11,560 matches
-
aceasta nu prin somn, ca unei stele a norocului: „Cobori În jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază,/ Pătrunde-n codru și În gând,/ Norocu-mi luminează!”. Luceafărul exprimă dramatismul propriei condiții, născută din constatarea că relația om-geniu este incompatibilă. Atitudinea geniului este una de interiorizare a sinelui, de asumare a eternității. Omul comun nu-și depășește condiția, iar geniul manifestă un profund dispreț fața de această incapacitate: „Ce-ți pasă ție, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul?". Geniul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Pătrunde-n codru și În gând,/ Norocu-mi luminează!”. Luceafărul exprimă dramatismul propriei condiții, născută din constatarea că relația om-geniu este incompatibilă. Atitudinea geniului este una de interiorizare a sinelui, de asumare a eternității. Omul comun nu-și depășește condiția, iar geniul manifestă un profund dispreț fața de această incapacitate: „Ce-ți pasă ție, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul?". Geniul constată cu durere că viața omului urmează o mișcare circulară, orientată spre accidental, spre Întâmplător: „Trăind În cercul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
geniului este una de interiorizare a sinelui, de asumare a eternității. Omul comun nu-și depășește condiția, iar geniul manifestă un profund dispreț fața de această incapacitate: „Ce-ți pasă ție, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul?". Geniul constată cu durere că viața omului urmează o mișcare circulară, orientată spre accidental, spre Întâmplător: „Trăind În cercul vostru strâmt / Norocul vă petrece, / Ci eu În lumea mea mă simt / Nemuritor și rece". Pentru ilustrarea condiției geniului, poemul Luceafărul este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
eu sau altul?". Geniul constată cu durere că viața omului urmează o mișcare circulară, orientată spre accidental, spre Întâmplător: „Trăind În cercul vostru strâmt / Norocul vă petrece, / Ci eu În lumea mea mă simt / Nemuritor și rece". Pentru ilustrarea condiției geniului, poemul Luceafărul este o adevărată sinteză a Întregii opere poetice eminesciene. Acest poem armonizează temele, motivele, elementele imaginarului poetic, atitudinile romantice, procedeele artistice cultivate de către poet, dar mai cu seamă, simbolurile eternității și ale temporalității vieții. „Vom visa un vis
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Privea pe mare cum pe zări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări Corăbii negre duce...” sugerează mișcarea apei; parcă auzim clipocitul valurilor mării. Particularități morfologice Substantivul adjectivul Edgar Papu remarcă predominanța substantivelor masculine În „Luceafărul”, aceasta fiind legată de problematica geniului. Dintr-o statistică realizată de D. R. Mazilu În studiul „Luceafărul lui Eminescu. Expresia gândirii, text critic și vocabular”, arată că substantivul reprezintă numeric partea fundamentală a poemului, 441 de cuvinte din cele 1908, În vreme ce adjectivul reprezintă numai 176 de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este metaforic. Dacă luăm În considerație afirmația lui Mihai Eminescu de pe fila manuscrisului 2275, conchidem că: „În descrierea unui voiaj prin Țările Române, germanul K povestește legenda luceafărului. Aceasta este povestea. Iar Înțelesul alegoric ce iam dat este că, dacă geniul nu cunoaște moarte și numele lui scapă de simpla uitare, pe de altă parte, Însă, pe pământ, nu e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar nare nici noroc” sau: „Mi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
altă parte, Însă, pe pământ, nu e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar nare nici noroc” sau: „Mi s-a părut că soarta luceafărului din poveste seamănă mult cu soarta geniului pe pământ și i-am dat acest Înțeles alegoric.” Plecând de la mărturia poetului se ajunge la concluzia: 1. Fata de Împărat reprezintă metafora aspirației omului către cunoașterea absolută. Ca ipostază a „eului” liric, claustrată În negrul castel, metaforă a spațiului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În negrul castel, metaforă a spațiului limitat, unde se află omul terestru, ea devine „aptă” să intre, după cum spune Marin Mincu, Într-o aventură de cunoaștere. 2. Luceafărul este de asemenea o metaforă simbol. Pe de o parte el simbolizează geniul uman, ori una din coordonatele aspirației omului spre cunoașetrea absolută, dar poate reprezenta o proiecție a „eului” liric, un „alter ego”. La Început, Luceafărul este un obiect al visului romantic, menit să evolueze În subiect. De ce Luceafărul n-ar fi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Făptura sa stranie, ca și Înaintarea sa este o caracteristică a visului și se asociază cu efectul produs asupra fetei de Împărat. 7. Iubirea astrului este mai presus de orice Închipuire umană, În ciuda imposibilității comunicării, aceasta simbolizând voința supremă a geniului de a se apropia de lumea pământeană: „Da, mă voi naște din păcat Primind o altă lege; Cu vecinicia sunt legat, Ci voi să mă dezlege...” Chemarea fetei reprezintă o tentație fantastică. Ea riscă astfel să-și piardă individualitatea pământeană
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca și Luceafărul, Însă la un alt nivel, cel terestru. Eul este un simbol al Întruchipării sentimentului de dragoste, ori, mai simplu, „amorul sănătos, de orientare populară, senzualitatea frustă”, cum spune G. Călinescu. 9. Hiperion este o metaforă a renunțării geniului la lumea pământeană, la fericirea ei și retragerea lui În lumea Însingurării și contemplării. În același timp, el trăiește dezamăgirea imposibilității de a fi Înțeles de lumea În mijlocul căreia ar fi dorit să-și consume existența: „Trăind În cercul vostru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fost incomod pentru foarte mulți indivizi din epoca sa și continuă să supere pe mulți și azi pentru că e derutant de profund prin ceea ce a scris. Asupra operei sale, patina timpului a fost favorabilă, lucru rar, dar natural În situația geniilor. Titu Maiorescu Îi reproșa că este „doritor de antiteze cam exagerate”, mergând la esențe, alții făceau, cum se Întâmplă și azi, o regretabilă confuzie Între literatură și realitate, mergându-se cu aceasta până la absurd și În poezia de dragoste. E
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gravitațional al substanței lirice intrată În sfera preocupărilor, ci semnificațiile majore ale creației, acea teribilă vibrație interioară pusă În mișcare de o irezistibilă nevoie de exteriorizare. Ori Eminescu avea ceva de spus. Atitudinile, trăirile simpatetice ori empatetice, aspirațiile subiective specifice geniului constituie cheia demersului cognitiv și, de ce nu, capacitatea de receptare venită din disponibilități interioare individuale, semnificantul, după ultimele teorii textualiste. Poezia (În speță „Împărat și proletar”, „Scrisoarea III” și altele) nu reproduce evenimente istorice și nici concepte sociale, dimpotrivă, așa cum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
romantismul s-a născut din atitudini opuse, mai Întâi moderat, apoi radical anticlasic, din revoltă și nesupunere la norme și reguli prestabilite. Demonismul și titanismul sunt expresia lirică și epică a unor asemenea atitudini. În acest orizont spiritual se Înscriu „Geniu pustiu”, „Înger și demon”, o proiectată dramă „Demon și Înger”, „Împărat și proletar”, „Mureșan”, partea a doua a poemului „Scrisoarea III” și multe altele, părți organice ale Întregului univers eminescian. - Motivele poetice nu se constituie ca proiecții ale realului, ci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că „cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc ținute În frâu”. Prin Întregul său comportament, Spânul ilustrează proverbul „frica păzește bostănăria” sau „când vezi că mâța face marazuri, s-o strângi de coadă până mănâncă mere pădurețe”. „Geniul humuleștean este această capacitate extraordinară de a-și lua În serios eroii, de a le retrăi aventurile, de a pune cu voluptate În fiecare propriile lui aspirații nerostite, slăbiciuni, vicii, tulburări și uimiri, adică de a crea viață... Singurele personaje
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să se ia În considerație barocul, așa cum Îl Înțelege G. Călinescu În studiul „Clasicism, romantism baroc” din 1946, publicat odată cu volumul „Impresii asupra literaturii spaniole”. Și În cazul lui Călinescu se poate recurge la afirmația sa, potrivit căreia, la apariția geniului „mor școlile” („la apariția soarelui mor școlile”) (vezi „Principii de estetică”, 1939, „Echilibrul dintre antiteze”, p. 194, E.P.L. Buc., 1968, pref. Ion Pascadi) G. Călinescu este un foarte important critic și istoric literar, dar și un remarcabil prozator din prima
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.” Eugen Simion afirmă despre subiectul acestui stidiu: „G. Călinescu a fost un mare critic. Nu știu dacă epoca noastră a cunoscut, În altă parte a lumii, În alte literaturi, unul de forța geniului său.” Nu e o noutate afirmația că un scriitor aparține epocii În care s-a afirmat, Eugen Lovinescu dezvoltă o adevărată teorie despre acest subiect și dă În circulație „teoria mutației valorilor estetice”, dar În cazul lui G. Călinescu, se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lipsă de ințiativă artistică, banalitate, mediocritate!” „Sinteza deliberată”, spune eseistul, nu „poate da naștere capodoperei”. Și ca să tragă o concluzie pe măsura importanței subiectului, teoreticianul afirmă un adevăr universal valabil: „În realitate singurul agent al echilibrului este talentul. Când răsare geniul mor școlile. Căci În capodoperă atitudinea și maniera se distrug În actualitatea echilibrului ca proces spontan al spiritului creator. Un scriitor mare este Întotdeauna tradiționalist și Întotdeauna modernist.” De mare actualitate este și aprecierea potrivit căreia spiritul critic trebuie și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unui om perfect sănătos trupește și sufletește, „normal” (slujind drept normă altora), deci „canonic”. Individul romantic este utopia unui om complet „anormal” (Înțelege excepțional), dezechilibrat și bolnav, adică cu sensibilitatea exacerbată la maximum, rezumând toate aspectele spirituale de la brută la geniu.” (5) Toate aprecierile scriitorului au la bază o filozofie cu rădăcinile Întro dialectică a normalității literare. Se pare Însă că tot ceea ce a urmat după clasicism, nu a mai reprezentat decât negații la ceea ce a fost, clasicismul fiind singurul curent
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
antitezei negative angelic - demonic, deși În literatura veacului al XIX-lea, demonicul romantic este privit dintr-un unghi cu totul nou, anticlasic, mai mult, romanticii l-au „reabilitat” și i-au descoperit virtuți nobile, a devenit sursă de naștere a geniului neînțeles. Scriitorul clasic Îl așază Însă acolo unde Îi este locul, ori G. Călinescu nu face excepție. Este reperabilă starea absolut naturală, că nu este posibilă o Împăcare dintre mătușa Aglae și Otilia. Dacă personajul angelic e gata să ierte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trage toată avangarda turcă În țeapă, făcând un fel de „pădure macabră”. Dârz, e capabil să pună munte peste munte, să facă zid și să Întindă capcane. Pașa din Vidin, are o rară luciditate, crede că Țepeș are sclipiri de geniu inconstant, „cam intermitent”. Vlad Țepeș poate face și „una boacana”, dar de „scânteiat, scânteiază”. Domnul Valahiei se impune prin simțul realității, prin capacitatea de a vedea just proporțiile acțiuni și prin energia brațului. Țepeș aduce În luptă un popor vechi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe scena Teatrului Național din București la 13 noiembrie, 1884 cu un succes de public rar Întâlnit. A fost publicată apoi În „Convorbiri literare” la 1 martie, 1885. „O scrisoare pierdută”, că despre ea este vorba, dă Întreaga măsură a geniului verbal, prin dinamismul replicilor, al intrigii, „știința de a trece de la personaj la tip și invers, de la Întâmplare, la semnificația generică.” (Florin Manolescu) 122 Ultima piesă din seria comediilor, „D-ale carnavalului” a fost publicată tot În „Convorbiri literare” la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În „Dicționar de literatură română”. Ed. Univers, 1979, p. 86- 89; dramaturgului de a echilibra În opera sa comicul cu tragicul, universul burghez orășenesc, cu cel țărănesc.” (Florin Manolescu) 3. I. L. Caragiale prozatorul Proza lui I. L. Caragiale se naște din geniul dramaturgic; schițele, momentele, nuvelele, povestirile Își extrag substanța din același fond al comediilor și dramei. Prin schițe și momente, Caragiale „realizează o adevărată fenomenologie a societății românești, surprinsă În câteva din zonele unde acesta se lasă mai ușor definită: familia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
30 aprilie 1942, Marele Stat Major a organizat în mai-iunie 1942 un număr de aproximativ 20.000 de evrei în detașamente de lucru formate din 500 evrei, ele fiind puse la dispoziția Direcției Generale a Drumurilor și Direcției Superioare a Geniului (12.000), respectiv la dispoziția C.F.R. (8.000)105. În paralel, Marele Stat Major a elaborat " Instrucțiunile Generale Nr. 55.500 din 27 iunie 1942 privitoare la munca obligatorie a evreilor", ce aveau menirea de a așeza pe noi baze
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de folos obștesc, respectiv principiile care ar urma să stea la baza propunerilor elaborate de Marele Stat Major. 239. 28 aprilie 1942. Nota nr. 558 înaintată Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major de către Direcția Superioară și Comandamentul Geniului din cadrul Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat, cu privire la organizarea, încadrarea și activitatea detașamentelor de lucru din Regimentele 3, 4, 5 și 7 Pionieri. 240. 28 aprilie 1942. Nota nr. 1055 înaintată Guvernământului provinciei Bucovina de către Cercul de Recrutare Cernăuți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
obștesc, respectiv propunerile elaborate în vederea remedierii situației. 246. 6 mai 1942. Nota nr. 82.515 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Președinției Consiliului de Miniștri, Corpurilor 4 și 5 Armată, Comandamentelor Teritoriale, Direcției Superioare și Comandamentului Geniului, etc, cu privire la constituirea în cadrul muncii de folos obștesc a unor detașamente de evrei, în scopul readucerii în cadrul patrimoniului agricol a terenurilor degradate în urma lucrărilor de interes național. 247. 7 mai 1942. Nota nr. 211.374 înaintată Președinției Consiliului de Miniștri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]