14,797 matches
-
duhurilor necurate, că și ele zic: Te știm cine ești; ești Fiul lui Dumnezeu (Lc. 4, 34). Dar ambele tabere, ale oamenilor trupești și a duhurilor necurate, sunt dușmane ale crucii lui Hristos. Sfârșitul acestora este pieirea. Pântecele lor este dumnezeul lor, iar mărirea lor este întru rușinea lor, ca unii care au în gând pe cele pământești (Filip. 3, 19)”. (Viața Sfântului Macarie Egipteanul Epistola Sfântului Macarie Egipteanul, în PSB, vol. 34, p. 74) „Căci sfânta învățătură nu aduce nici un
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a Patra, cap. 4, în PSB, vol. 41, p. 445) „Dar când zicem credință, înțelegem cunoașterea adevărată despre Dumnezeu, și nu altceva<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Nu poate fi credință adevărată fără cunoașterea Dumnezeului adevărat, Care este Persoană iubitoare, deci Tată al unui Fiu. O altfel de cunoaștere nu e credință, sau o credință fără această cunoaștere nu e credință adevărată. Cel ce crede cu adevărat cunoaște pe Dumnezeu cel adevărat, și cel ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
al unui Fiu. O altfel de cunoaștere nu e credință, sau o credință fără această cunoaștere nu e credință adevărată. Cel ce crede cu adevărat cunoaște pe Dumnezeu cel adevărat, și cel ce cunoaște pe Dumnezeu cel adevărat crede. Un Dumnezeu care nu e crezut nu e cunoscut în realitatea lui vie, și nici invers. N-am nevoie să cred pentru a admite un așa-zis dumnezeu ca esență a naturii. O cunoaștere care nu realizează o comuniune cu un Dumnezeu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe Dumnezeu cel adevărat, și cel ce cunoaște pe Dumnezeu cel adevărat crede. Un Dumnezeu care nu e crezut nu e cunoscut în realitatea lui vie, și nici invers. N-am nevoie să cred pentru a admite un așa-zis dumnezeu ca esență a naturii. O cunoaștere care nu realizează o comuniune cu un Dumnezeu personal, mai presus de natură, nu e credință. (n.s. 1914, p. 1015) footnote>. Cunoașterea este deci prin credință. Va mărturisi aceasta proorocul Isaia: Dacă nu veți
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dumnezeu care nu e crezut nu e cunoscut în realitatea lui vie, și nici invers. N-am nevoie să cred pentru a admite un așa-zis dumnezeu ca esență a naturii. O cunoaștere care nu realizează o comuniune cu un Dumnezeu personal, mai presus de natură, nu e credință. (n.s. 1914, p. 1015) footnote>. Cunoașterea este deci prin credință. Va mărturisi aceasta proorocul Isaia: Dacă nu veți crede, nu veți înțelege (Is. 7, 9). Iar că o cunoaștere care constă dintr-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
gândul ascuns de el în spatele șiretlicului, unora punându-le în lumină lașitatea și egoismul, altora - în schimb aducându-le foarte mare laudă pentru statornicia lor înaintea lui Dumnezeu; după care, pe cei dintâi - de vreme ce fuseseră în stare să-și trădeze Dumnezeul - nu i-a mai socotit vrednici să dea ochii cu împăratul lor (într-adevăr, cum și-ar fi putut păzi credința față de împărat unii cărora le fusese dată în vileag nerecunoștința față de Cel de sus?). Ca atare, el a decretat
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
constant fideli în cele mai bune (adică în credința creștină - n.n.); pe ceilalți însă i-a alungat din sfatul lui, întorcându-le spatele ca unor neputincioși, considerând că aceia din jurul împăratului care au fost așa de grăbiți să-și trădeze Dumnezeul, nu vor fi niciodată devotați”. (Casiodor, Istoria Bisericească tripartită, cartea I, capitolul VII, în PSB, vol. 75, p. 41) Încercarea credinței de către Dumnezeu „Căci dumnezeiescul Avraam este încercat, deoarece Dumnezeu nu e neștiutor a ceea ce va fi<footnote Tâlcuirea Pr.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
niciodată devotați”. (Casiodor, Istoria Bisericească tripartită, cartea I, capitolul VII, în PSB, vol. 75, p. 41) Încercarea credinței de către Dumnezeu „Căci dumnezeiescul Avraam este încercat, deoarece Dumnezeu nu e neștiutor a ceea ce va fi<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: De aceea Dumnezeu nu încearcă pentru a afla cum se va comporta omul, ci pentru a-i da ocazia să se întărească duhovnicește, iar în cazul lui Avraam să se arate și altora frumusețea lui spirituală și să se dea ca pildă de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
este altul afară de Mine. Vestesc mai înainte cele din urmă, înainte de a se face și s-au și făcut (Is. 45, 18-22). Drept aceea, judecând drept, ar fi nebunie totală și ne-am socoti între cei mai aiuriți, socotind că Dumnezeul tuturor e neștiutor al celor ce vor fi și de aceea încearcă pe Avraam. Dar era de trebuință nu numai să strălucească capul dreptului în cunoștința lui Dumnezeu, ci mai vârtos să se facă cât mai de laudă bunul lui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
celor spuse, pentru ca deloc să nu ne îndoim”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia I, p. 20) „Căci dacă aș fi avut credința, care vine din faptele pocăinței, aș fi putut să zic: În Dumnezeul meu voi trece zidul, și nu m-aș fi înfricoșat din îndoială, zicând în mine însumi: Oare cine mă va întâmpina când mă voi repezi să sar înălțimea zidului? Oare nu cumva e o prăpastie acolo? <footnote Tâlcuirea Pr. D.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe care-l spulberă vântul de pe fața pământului (Ps. 1, 4) și ca o picătură din cadă (Is. 40, 15)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV a, cap. XXIV, 154.4., în PSB, vol. 5, p. 302) „Ideea unui singur Dumnezeu atotputernic a fost totdeauna, în chip natural, în toți oamenii cu mintea sănătoasă; iar cei mai mulți, cei care nu și pierduseră rușinea față de adevăr, pricepeau veșnica binefacere a proniei dumnezeiești. Într-un chip general, Xenocrate din Calcedon nu deznădăjduia de a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
52, 4), dovedindu-se de nici o treabă, ca o haină învechită (Ps. 101, 27)...”. (Sf. Grigorie de Nyssa, La titlurile Psalmilor, partea II, cap. XIII, în PSB, vol. 30, p. 180-181) „Dacă răspunde că nu crede c-ar exista vreun Dumnezeu, să-l facem să recunoască, pe temeiurile înțelepciunii și măiestriei cu care este orânduită lumea, că tocmai prin aceasta e dovedită existența unei puteri care se face vădită în viața acestei lumi și care depășește însăși lumea întreagă”. (Sf. Grigorie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a făcut spre judecată. Căci, deoarece nu cred, sunt judecați<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cine nu crede în Hristos, ca Fiul lui Dumnezeu cel întrupat, nu crede că este un Tată Care are un Fiu. Deci nu crede într-un Dumnezeu al iubirii. Ca atare, nu se va împărtăși de o viață veșnică întru fericirea comuniunii iubitoare cu Dumnezeu. El e condamnat la pieire, sau la o veșnică nefericire a singurătății. Acela nu crede că Dumnezeu e un Tată Care trimite
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 62) „Precum necredința zămislește o viață stricată, tot așa și sufletul disprețuiește, când ajunge în adâncimea relelor, iar disprețuind, nu primește de a crede, ca să scape de frică, după cum zice: Că au zis: nu va vedea, nici va pricepe Dumnezeul lui Iacob, și iarăși: Limba noastră o vom mări, buzele noastre la noi sunt, cine este nouă Domn? și iarăși: Pentru ce a mâniat necredinciosul pe Dumnezeu? Și iarăși: Zis-a cel nebun întru inima sa: nu este Dumnezeu, stricatu-sau
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-o Pavel prin cuvintele: Au rătăcit în cugetările lor și s-a întunecat inima lor cea neînțelegătoare; zicând că sunt înțelepți au ajuns nebuni (Rom., 1, 21-22). Apoi, ca să dovedească întunecimea și nebunia lor, a adăugat: Și au schimbat slava Dumnezeului Celui nestricăcios în asemănarea chipului omului celui stricăcios și al păsărilor și al celor cu patru picioare și al târâtoarelor (Rom., 1, 23). Dar când a venit credința, ea a împrăștiat tot acest întuneric din sufletul celui ce a primit
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 32) „Cea mai mare și fără leac boală a sufletului este necredința în Dumnezeu și iubirea de slavă. Căci pofta răului este o lipsă a binelui. Iar binele stă în a face cu prisosință toate cele bune, câte plac Dumnezeului a toate”. (Sf. Antonie cel Mare, 62 Învățături despre viața morală a oamenilor și despre buna purtare, cap. 158, în Filocalia..., vol. I, p. 44) „Sobolul, care se târâie sub pământ, fiind orb nu poate vedea stelele; la fel cel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu i se va da (Lc. 11, 29). Acestuia nu am nimic să-i spun decât ceea ce a spus Apostolul: Cele vechi au trecut, iată toate s-au făcut noi (2 Cor. 5, 17).[...] Și: Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău (A doua lege 6, 16). Și iarăși: Astăzi de auziți glasul Lui, nu învârtoșați inima voastră (Ps. 94, 8). Cel ce are urechi de auzit, să audă<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Cine urcă, o face pentru că aude glasul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cu Hristos (Rom. 8, 17), ca un fel de hristoși de al doilea, părtași ai firii dumnezeiești (2 Petru 1,4), fapt ce întrece toată mintea și scapă întregii înțelegeri. Iar prin aceasta se fac fii ai lui Dumnezeu și dumnezei prin lucrare și har. Ca atare, ei văd și pătimesc în chip mai presus de fire cele mai presus de lume sau, ca să spunem mai potrivit, se împărtășesc de cele ce ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
tuturor profeților lui. (...) Evangheliile atestă că alți demoni sunt muți și surzi, iar profetul amintește că unele duhuri sunt ațâțătoare ale poftelor și ale desfrâului. Duhul desfrânării, zice el, i-a cuprins pe ei și s-au desfrânat părăsind pe Dumnezeul lor. Autoritatea Scripturilor ne învață, de asemenea, că există duhuri de noapte, de zi și de amiază. Am avea nevoie de prea mult timp dacă am parcurge toate cărțile Scripturilor, pentru a arăta unul câte unul diferitele feluri de duhuri
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ale înțelegerii; nu poate să se numească martir cel ce nu respectă dragostea frățească”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XIII-XIV, în PSB, vol. 3, p. 443-444) „Domnul, arătând Evangheliei pe scurt calea speranței și a credinței noastre, zice: Domnul Dumnezeul tău este singur Domnul și Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima și din tot sufletul tău și din toate puterile tale. Aceasta este prima poruncă; iar a doua este asemenea acesteia: să iubești pe aproapele tău ca
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu respectă dragostea frățească”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XIII-XIV, în PSB, vol. 3, p. 443-444) „Domnul, arătând Evangheliei pe scurt calea speranței și a credinței noastre, zice: Domnul Dumnezeul tău este singur Domnul și Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima și din tot sufletul tău și din toate puterile tale. Aceasta este prima poruncă; iar a doua este asemenea acesteia: să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. În aceste două porunci stau toată legea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
PSB, vol. 80, p. 321) „... Să respingeți cu toată puterea pe cei ce nu primesc binecredincioasele și mântuitoarele dogme ale Bisericii și să aflați că sunt mai degrabă propovăduitori ai învățăturii lui antihrist cei ce nu mărturisesc pe Domnul și Dumnezeul nostru Iisus Hristos în trup, cum strigă limpede marele evanghelist Ioan. E ceea ce propovăduiesc în mod vădit cei ce războiesc Biserica lui Dumnezeu, tăgăduind firea trupului, prin aceea că nu voiesc a mărturisi că ea s-a păstrat și este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pentru postul și fecioria voastră, dar mai sunteți încă și pedepsiți. Din pricina învățăturilor voastre greșite, sunteți rânduiți în același loc cu păgânii, pentru că, la fel ca ei, ați lepădat pe adevăratul Dumnezeu și ați introdus politeismul, credința în mai mulți dumnezei. Din pricina viețuirii voastre însă, starea vă e mai rea decât a păgânilor; paguba păgânilor se mărginește la aceea că nu primesc nici un bine pentru postul și fecioria lor; paguba voastră însă este mai grozavă, că sunteți și pedepsiți pentru postul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
15). Apoi, luând și în bătaie de joc pe cei ce îndrăzneau unele ca acestea, arată și pricina smintelii lor: Căci unii ca aceia nu slujesc Domnului nostru Iisus Hristos, ci pântecelui lor. Și filipenilor scriindu-le, zicea: Pântecele este dumnezeul lor (Filip. 3, 19)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXXII, p. 550 551) „Ai îndrăzni oare să te apropii și să vorbești cu unii care au fost prinși și condamnați
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sunt mai slabi își atrag asupra lor o mare parte din lipsa de evlavie. Așadar, spre a nu pătimi noi înșine relele cele mai mari, să fugim de tovărășiile lor, rămânând numai a-l ruga și a-l implora pe Dumnezeul iubitor de oameni, Cel care 104 dorește ca toți oamenii să se mântuiască și să ajungă la cunoașterea adevărului, să-L rugăm să îi izbăvească de eroare și de cursa diavolului, întorcându-i către lumina cunoașterii, către Dumnezeu, Tatăl Domnului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]