11,418 matches
-
că sînt de așteptat niște decizii favorabile pentru cei ce vor să emigreze". Deși existau, încă, probleme de emigrare, el a subliniat faptul că situația se îmbunătățește 1820. Rabinul Schindler a depus, de asemenea, mărturie în numele Conferinței președinților principalelor organizații evreiești din America. El susținea reînnoirea Clauzei. Problema evreilor era complicată. În România erau aproximativ 65.000 de evrei, dintre care 50% depășeau vîrsta de 65 de ani. Aceștia nu voiau să plece din România. Emigrarea era importantă pentru evreii mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să facă comerț cu Statele Unite, acesta a acceptat amendamentul Jackson-Vanik și a consimțit să "ia măsuri în privința "problemelor umanitare", care puteau fi ameliorate prin emigrare"1824. În discuțiile sale cu rabinul Rosen, Bingham a ajuns la concluzia că, totuși, comunitatea evreiască din România beneficiază de o libertate religioasă și culturală considerabilă. Exista învățămînt în limba ebraică, iar în București erau un teatru evreiesc, restaurante Kosher și un ziar ebraic bisăptămînal. Rosen se temea că o emigrare susținută a evreilor ar putea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ameliorate prin emigrare"1824. În discuțiile sale cu rabinul Rosen, Bingham a ajuns la concluzia că, totuși, comunitatea evreiască din România beneficiază de o libertate religioasă și culturală considerabilă. Exista învățămînt în limba ebraică, iar în București erau un teatru evreiesc, restaurante Kosher și un ziar ebraic bisăptămînal. Rosen se temea că o emigrare susținută a evreilor ar putea distruge comunitatea evreilor din România. În 1948 fuseseră 600 de rabini, acum nu mai erau decît 3. Lipsa măcelarilor Kosher era o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
relații comerciale cu Bucureștiul, precum și reprezentanți ai comunității românești. Printre aceștia se numărau Barbu Niculescu, de la Fundația Culturală Româno-Americană, care pledase în 1976 și un nou-venit, din partea comunității academice, dr. Radu Florescu, președintele Societății pentru Studii Românești 1888. Reprezentanții comunității evreiești doreau ca propunerea președintelui Carter privind supravegherea procedurilor de emigrare din România să fie adoptată de către Congres înainte de a se aproba cererea de derogare. Dr. William Korey, de la B'nai B'rith International a informat comisia în legătură cu formalitățile de solicitare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
unor grupuri etnice și religioase care au pledat în favoarea lui Reagan. Printre aceștia se numărau Thad Lempicki, de la Fundația Culturală Româno-Americană, pastorul Dănilă Pascu, de la Ora Radiofonică Românească și pastorul A.S. Lucaciu, din Frăția Baptistă Româno-Americană. Reprezentanții celor două organizații evreiești principale aveau păreri divergente. Jacob Birnbaum, de la Centrul pentru Evreii din Rusia și Europa de Est privea audierile ca pe un mijloc de înlesnire a emigrării evreilor din România. În consecință, își păstra neutralitatea în privința prelungirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din România. În consecință, își păstra neutralitatea în privința prelungirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România, care, o dată suspendată, ar fi însemnat încheierea audierilor 2178. Spre deosebire de acesta, Jack Spitzer, de la B'nai B'rith International și Conferința Președinților Principalelor Organizații Evreiești a venit în sprijinul recomandării președintelui. Deși recunoștea că procesul de emigrare din România este greoi, el spunea: Cred că și birocrația din Statele Unite poate fi considerată greoaie. Sînt sigur că și aceasta constituie o preocupare a comitetului Congresului"2179
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îmbunătățirii procedurilor de emigrare 2185. Cu o zi înainte de deschiderea audierilor Senatului, în "New York Times" a apărut un articol de Moses Rosen, rabinul șef al României. Pînă la data respectivă, guvernul român permisese emigrarea unui coeficient de 93% din populația evreiască, după al II-lea Război Mondial. Evreii rămași în țară aveau un program activ și încărcat de slujbe religioase și servicii sociale. În mai, Edgar Bronfman, președintele Congresului Evreilor din Toată Lumea vizitase Sinagoga Centrală din București și le spusese credincioșilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a Bucureștiului, Funderburk a ripostat că România are o autonomie redusă. "Prin dezinformare, românii ascunseseră de restul lumii faptul că, în privința politicii externe, colaborau cu sovieticii și că practicau represiunea internă"2323. Fapt neobișnuit, toți purtătorii de cuvînt ai comunității evreiești au fost de acord. Jacob Birnbaum, Jack Spitzer și Albert Friedman, redactor al celui mai mare ziar din lume în limba idiș, "Der Yid", s-au declarat în favoarea reînnoirii Clauzei pentru România. Renunțînd la poziția lui de obicei neutră, Birnbaum
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Renunțînd la poziția lui de obicei neutră, Birnbaum a arătat că în ultimii ani, numărul emigranților care plecaseră în Israel fusese mult mai mare decît cel anunțat. Aproximativ 50% din evreii care sosiseră în Israel nu fuseseră înregistrați la oficiile evreiești din București înainte de plecare, fapt pentru care destinația lor nu era specificată nicăieri 2324. Cu toate acestea, de partea lui Funderburk s-au raliat mai mulți susținători decît de cea a Administrației. Pastorul Havadtoy, de la Biserica Calvinistă Reformată a descris
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de către Congres. Eforturile lui Derwinski de a separa cerințele referitoare la emigrare ale Amendamentului Jackson-Vanik de practicile legate de drepturile omului, ca unic criteriu pentru reînnoirea Clauzei au fost zadarnice. Emigrarea nu se mai afla în atenția Congresului. Reprezentanții comunității evreiești aveau puține reproșuri de făcut și prin noul acord de emigrare încheiat în august se putea soluționa și noianul de cereri ale celor ce voiau să emigreze în America. Cei ce se opuseseră prelungirii Clauzei României la audierile din 1985
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comerțul, printre care și cele pentru România, din 19872388. Printre cei care au pledat în favoarea Administrației s-au numărat și Warren Eisenberg și Alfred Moses, care venise ca reprezentant al B'nai B'rith și al Conferinței președinților principalelor organizații evreiești din America, în locul lui Jack Spitzer. Aceștia considerau că suspendarea Clauzei pentru șase luni este inutilă și nu-i poate "da pe brazdă" pe români. România nu avea nevoie de "Clauza națiunii celei mai favorizate", se putea descurca și fără
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu intenționa să permită continuarea acestei asocieri. În fruntea opoziției se aflau senatorii Lloyd Bentsen, din Texas, Bob Packwood, din Oregon și John Danforth, din Missouri. Poziția lor se baza pe două argumente: în primul rînd, numeroși lideri ai comunității evreiești erau împotriva suspendării, iar în al doilea, procesul de reînnoire anuală a Clauzei era o pîrghie eficientă pentru încurajarea emigrării și inducerea unor schimbări în politica românească. Dezbaterile au continuat, depozițiile fiind mai ales în favoarea suspendării. Senatorii au vorbit despre
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
5.861 / 384 Figura 14. Calitățile "bunului cetățean", N = 5.861 / 385 Introducere Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul Memoria stă în însăși miezul religiei. Zakhor, imperativul moral de a-ți aduce aminte, răsună reverberant în paginile Scripturii evreiești. De nu mai puțin de o sută șaizeci și nouă de ori se face auzită porunca în Biblia ebraică, amintind poporului ales să nu își uite angajamentele luate față de Dumnezeul său (Yerushalmi, 1982, p. 5). Cu o persistență ciocănitoare, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
electorală; legea electorală din anul 1926 (prima electorală); c) Dinamica partidelor politice în perioada interbelică Principalele caracteristici din domeniul partidelor politice în perioada interbelică: dispariția Partidului Conservator; apariția unor noi partide politice; înființarea partidelor etnice (Partidul Maghiar, Partidul German, Partidul Evreiesc); apariția partidelor extremiste (la extrema dreaptă s-a aflat mișcarea legionară iar la extrema stângă s-a aflat Partidul Comunist Român); Dinamica partidelor politice s-a înscris pe două direcții: tendință de fuziune specifică primului deceniu de după război; apariția în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
2.266,65 2. Asociația Liga Albanezilor din România 1.912,18 3. Asociația Macedonenilor din România 2.559,75 4. Asociația Partida Romilor "Pro-Europa" 14.890,55 5. Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 5.839,92 6. Federația Comunităților Evreiești din România 3.492,43 7. Forumul Democrat al Germanilor din România 8.343,47 8. Uniunea Democrată Maghiară din România 22.877,63 9. Uniunea Armenilor din România 4.552,80 10. Uniunea Bulgară din Banat - România 3.765
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277280_a_278609]
-
2.266,65 2. Asociația Liga Albanezilor din România 1.912,18 3. Asociația Macedonenilor din România 2.559,75 4. Asociația Partida Romilor "Pro-Europa" 14.890,55 5. Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 5.839,92 6. Federația Comunităților Evreiești din România 3.492,43 7. Forumul Democrat al Germanilor din România 8.343,47 8. Uniunea Democrată Maghiară din România 22.877,63 9. Uniunea Armenilor din România 4.552,80 10. Uniunea Bulgară din Banat - România 3.765
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277324_a_278653]
-
2.266,65 2. Asociația Liga Albanezilor din România 1.912,18 3. Asociația Macedonenilor din România 2.559,75 4. Asociația Partida Romilor "Pro-Europa" 14.890,55 5. Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 5.839,92 6. Federația Comunităților Evreiești din România 3.492,43 7. Forumul Democrat al Germanilor din România 8.343,47 8. Uniunea Democrată Maghiară din România 22.877,63 9. Uniunea Armenilor din România 4.552,80 10. Uniunea Bulgară din Banat - România 3.765
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269190_a_270519]
-
192. Biserica Fundenii Municipiul București Doamnei k)193. Biserica Stavropoleos Municipiul București k)194. Biserica Crețulescu Municipiul București k)195. Biserica Doamnei Municipiul București k)196. Biserica Colței Municipiul București k)197. Sinagoga (Muzeul Municipiul București de Istorie al comunității evreiești) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── l) Arhitectura industrială; amenajări căi de comunicație ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── l)1. Galeriile române Comuna Roșia Montană, Alba ale exploatărilor miniere satul Roșia Montană aurifere l)2. Furnal Municipiul Reșita Caraș- Severin l)3. Podul "Inginer Orașul Cernavodă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]