12,639 matches
-
fi lăudabil, însă denunțurile neîntemeiate vor fi crunt pedepsite, pentru a nu se abuza de acest drept. Agenții noștri vor fi luați atât din înalta societate, ca și din clasele de jos, din mijlocul clasei administrative care se distrează, printre editori, tipografi, librari, funcționari comerciali, lucrători, birjari, lachei etc... Această poliție lipsită de drepturi, neautorizată de a lucra prin ea însăși, și prin urmare fără putere, nu va face decât să depună mărturii și să denunțe; verificarea depozițiilor sale și arestările
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
dar există multe ocazii în care Manipulatorul îi manipulează pe ceilalți pentru simplu motiv că acest lucru îi stă în putere. Prima mea slujbă, după absolvire, a fost să vînd spațiu de reclamă într-un ziar local. în prima zi, editorul m-a trimis să discut cu un dealer de vînzări auto. „Mergi la sigur”, mi-a spus el. „Nu trebuie decît să aduci contractul”. Conștiincios, m-am grăbit să ajung la reprezentanța auto, plin de avînt la găndul primului meu
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
un zîmbet răutăcios: „Serios?”. Mi-am dat seama că o încurcasem. Am aflat că în ziar nu apăruse niciodată vreo reclamă a reprezentanței respective, iar managerul său nu avea nici cea mai mică intenție în această privință. Cu toate acestea, editorul meu își făcuse un obicei din a trimite aici pe fiecare angajat nou, făcîndu-l să se simtă cît se poate de prost. Mi-am dat seama că nu avea nici un motiv anume să se comporte astfel, însă după ce l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
de un alt autor. Programele au În comun dovezi solide referitoare la eficiența lor, dar variază mult În ceea ce privește zona de interes - educație, nutriție, combaterea drogurilor, programe preșcolare, dezintoxicare pentru tinerii delincvenți. Scopul lucrării este de a răspândi aceste informații, iar editorul nu introduce capitole conținând rezumate, analize comparative sau generalizări. 3b. O carte care generalizează Cartea lui Lisbeth Schorr (1997) se ocupă de strategiile majore ce au ca scop Îmbunătățirea condițiilor sociale, ilustrate de patru teme legate de politică: reforma sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
citat În multe studii ulterioare despre agenții federale, comportament politic și descentralizare organizațională. În 1980, după exact 30 de ani de la prima publicare, acest caz a fost retipărit ca parte a unei serii de reeditări ale University of California Press, editorul inițial. Asemenea reeditări oferă multor alți cercetători acces la acest studiu celebru, reflectând contribuția sa substanțială În domeniu. CASETA 33 Două versiuni ale aceluiași studiu de caz Începând cu 1982, centrul de planificare urbană din comitatul Broward (Florida) a implementat
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
care a contribuit, cu o conivență mai mult sau mai puțin explicită, la apariția negustorilor; cunoașterea intimă a curentului pe care îl promovează îl face un fel de dirijor și purtătorul oficial de cuvânt al creatorilor pe lângă colecționari și muzee; editorii de cărți, aflați la granița dintre lumea eco-nomică și lumea simbolică, sunt conștienți de funcția pe care o monopolizează, de valorizare a muncii autorului; nu ezită să-și aroge alura unor "dive"; jurnaliștii sunt conștienți de puterea lor de a
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Asta nu înseamnă că imperativele economice nu au determinat anumite veleități de independență. • Organizațiile profesionale Astăzi, artiștii și interpreții sunt grupați în multe instituții, mai mult sau mai puțin eficiente: societățile, precum Societatea Autorilor și SACEM (Societatea Autorilor, Compozitorilor și Editorilor de Muzică), dispun de un corp de inspectori repartizați în spațiul național pentru a strânge drepturile de autor (Pontier et alii, 1996, p. 181); ordinele profesionale reglează integrarea în corpurile închise ale arhitecților și evaluatorilor; comisiile, precum cele ale jurnaliștilor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
logica obiectiv interesată și calculatoare a agenților. Iar acest lucru este adevărat îndeosebi în câmpul cultural, care se prezintă totuși ca o "lume economică inversată" (1992) în care fiecare actor neagă și refulează interesul și munca necesare: patronul de galerie, editorul, artistul, colecționarul, criticul etc. Și în această privință, sunt multiple criticile aduse acestei concepții a socialului: Menger refuză "noțiunile epistemologice care nu pot fi susținute", precum "strategiile inconștiente" (Menger, 1997). El merge pe urmele lui Boudon, care critică din anii
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și Morală IFOP: Institutul Francez pentru Opinia Publică INED: Institutul Național de Studii Demografice INSEE: Institutul Național de Statistică și Studii Economice IRCAM: Institutul de Cercetare și Coordonare Acustică/ Muzică PCS: Profesii și categorii socioprofesionale SACEM: Societatea Autorilor, Compozitorilor și Editorilor de Muzică SER: Serviciul de Studii și Cercetări SMIC: Salariul minim interprofesional garantat TVA: Taxa pe valoare adăugată CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
rezultatul unui "format" educațional (este o contradicție în termeni dintr-un anumit punct de vedere), atunci uniformitatea se difuzează în învățământul preuniversitar, în instituțiile, corporațiile, locurile de muncă unde aceștia vor lucra. Experiența americană, descrisă de George Ritzer este uluitoare: "Editorii au asigurat și alte servicii de optimizare a predării pentru acei profesori care optează pentru manualele lor. Profesorul poate primi materiale suplimentare pe care să le folosească la ore: schițe de cursuri, simulări pe calculator, subiecte pentru discuții, casete video
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
, Petru (21.I.1927, Cluj - 15.IV.1997, București), poet, eseist, traducător și editor. Este fiul Călinei (n. Humița) și al lui Aurel Creția, funcționar. La Cluj, a făcut școala primară și a început să învețe la Liceul „Gh. Barițiu”. După 1940 își continuă studiile la București: Liceul „Spiru Haret” (cu bacalaureatul luat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
sublimul omenescului” la Tudor Arghezi într-un text de asemenea marginalizat după moartea poetului (Cântare omului). Pasiunea recuperatorie se materializează în chip definitoriu în tripticul de comentarii despre G. M. Cantacuzino, în restituirea căruia A. s-a manifestat și ca editor. Tot ca investigație de recuperare, reține atenția articolul despre dramaturgia (operă postumă) lui Traian Chelariu. Volumul Vârstele lui Proteu (1984) tratează, cu intenție monografică, despre baroc, urmărind devenirea acestuia de la formele de „proto-baroc” / „prebaroc” din antichitatea ebraică, în literatură, filosofie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
aici, la prelungirile canonului baroc în secolul al XIX-lea (autorul operează fine analogii și disocieri de romantism) și zorii secolului al XX-lea (D’Annunzio). Cu Vedere dinspre Eyub (1986), interesul istoricului literar se deplasează spre memorialistica de călătorie. Editorul lui Nicolae Iorga (cel din Istoria românilor prin călători) este el însuși un împătimit al însemnărilor de voiaj și al imagologiei, cercetând cu acribie arcanele frământatelor și instabilelor secole al XVII-lea și al XVIII-lea valahe și moldave (domniile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
Guillaume și Mariei, care a participat la multe dintre aceste aventuri și suportă niște părinți înnebuniți după muncă! Le mulțumesc lui Albert și Mari-Jo, dădacele fără de care alegerile noastre de viață ar fi mult mai dificile... Îi mulțumesc noului meu editor, René La Borderie. E atât de confortabil să lucrezi într-un climat de încredere și prietenie, într-o bună dispoziție epicureană! Această carte este, bineînțeles, îndatorată practicienilor și elevilor care ne-au primit printre ei. Prefață Cineva a afirmat deja
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
gest "ironic" la adresa ambiției de a conserva opera de artă. (în Prut C., Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1982, p. 127, 128). 27. HUDSON KENNETH, O istorie socială a muzeelor, Ed. Meridiane, București, 1979 (prefață). 28. NOWACKI HENRYK (editor), Open-Air Museums in Poland, Państwowe Wydawnictwo Rolnicze i Lésne , Poznań, 1981, pp.32-36. 29. RIEU ALAIN-MARC, Les visiteurs et leurs musées, La documentation française, Paris, 1988. 30. GUCHT DANIEL VANDER, L'art contemporain au miroir du musée, Ante Post a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Vinci" Milano, Italia. Informațiile provin de pe site-ul proiectului www.museoscienza.org/smec. Proiectul a fost precedat de apariția a trei lucrări de specialitate (pe care le-am consultat, în scopul analizei componentelor pedagogice muzeale): SEKULES V. și M. XANTHOUDAKI (editori), Arte Vizuale, Școli și Muzee, Perfecționare pentru profesorii nespecialiști, Comisia Europeană (carte în trei limbi, engleză, franceză, italiană, disponibilă pe www.socrates-educart.org). SEKULES, V. și M. XANTHOUDAKI (editori), Școala, profesorul și muzeul: Curs pentru instruirea profesorilor în utilizarea muzeelor
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în scopul analizei componentelor pedagogice muzeale): SEKULES V. și M. XANTHOUDAKI (editori), Arte Vizuale, Școli și Muzee, Perfecționare pentru profesorii nespecialiști, Comisia Europeană (carte în trei limbi, engleză, franceză, italiană, disponibilă pe www.socrates-educart.org). SEKULES, V. și M. XANTHOUDAKI (editori), Școala, profesorul și muzeul: Curs pentru instruirea profesorilor în utilizarea muzeelor, Comisia Europeană (carte în trei limbi, engleză, franceză, italiană, disponibilă pe www.socrates-educart.org). Xanthoudaki Maria (editor), Locuri ale descoperirii: muzeele în slujba predării științei și tehnologiei, cu sprijinul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
franceză, italiană, disponibilă pe www.socrates-educart.org). SEKULES, V. și M. XANTHOUDAKI (editori), Școala, profesorul și muzeul: Curs pentru instruirea profesorilor în utilizarea muzeelor, Comisia Europeană (carte în trei limbi, engleză, franceză, italiană, disponibilă pe www.socrates-educart.org). Xanthoudaki Maria (editor), Locuri ale descoperirii: muzeele în slujba predării științei și tehnologiei, cu sprijinul Uniunii Europene în cadrul programului Socrates, 2003. În cadrul proiectului au participat instituții de învățămînt preuniversitar din Italia, Germania, Franța, Italia, Belgia, Spania și Ungaria, Institutul Regional de Cercetări în
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
IULIAN TOMA Rolul școlii și al muzeului din perspectiva programelor educaționale și de creativitate iunie 1998, coordonator științific: conferențiar universitar dr. Maria Nicolescu, Universitatea de Arte, București, p. 24. 26. WEBER TRAUDEL, în Introducere la capitolul II din XANTHOUDAKI MARIA (editor), Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei, 2003, www.museoscienza.org/smec 27. Miotto Enrico, în Introducere la capitolul IV din "Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei", XANTHOUDAKI MARIA (editor), 2003, www.museoscienza
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
din XANTHOUDAKI MARIA (editor), Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei, 2003, www.museoscienza.org/smec 27. Miotto Enrico, în Introducere la capitolul IV din "Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei", XANTHOUDAKI MARIA (editor), 2003, www.museoscienza.org/smec 28. ÉTIENNE BOLMONT, FRANCIS COLSON în Introducere la capitolul VI, XANTHOUDAKI MARIA (editor), din Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei, 2003, www.museoscienza.org/smec 29. ACHIȚEI GH., Ce se întîmplă
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
smec 27. Miotto Enrico, în Introducere la capitolul IV din "Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei", XANTHOUDAKI MARIA (editor), 2003, www.museoscienza.org/smec 28. ÉTIENNE BOLMONT, FRANCIS COLSON în Introducere la capitolul VI, XANTHOUDAKI MARIA (editor), din Locuri ale descoperirii: Muzeele în slujba predării științei și tehnologiei, 2003, www.museoscienza.org/smec 29. ACHIȚEI GH., Ce se întîmplă mîine?, Ed. Albatros, București, 1972 , p. 84. 30. CONSTANTIN CUCOȘ, Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 1996, p. 31. 31
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în Bourdon Alain, L'usage éducatif d'un service en ligne: Museé du Louvre, Paris, 2000, p.148. 25. RIEU ALAIN-MARC, Les visiteurs et leurs musées, La documentation française, Paris, 1988, p. 127, 128. 26. SEKULES, V. si M. XANTHOUDAKI (editori), Școala, profesorul și muzeul: Curs pentru instruirea profesorilor în utilizarea muzeelor, Comisia Europeană, în www.socrates-educart.org 27. BLOOM J.N., 1984, Museums for a New Century, Washington D.C., American Association of Museums, citat în Publics et Musées, No. 7 / 1995
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Minerva, 1905 SAMURCAȘ, AL. TZIGARA, Memorii, vol. I, Ed. Cultura Națională, București, 1991 SAMURCAȘ, AL. TZIGARA, Memorii, vol. II, Ed. Cultura Națională, București, 1999 SCOBELTZINE, ANDRE, Arta feudală și rolul ei social, Ed. Meridiane, București, 1979 SEKULES, V., XANTHOUDAKI, M. (editori), Școala, profesorul și muzeul: Curs pentru instruirea profesorilor în utilizarea muzeelor, Comisia Europeană (carte în trei limbi, engleză, franceză, italiană, disponibilă și pe www.socrates-educart.org). SEKULES, V., XANTHOUDAKI, M. (editori), Arte Vizuale, Școli și Muzee, Perfecționare pentru profesorii nespecialiști
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
social, Ed. Meridiane, București, 1979 SEKULES, V., XANTHOUDAKI, M. (editori), Școala, profesorul și muzeul: Curs pentru instruirea profesorilor în utilizarea muzeelor, Comisia Europeană (carte în trei limbi, engleză, franceză, italiană, disponibilă și pe www.socrates-educart.org). SEKULES, V., XANTHOUDAKI, M. (editori), Arte Vizuale, Școli și Muzee, Perfecționare pentru profesorii nespecialiști, Comisia Europeană (carte în trei limbi, engleză, franceză, italiană, disponibilă pe www.socrates-educart.org) SELBACH, GÉRARD, Les musées d'art américains: une industrie culturelle, L' Harmattan, Paris, 2000 SMITH, LUCIE E.
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1986 VORONA, GHEORGHE CURINSCHI, Arhitectură, urbanism, restaurare, Ed. Tehnică, București, 1996 VULCĂNESCU, MIRCEA, Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti", Ed. Eminescu, București, 1998 VULCĂNESCU, MIRCEA, Prolegomene sociologice la satul românesc, Ed. Eminescu, București, 1997 XANTHOUDAKI, MARIA (editor), LOCURI ALE DESCOPERIRII: MUZEELE ÎN SLUJBA PREDĂRII ȘTIINȚEI ȘI TEHNOLOGIEI, cu sprijinul Uniunii Europene în cadrul programului Socrates, 2003, pe www.museoscienza.org/smec ZAMFIR, C., Spre o paradigmă a gîndirii sociologice, Ed. Cantes, Iași, 1999 ZAMFIR, C., VLĂSCEANU, L. (coord
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]