15,628 matches
-
ei, atât la Galeria oamenilor de seamă , cât și ori de câte ori se va ivi prilejul prin evocări duioase despre distinsa noastră poetă” . Având În vedere sentimentele ce ne leagă, precum și faptul că Dvs. sunteți singurul ce v ați aplecat asupra operei Doinei, preocupare pentru care nimeni până azi nu și-a găsit timpul necesar, În afara unor formale declarații de intenții ce nu au ajutat cu nimic memoriei sale, Înțelegeți de ce trebuie să am sfatul Dvs. În cele ce trebuie să fac. Despre
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Înțeleg Însă a fi sinonimă cu renunțarea, ci mai degrabă o clipă de reculegere pentru a prinde noi puteri ca să Înfrunți viața. Nu e cazul acum să fac poezie, dar Îmi vin În minte câteva versuri dintr-o poezie a Doinei Bucur: „Ridică-te mai sus și peste toate, Nu te opri la calea jumătate... Să-ți faci din suflet piedestal În calea către ideal...” Este fără Îndoială că având acest ideal, trebuie să găsești forța necesară să poți trece pragul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să ne destăinuiți câteva impresii ale Dvoastră, despre școală, elevi, profesori sau oraș, care să completeze paginile monografiei ce se va redacta În acest scop . Vă transmitem cu această ocazie mulțumirile noastre anticipate. Director, Colectivul de redactare a monografiei, prof. Doina Cozma prof. Gh. Gafencu </citation> <citation author=”LOVINESCU Stela ” loc="București" data =”17 dec. 1971”> Stimate domnule Dimitriu, Am ajuns cu bine În Capitală și mă grăbesc să-ți răspund la ceea ce m-ai rugat. Cu abonamentul la Manuscriptum este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
În tot cazul Îl va lua el la noua Editură a Uniunii Scriitorilor al cărei director a devenit . Printre cei de care merită să te ocupi cred că ar fi și frații G. și Simion Kirileanu - precum și de colaboratoarea „Săptămânii” Doina Bucur. Voi trimite date despre D-na Vârnav o intelectuală merituoasă. Încă o dată mulțumiri și salutări amicale, V. Tempeanu (P.S.) Iartă-mi mâzgâlitura! Mă grăbesc. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”12 iunie 1970”> Iubite domnule Dimitriu, Vreau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
București, cam de mult, la o expoziție Schweitzer. Dacă-i aflați adresa de la vreo rudă, veți afla de la ea multe amănunte despre Rubin, pictor de talent fără școală, ca și Todirel Tatos. Verișoarele erau mândre de el. Cât privește pe Doina Bucur (Florica Ionescu, născută Pursch) știu că a dat vreo 2 concerte la Flt. sub egida „Ligii”, că era violonistă virtuoasă și că mama ei era româncă (mi se pare soră cu mama lui Ciurea, de la care puteți afla mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mă aflu. El la piano și Florica la vioară. De asemenea și În casa Gorovei, aveau loc concerte cu Florica și Șt. Albu, fost prefect, ca și D-na Gorovei (piano) . După câte știu, M. Havriș a fost (după moartea Doinei Bucur, colaboratoarea „Înmuguririlor”) la Caracal și a scris un articol În această revistă, articol de comemorare. Cum Îl știu ambițios, n-are să-l dea matale; dar trebuie să recurgem la d. Prof. V. Popa, care să-i spună, că D-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pună o vorbă și pe lângă Despina Sadoveanu, pe care o cunosc prea puțin (Era copilă la Flt.). Toate Însă merg foarte Încet. Cred că D-na Lovinescu a venit la Flt. și cele 2 convolute sunt destinate Muzeului. În ceea ce privește pe Doina Bucur (alias Florica Ionescu-Pursch) cred, că ar fi indicat să Vă adresați oficial - În numele Muzeului - Secției pentru cultură a orașului Caracal. Soțul ei este avocat și foarte cunoscut În acest orășel, după cum spunea odată Havriș, care deține multe amănunte despre
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
scrieți-mi să intervin. Mi-au fost (ambele) eleve, iar Dorina și profesoară de franceză la Șc. Normală, numită prin intervenția mea. Da, dragă domnule Dimitriu, este nevoie de mai multă publicitate În jurul Muzeului pt. lit. Știu că d-na Doina Tănase de la „Zori Noi”, care mi-a luat un interviu, este foarte inimoasă și bine intenționată. Trebuie cultivată. Apoi nu sunt corespondenți ai ziarelor din Capitală și Iași În Flt. sau Suceava? Trebuie să-i invitați, să vadă ce ați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de la cel ce Vă trimite salutări amicale. V. Tempeanu P.S. Trimit spre eventuală publicare, În foaia suceveană „Zori noi” articolul despre Înființarea Șc. secundare de fete din Flt., ca un preludiu la eventuala sărbătorire a semi Centenarului. Cred că tov. Doina Tănase, care a fost așa de drăguță și mi-a luat interviul la Centenarul „Gane” va pune o vorbă, să fie publicat . E o filă de istorie culturală (...). Același </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”3 febr. 1972
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
demisionat și mi-a cerut să fac la fel, ceea ce am făcut. Astfel că Ateneul s-a născut mort. Acesta e istoricul său. 2) Da. Voi selecta și voi trimite Muzeului scrisori indigene și străine. 3) Ca să afli de familia Doinei Bucur, scrie avocatului Ionescu din Călărași (poate Caracal, n.E.D.), fostul ei soț. (Nu știu, dacă s-a recăsătorit, sau mai trăiește. Trebuie Încercat. Nu-i știu nici numele mic, dar și orașul... e mic și un advocat poate fi cunoscut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu Litera, căci n-aș vrea ca istoricul și activitatea Lectoratului münchenez să fie date uitării. Prin urmare nu e vorba de Călărași, ci de Caracal . Acolo nu prea cunosc lume și intervenția Muzeului cred, că ar fi mai eficace . Doina Bucur trebuie să aibă locul ei la Muzeu. Era rudă cu Ciurea prin mama Doinei. D-na Clara Ciurea n-o fi știind ceva? Dl. Prof. Popa Îmi scrie oarecum vesel, remontat. Să fie veselie de Împrumut? Mi-ar părea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
uitării. Prin urmare nu e vorba de Călărași, ci de Caracal . Acolo nu prea cunosc lume și intervenția Muzeului cred, că ar fi mai eficace . Doina Bucur trebuie să aibă locul ei la Muzeu. Era rudă cu Ciurea prin mama Doinei. D-na Clara Ciurea n-o fi știind ceva? Dl. Prof. Popa Îmi scrie oarecum vesel, remontat. Să fie veselie de Împrumut? Mi-ar părea enorm de rău. E Încă tânăr și dacă se cruță puțin,acum când e pensionar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pentru marile succese, pe care le ai la „Galerie” și sper să nu-ți ruinezi sănătatea pentru ea. Cred că rana Profirei Sadoveanu să nu fie mușcătură de câine turbat. Ar fi groaznic! Mi-ar plăcea să-mi scrie copiii Doinei Bucur, la care am ținut și am apreciat-o ca artistă (vioara) și poetă! Am să-i scriu rabinului-șef Rosen, care mereu mă invită la el și nu ajung să mă duc să-l vizitez, căci e mereu ocupat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dintre cei care, cu siguranță, i s-a atașat. În primul rând prin sensibilitatea sa față de manuscrisele lui Nichita pe care acesta, la începutul anilor ’60, ni le citea în casa comandorului Ciurea, tatăl logodnicei sale și viitoare soție, prozatoarea Doina Ciurea. Soțul scriitoarei pentru copii Sonia Larian, unul dintre cele mai extraordinare spirite evreiești askenazi, de o sensibilitate și capacitate uriașă de a trăi emoția și prezentul unui text literar. Fost amic apropiat al lui Labiș, ambii studenți ai acelui
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tineret Luceafărul și „vestită” și ca „marea iubită” a lui Nichita Stănescu, cu care a trăit ani buni - și „fierbinți” - împreună în „cuibul lor”, un apartament în cartierul Drumul Taberei, „obținut” și „înzestrat” de Nichita. (Căsătorit în acea vreme cu Doina Ciurea, care, se pare, ignora cu o suavitate ce atingea țărmurile schizofreniei „escapadele” enorme ale soțului ei!Ă După ani însă, cu Gabriela, Nichita căzuse încă o dată în mrejele unei alte „zeițe feminine”, și, în golul lăsat de poet, și-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Flammarion, în 1985 (trăind la Paris cu mijloace extrem de reduse, cu o jumătate din pensia minimă a Mamei mele de la München!, ajutat și asistat de puținii prieteni români din capitala Franței, perechea Aurora Cornu - Aurel Cornea și Virgil Tănase cu Doina!Ă - același roman, Bunavestire, atacat brutal în România, va fi, culmea, „criticat necruțător” și la Europa liberă, după apariția în Franța în ’85. La „sugestia” doamnei Monica Lovinescu, care l-a ales pe Marin Tarangul să-i facă cronica la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și zăpușala văzduhului. La o haltă, un soldat din a 6-a companie începe a cânta din fluer și compania începe o rusească fierbinte în mijlocul drumului, pe când Cazon, cânele companiei, dă târcoale cu limba scoasă. Același cântăreț înfioară cu o doină tristă adâncurile pădurii de la Probota, pe când luminile amurgului scădeau și bolțile se umpleau de umbră tainică. Seara, la popotă, unii din rezerviști mânâncă borșul în pahare. Marșul mi-a ars tălpile picioarelor așa de tare și mi-a rănit un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și puternic, cântece, amintiri din vremea muscalilor... E așa de frumoasă adierea acestei armonii, încât stau mult în loc ascultând-o. Nu e melodie cântecul rusesc, e numai armonie. Pe drum prietinul Grigore îmi povestește că Rușilor le place foarte mult doina moldovenească... Cântecul acesta e cântecul național "într-adevăr, zic ei... Și apropos de asta, Gr. C. îmi spune că între Ruși a auzit o poveste de un rămășag între un drac ș-un Moldovean: să se poarte pe rând unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cânta mai mult până ce cellălalt n-a mai putea. A cântat dracul până ce și-a isprăvit traista și Moldovanul l-a purtat în spate. Pe urmă a venit rândul omului, s-a suit în spatele Dracului și a început a cânta Doina. Și cântă și cântă zi de vară până-n sară, despre bucuriile copilăriei, despre dragostele tinereței, despre necazurile bărbăției, nu mai isprăvește... Mult mai ai? întreabă Dracul cu mânie. Mai am, că de-abia am început. Și cântă, și cântă până ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e de lemn. Vineri, 29.VI Din vremea însorită a Leningradului, revenim în ploaia Moscovei. Sara, spectacol la operă. Muzică simfonică, arii, fragmente de operă d-na Pantofel (Slovei) danțuri. Interesant "Arcana" dans atribuit Huțulilor și care debutează cu o doină românească. PIATRA CRAIULUI* Cocostârcii, devale, au ucis părechea în cuibul cărora a ieșit un monstru, adică un boboc de gâscă. După aceea ciobanul, suindu-se în piatră, a văzut într-un loc, dimineața, la răsăritul soarelui, un sobor de dumbrăvenci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cap. Cum ți-i drag cu mâna-n sân Și mie cu capu-n fân. Lasă sate, lasă fete Și hai iar la codru verde, N-auzi codri șușuind? N-auzi Bistrița mugind? Holteieș stăpânul meu! De când eram copil mic Doină știu și doină zic. Boii mei când aud doină Ară-n țelină ca-n moină, Și cu doina mă plătesc Drept o zi de boieresc. Subt poale de codru verde Mititel foc mi se vede, Mititel și potolit, Tot de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i drag cu mâna-n sân Și mie cu capu-n fân. Lasă sate, lasă fete Și hai iar la codru verde, N-auzi codri șușuind? N-auzi Bistrița mugind? Holteieș stăpânul meu! De când eram copil mic Doină știu și doină zic. Boii mei când aud doină Ară-n țelină ca-n moină, Și cu doina mă plătesc Drept o zi de boieresc. Subt poale de codru verde Mititel foc mi se vede, Mititel și potolit, Tot de voinici ocolit. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și mie cu capu-n fân. Lasă sate, lasă fete Și hai iar la codru verde, N-auzi codri șușuind? N-auzi Bistrița mugind? Holteieș stăpânul meu! De când eram copil mic Doină știu și doină zic. Boii mei când aud doină Ară-n țelină ca-n moină, Și cu doina mă plătesc Drept o zi de boieresc. Subt poale de codru verde Mititel foc mi se vede, Mititel și potolit, Tot de voinici ocolit. Nu știu zece-s ori cinsprece, Ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fete Și hai iar la codru verde, N-auzi codri șușuind? N-auzi Bistrița mugind? Holteieș stăpânul meu! De când eram copil mic Doină știu și doină zic. Boii mei când aud doină Ară-n țelină ca-n moină, Și cu doina mă plătesc Drept o zi de boieresc. Subt poale de codru verde Mititel foc mi se vede, Mititel și potolit, Tot de voinici ocolit. Nu știu zece-s ori cinsprece, Ori peste sută că trece. Unul frige În cârlige, Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de Marți, mi-am putut da seama că muzica și danțul au caractere comune la Români și la Bulgari. Mai cu samă bucata muzicală ce s-a cântat chiar înaintea danțurilor mi s-a părut că are același răsunet cu doina noastră. Tot așa m-am regăsit oarecum pe mine însumi în danțurile vioaie, a căror melodie și ritm nu-mi erau deloc străine. 3. Fără îndoială că popoarele noastre s-au format în aceiași regiune și au conviețuit probabil strâns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]