înțelege. în această schimbare a conștiinței, înțelegerea se vădește ca fiind cu totul altceva decât un proces cognitiv. Teoriile și formulele științifice se memorează și se aplică operațional, "mecanic". Hermeneutica este implicată existențial, adică vital și "artistic". Această artă a înțelegerii nu este o cunoaștere ce rămâne neutră, în afara noastră, în afara cercului existenței noastre. Ceea ce interpretăm și reușim
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
hermeneuticii, comparabilă cu arbitrarietatea semnului a lui Saussure în planul semiologiei, este refuzul concepției epistemice asupra înțelegerii. Heidegger răstoarnă situația considerând, invers, cunoașterea drept secundară și ea izvorând dintr-o comprehensiune mai elementară care este departe de a fi strict cognitivă. Este ceea ce se numește pre-înțelegere sau pre-comprehensiune (Vorverstăndnis), adică structura de anticipare a înțelegerii: "situația existențială prealabilă circumscrie cadrul pretenției de validitate a oricărei încercări de interpretare". A înțelege un lucru înseamnă a te dovedi la înălțimea lui, a-l
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se știe, dar există mereu loc de îndoială carteziană, de căutarea altor variante pentru a păstra starea de bucurie, de satisfacție adusă sieși și celuilalt prin actul de comunicare; Empatia, adică intrarea în contextul definit de mediul partenerilor comunicării; Complexitatea cognitivă, (Adler, 1991), care înseamnă capacitatea de a elabora scenarii diferite, dar atotcuprinzătoare pentru fiecare situație de comunicare; Autoobservarea, în sensul dat de psihologi, pentru care obiectivul principal rămâne utilizarea în favoarea modelării, pornind de la descrieri și conștientizări ale proceselor recunoscute în
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
comunicării. Ultimul punct este fundamental: orice comunicare se înscrie într-un context psihologic care rămâne întotdeauna unul social și ideologic. Pentru a fi eficientă comunicarea trebuie studiată și înțeleasă prin prisma interacțiunii a trei tipuri de factori și anume, psihologici, cognitivi și sociali. Astăzi, mai mult ca oricând, la nivelul fiecărui individ, dar și în cadrul vieții sociale, se remarcă un interes crescând nu numai pentru problematica comunicării, ci, mai ales, a comunicării eficiente. Într-o societate în care, "totul este comunicare
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
și competențe ecologice adecvate pentru antrenarea elevilor în activități de ocrotire a mediului înconjurător; utilizarea cunoștințelor însușite în sensul păstrării sănătății individuale și colective. realizarea, în paralel cu informația științifică, a obiectivelor implicate în formarea de capacități și atitudini (capacități cognitive, de comunicare, de echilibru personal și afectiv, de acțiune și inserție socială); nevoile de învățare ale elevilor de gimnaziu, fiind adecvat vârstei și nivelului de pregătire ale elevilor. În acest sens curriculum-ul recomandă utilizarea unor forme variate de organizare
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
din medii sărace preferă recompensele imediate chiar dacă sunt mici. Aceste trei teorii explică mecanismele cele mai simple de învățare, prin stabilirea unei legături între un stimul și un răspuns. Teoriile ulterioare au încercat să explice învățarea luînd în considerare mecanismele cognitive implicate. E. C. Tolman (1886 - 1959) a demonstrat că învățarea nu are loc în mod necesar prin acțiune și că poate avea loc și fără o modificare vizibilă a comportamentului, doar prin constituirea unor structuri mentale semnificative. Aceste structuri sunt latente
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
și că poate avea loc și fără o modificare vizibilă a comportamentului, doar prin constituirea unor structuri mentale semnificative. Aceste structuri sunt latente și se manifestă doar atunci când este necesar. În învățare sunt implicate, pri urmare, o serie de mecanisme cognitive. Această formă de învățare este prezentă și la animale dar la om ea este mult mai complexă datorită limbajului și mecanismelor gândirii. Jean Piajet (1896 - 1980) explică dezvoltarea structurilor cognitive ale copilului prin interacțiunea permanentă cu mediul. Acțiunile mintale, operațiile
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
În învățare sunt implicate, pri urmare, o serie de mecanisme cognitive. Această formă de învățare este prezentă și la animale dar la om ea este mult mai complexă datorită limbajului și mecanismelor gândirii. Jean Piajet (1896 - 1980) explică dezvoltarea structurilor cognitive ale copilului prin interacțiunea permanentă cu mediul. Acțiunile mintale, operațiile specifice gândirii provin din interiorizarea treptată a unor acțiuni pe care copilul le face mai întâi în mod real, în practica de fiecare zi. Această interacțiune se bazează pe mecanisme
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
eficientă în situații noi, problematice, prin restructurarea datelor experienței și arată că în dezvoltarea sa parcurge mai multe stadii: a) stadiul inteligenței senzorio-motorii; b) stadiul inteligenței preoperatorii; c) stadiul operațiilor concrete; d) stadiul operațiilor formale. Teoria dezvoltării stadiale a capacității cognitive are implicații majore asupra organizării procesului didactic prin exigențele impuse în selectarea curriculumului, a activităților și metodelor didactice folosite în învățare. L. S. Vîgotski aduce componenta socială în ecuația învățării pe care o consideră tot un rezultat al interacțiunii dar
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
consideră tot un rezultat al interacțiunii dar nu dintre copil și obiect ci dintre copil și adult. Vîgotski a cercetat dezvoltarea gândirii copiilor și modul cum este aceasta influențată de cultură și de comunicarea interpersonală. El a obsevat că funcțiile cognitive ale copilului se dezvoltă în contexte interactive, când copilul participă la o activitate comună cu părinții sau cu alți adulți semnificativi pentru el. La început gândirea și limbajul sunt două funcții separate, dar ele se apropie pe parcursul dezvoltării. În cursul
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
învățare Definiții ale stilului de învățare (de pe http://www.pvc.maricopa.edu). James Keefe în monografia lucrării referitoare la stilurile de învățare realizată la inițiativa Asociației Naționale a Directorilor de Școli Secundare din U.S. definește stilurile de învățare drept „.... comportamente cognitive, afective și psihice specifice care servesc drept indicatori relativi stabili ai modului cum elevii percep, interacționează cu și răspund la stimulii din mediul de învățare.” Cam în avelași timp Gregorc, (1979) în primele sale lucrări referitoare la stilurile de învățare
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
ca modul în care elevii de toate vârstele sunt influențați de nevoile sociale, mediul înconjurător, caracteristicile fizice, emotivitate și particularitățile psihologice (Carbo, Dunn&Dunn, 1976). Conform definiției dată de Pat Guild (1994), stilurile de învățare sunt tipare (patternuri) conceptuale, comportamentale, cognitive și afective care se manifestă indiferent de sarcina de învățare și de timp. Conceptul de stil de învățare nu este nou în educație iar în ultima vreme s-au realizat foarte multe studii cu această temă. Psihologii au studiat diferențele
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Acceptarea diversității de stiluri face posibilă instaurarea unei atmosfere care încurajează elevul să-și atingă potențialul maxim. Conceptul de tip psihologic care se regăsește în opera lui Carl Jung și descrie ceea ce astăzi se numește stil de învățare sau stil cognitiv. Jung a dezvoltat o tipologie psihologică caracterizând stilurile majore folosite de oameni pentru a înțelege întâmplările vieții (Bargar & Hoover, 1984 de pe http://links.jstor.org). Jung stabilește o serie de deosebiri între oameni după cum ei sunt introverți sau extroverți, dirijându
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
folosind un anumit canal senzorial. Pentru procesul didactic sunt recunoscute ca importante canalele vizual, auditiv și kinestezic (Guil și Garger, 1985). Elevii care folosesc canalul vizual dar mai ales auditiv sunt avantajați de metodele didactice clasice față de cei kinestezici. Stiluri cognitive În funcție de emisfera cerebrală cea mai activată în învățare există două stiluri cognitive: stilul global (dominanță dreaptă) și stilul analitic (dominanță stângă) (tabelul 2). Copiii care utilizează un stil global în învățare preferă să aibă mai întâi o viziune de ansamblu
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
canalele vizual, auditiv și kinestezic (Guil și Garger, 1985). Elevii care folosesc canalul vizual dar mai ales auditiv sunt avantajați de metodele didactice clasice față de cei kinestezici. Stiluri cognitive În funcție de emisfera cerebrală cea mai activată în învățare există două stiluri cognitive: stilul global (dominanță dreaptă) și stilul analitic (dominanță stângă) (tabelul 2). Copiii care utilizează un stil global în învățare preferă să aibă mai întâi o viziune de ansamblu asupra materialului pentru a putea trata mai apoi fiecare componentă în manieră
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
a opera cel mai des și cel mai bine cu o anume modalitate de ordonare”. Prin combinarea modalităților de percepție și de ordonare au rezultat patru stiluri diferite. Teoria învățării experiențiale (Kolb, 1981) integrează rezultatele a numeroase cercetări asupra dezvoltării cognitive și stilului cognitiv. Miezul acetei teorii este un model simplu care descrie ciclul învățării - felul cum experiența este transformată în concepte care, al rândul lor, sunt folosite ca ghidaje în crearea unei noi situații de experimentare. Învățarea este concepută ca
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
mai des și cel mai bine cu o anume modalitate de ordonare”. Prin combinarea modalităților de percepție și de ordonare au rezultat patru stiluri diferite. Teoria învățării experiențiale (Kolb, 1981) integrează rezultatele a numeroase cercetări asupra dezvoltării cognitive și stilului cognitiv. Miezul acetei teorii este un model simplu care descrie ciclul învățării - felul cum experiența este transformată în concepte care, al rândul lor, sunt folosite ca ghidaje în crearea unei noi situații de experimentare. Învățarea este concepută ca un ciclu cu
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
de a realiza produse care sunt apreciate într-unul sau mai multe cadre culturale”. Pentru identificare „inteligențelor” Gardner a folosit opt criterii sau „semne” (Gardner, 2006) cunoștințe despre dezvoltarea normală și dezvoltarea la indivizi dotați, informațiile despre deteriorarea unor capacități cognitive în condițiile unui accident pe creier, studii despre populații excepționale, inclusiv copii minune, savanți, idioți sau copii autiști, date despre evoluția cunoașterii de-a lungul mileniilor, prezentări interculturale ale cunoașterii, studii psihometrice, incluzând examinări ale corelărilor dintre teste, studii de
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
toate inteligențele care sunt relevante pentru ecel subiect, în cât mai multe moduri legitime posibile.” (Gardner, 2007) Teoria inteligențelor multiple a Gardner diferă de majoritatea teoriilor despre stilurile de învățare. Armstrong este de părere că această teorie este un model cognitiv care caută să descrie cum își folosesc indivizii mintea pentru rezolvarea problemelor. Alte cercetări Alți cercetători au demonstrat influența mediului concret de studiu asupra randamentului învățării. Dacă unii elevi au nevoie de liniște să se poată concentra asupra unor probleme
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
adult autoritar sau cu o atitudine prietenoasă; procesul de învățare poate viza varietatea ca termen opus tiparelor prestabilite și rutinei. Cafferty (1981) raportează că raportează că notele obținute de elevi sunt cu atât mai mari cu cât asemănarea dintre stiul cognitiv al profesorului și stilurile elevilor este mai mare. De asemenea, cu cât stilul profesorului este mai diferit de stilurile elevilor, cu atât notele obținute de către elevi sunt mai mici. Stiluri de învățare și predarea științelor Toate aceste cercetări evidențiază faptul
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
5. Alterarea convingerilor este relativ rară de-a lungul perioadei adulte. 6. Convingerile influențează puternic percepțiile. 7. Convingerile pe care le are fiecare îi influențează puternic comportamentul. 8. Convingerile joacă un rol - cheie în definirea țelurilor și în selectarea instrumentelor cognitive care vor fi folosite pentru interpretarea, planificarea și luarea deciziilor privitoare la astfel de țeluri. Conform studiului realizat de Pajares, convingerile joacă un rol critic în definirea comportamentului și în organizarea cunoștințelor și a informației. Astfel că, înțelegerea structurii convingerilor
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Am avut o extraordinar de bună prietenă, specialistă în materie de etnografie și antropologie, Ioana Nicolau, care cerceta kitsch-ul. De la o vreme, începuse să găsească fenomenul ăsta interesant. Eu nu spun că lucrurile astea nu au o anumită provocare cognitivă în ele. Pe de altă parte, dacă într-un loc în care mă aflu, sunt năpădit de decibelii manelelor, nu fac față. Atunci, ce trebuie să combatem noi? Manelele propriu-zise? Sau ideea celor care iubesc manelele, că toată lumea trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lui, tăria lui, vibrațiile sale. Poetul autentic este un prădător față de sine însuși. Când scriu poezie port cu mine și lumea întreagă (încochiliată), și cea mai ascunsă odaie a sângelui meu. Poetul cu killer instinct trebuie să fi avut măcar cognitiv experiența morții ori a nebuniei. Apoi mai cred că poetul trebuie să fie o bestie. O dihanie. Tăria lui să fie o namilă. Cu jumătățile de măsură nu merge. Cu focurile de artificii și lucrușoarele fade nu merge. Cu sângele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
cu receptorul vizat, emițătorului revenindu-i funcția emotivă. Inevitabil, relația actor-spectator este una strict simpatetică, aceștia formând o dualitate și revelându-se unul prin altul. Altfel-spus, mesajul transmis este valorificat prin intermediul unui „emițător-oglindă”, care să asimileze informația la toate nivelurile, cognitiv, psihologic și social. În mod evident, este imperativ ca actul de comunicare să se desfășoare într-un mod cât mai coerent cu putință, iar pornind de la cei trei factori care favorizează o bună transmitere a informației, stabilirea unui contact cu
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
conceptuale adecvate le revine și cercetătorilor români, ținând cont însă că trebuie să convingă nu numai publicul român, ci și pe cel din afara țării, acolo unde se construiesc teoriile ce se pun în practica noilor aranjamente și strategii geo-politice și cognitive. Acestea constituie fundamentul proiectelor de globalizare mondială și favorizează atenția acordată spațiului și teritorialității în studiul identităților, dezbaterile și analiza critică a relațiilor de putere manifeste în discurs, împreună cu reprezentările și ierarhiile pe care le implică acestea în construirea și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]