13,415 matches
-
texte și poezii la reviste culturale) și avea interdicția de a împrumuta mașina de scris. O elevă din clasa a XI-a i-a mărturisit chiar că Securitatea a însărcinat-o să îl supravegheze la predarea unei materii cu caracter ideologic. După 1989, a fost membru al Convenției Democrate din România și senator de Mehedinți între 1992 și 1996. Viorel Burculeț Ioan Muntean spune că era liberal de prin Mehedinți. Student în București, a fost condamnat la 10 ani de detenție
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a făcut la Pitești și că situația lui a fost stabilită de către autorități ca fiind o răzbunare împotriva legionarilor care l-au închis, Pătrășcanu s-a revoltat că a fost înșelat, acuzându-l pe Nemeș că i-a citat argumente ideologice în sprijinul metodei violente. Mustrările de conștiință au devenit dese în această perioadă, semn că Pătrășcanu își revenise. El a recunoscut că tot ceea ce a făcut s-a datorat 'nenorocitului de Pitești' și că își dădea seama că a făcut
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de acum cu bătaia, înapoi nu mai pot să dau, îi dau drumul înainte'. Pafnutie Pătrășcanu susține că, în luna februarie, Țurcanu a lucrat intens la un carnet în care a sistematizat toate informațiile obținute în urma torturilor, menționând că reeducarea ideologică nu îl interesa. Tot colaboratorul său afirmă că Țurcanu se interesa de deținuții care se eliberau, pentru că le cerea să fie informatori ai Securității și în libertate. E greu de precizat dacă Țurcanu credea că va fi eliberat în vara
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
-i apoi pe toți cei din cameră să îl lovească. Noaptea, O. a fost scos fiindcă a făcut o criză de hemoptizie. Categoriile care au avut cel mai mult de suferit în Pitești și Gherla s-au confundat cu dușmanii ideologici cei mai de seamă ai regimului comunist, o dovadă în plus că întreg sistemul a fost pus la punct înainte de a fi aplicat în închisorile din România. Victimele preferate ale echipelor de agresori erau reprezentanții de seamă ai tineretului legionar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
proces de destructurare psihică și remodelare, conform unui plan alcătuit în mod științific, dar rău intenționat, ce a urmărit anihilarea a tot ce este cuget românesc. Va trebui să treacă cel puțin tot pe atâta timp cât am trăit sub o sclavie ideologică pentru a reveni la normalitate'. Într-un alt articol, Ioniță apreciază că regimul comunist a aplicat sistemul de la Pitești 'în regim de două viteze': una maximă, cu toate instrumentele și tehnicile terorii, destinată deținuților politici, și una lentă, dar persuasivă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
implicați, fiind cei care le dădeau ordinele. Aproape sigur, Nemeș este cel care le-a promis eliberarea din închisoare și încadrarea în Securitate lui Țurcanu și altor deținuți colaboratori, iar Pafnutie Pătrășcanu adaugă că Nemeș i-a citat chiar argumente ideologice în favoarea utilizării metodei violente. Colonelul Zeller, care se ocupa cu alcătuirea loturilor de deținuți pentru Canal, avea și el cunoștință despre torturi, deși nu era direct implicat. Un alt colonel însărcinat cu implementarea sistemului Pitești a fost Gavril Birtaș, de la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost singura țintă, nu s-ar explica prezența celor arestați ca simpatizanți țărăniști, liberali ori monarhiști, și nici aceea a preoților ori a muncitorilor din Gherla. Pe de altă parte, este adevărat că Legiunea reprezenta, probabil, cel mai important dușman ideologic al comunismului și dispunea de foarte mulți simpatizanți. Profitând și de faptul că legionarii nu erau agreați nici în Occident, Securitatea a încercat să arunce în mod injust întreaga vină a Piteștiului pe reprezentanții acestei mișcări, mistificând inclusiv apartenența politică
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lor din avutul public. Deci fiecare și-a luat, pur și sim‑ plu, ce-a vrut. Și așa s-a construit noua elită de putere în România după ’90. O elită rapace patronată de el. Și care nu mai era ideologică. V.A. : Am stat de vorbă cu mai multă lume și am citit destul despre ce s-a întâmplat în țările foste comuniste din Europa. Toate, inclusiv Bulgaria, au avut o masă rotundă după modelul polonez. Ieri, spuneați foarte bine
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de săli de sport ale ei sau câte a construit că baza clientelară poate deveni enormă în politică. Deci poți să propui un „partid altfel“, cum l-am numit eu, care să spună : „O să lichidăm toate chestiile astea, nici alocare ideologică, nici alocare clientelară, o să introducem numai relații reale de com‑ petiție !“. Acest partid poate să câștige alegerile cu ase‑ menea program ? De fapt, asta este întrebarea. Dacă te uiți la partidele liberale din Europa, stau foarte prost, în Germania, unde
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Pancovici, Pompeius Reut, Alexandru Isăceanu, Teodor Grăunte, Mircea Străinul, Vasile Botezat, dr. Al. Saghin, A. Răpceanu, Gaius Lutia, D. Costinescu - Beuca, Dragoș Rusu, Grigore Găină, G. Calatiuc, Octavian Olinici, Filimon Cârdeiu. Ei au scris articole de atitudine politică și clarificare ideologică: „Minoritari și minoritari”, „Ideal și realizare”, „Presă și presă”, „Ucraina Mare”, „Românismul activ”, materiale de îndrumare - „Antialcoolismul”, „Cauzele externe și interne ale crizei actuale”, „Pericolul bolșevic”, „Naționalismul”, „Sisteme de guvernare” pe teme religioase: „Duminica Floriilor, „Învierea” - culturale: „Șezători, conferințe, concerte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care nu luptă pentru idealul lui nu are dreptul la existență.” Partidul național și Viața nouă, identificându-se cu voința majorității românilor au reușit constituirea românilor întrun Consiliu Național de sub conducerea lui Iancu Flondor și „a găsit soluția încetării învrăjbirilor ideologice dar și teritoriale; a fost chemată armata română când Austria era în prăbușire, iar peste capul partidelor politice, poporul a votat, însuflețit de gândul atâtor ani, Unirea necondiționată a Bucovinei cu România. Unirea era deci rodul conștiinței naționale în expresia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cronica literară” este semnată de Andrei Braniște iar cea „artistico-tetrală” de Victor Ion Popa. Iconar apare la Cernăuți, lunar, începând cu iulie 1935 până în ianuarie 1938. Primele trei numere lipsesc la Biblioteca Universității Mihai Eminescu din Iași. Publicația are orientare ideologică de dreapta, ea rezultând atât din articolul semnat în nr.4/1935 de Liviu Rusu, director, care spunea că „începutul a pus semn de moarte” iar Nae Ionescu, mai direct, vorbea despre „Primejdia celor de pe urmă”, apreciind că „raționalismul românesc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
reia apariția programată. Născută din nevoia unei reviste literare la Cernăuți, pentru că luptele politice fratricide din Bucovina se aflau în toi și luaseră un caracter prea personal, cu o notă puțin obișnuită, cu tabere constituite nu pe bază de principii ideologice, ci pe simpatii personale, cu trădarea intereselor românești, și apeluri la intervenția străinilor, neglijarea problemelor majore ale românilor, dar cu înjghebarea unor partide de clasă, erau fenomene pe care publicația trebuia să le clarifice. Mai ales că tinerimea bucovineană, formată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lozincile: „Numai atunci este asigurat poporul unei țări când cei mai mulți, cei mai harnici și cei mai necăjiți au toate șansele valorificării muncii lor” și „Țărănimea îi dă țării hrana, munca și apărarea”, lozinci care „îi trasează perfect de bine linia ideologică” spune revista Viața Bucovinei nr.3/1935, carei anunța apariția. Printre colaboratorii noii reviste erau citați: dr. T. Cristureanu, dr. Pavel Pavel, V. Potârcă, dr. Ernest Ene, M.M. Priboianu, Petre Pandrea, D. Moldoveanu, N. Tăutu, O. Udrea, prof. G.K. Constantinescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o religie dată, constituie eshatologia parte integrantă a sistemului religios sau nu? Este religia respectivă inconceptibilă fără eshatologie?”1. Dar, așa cum vom vedea, cercetările sale indo-iraniene dinainte de război s-au putut bucura de o bună legitimare în contextul unei mode ideologice a cărei aplicare avea să se dovedească monstruoasă. Fiind de multe ori critic față de asemenea tendințe exagerate, i se poate însă aplica și lui o judecată comparabilă cu cea aplicată de Culianu membrilor individuali ai acestei școli - „scos din context
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în referințele lui Eliade 4. Observația nu ar fi într-atât de importantă dacă asemenea citări nu ar avea un aspect conjunctural, majoritatea dovedindu-se ulterior dispensabile. Însă natura acestui „conjunctural” rămâne deocamdată imprecisă. O istorie a determinării și deturnării ideologice a cercetării orientaliștilor germani abia începe să se scrie și cu siguranță nu poate fi un travaliu facil, pentru că în acest proces, buna știință a savanților nu a putut fi complet exterminată, ci mai ales reorientată, modelată după mentalitatea europeană
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lui Wikander, Feuerpriester, remarca: „...on n’éprouve plus le vertige que procurait naguère la lecture de son ouvrage sur le Männerbund iranien”4. În primii ani (1936-1938) ai vizitelor în Germania, la Kiel, cunoașterea mai îndeaproape a formelor de contaminare ideologică nazistă nu i-a stârnit deloc entuziasmul, dimpotrivă. „Permiteți-mi să vă mulțumesc- îi scria profesorului său H.S. Nyberg - pentru scrisoarea dvs. și să îndepărtez o eventuală neînțelegere în legătură cu ce am spus despre Bonn1 (...). Nu-mi stă în intenție să
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
1. Atât acest complicat „fenomen german”, cât și Oxford Group Movement trebuie să fi constituit repere suplimentare pentru opțiunea lui Eliade de încadrare în mișcarea legionară 2 - pentru că, în esență, ele cer oricărui intelectual abandonul neutralității, participarea la o dispută ideologică și angajarea omogenă, integrală, față de aceasta. După 1935, Höfler devine membru al de curând înființatului Das Reichsinstitut für Geschichte des neuen Deutschland, la München, care, în anul imediat următor fondării, inaugurează un departament dedicat chestiunii evreiești (Forschungsabteilung Judentum). Nu este
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
la o tradiție educativă deja activă și semnificativă. În Statele Unite ale Americii, practic, el a creat studiul istoriei religiilor, care acum face pași rapizi în universități și în „modul de gândire al maselor”. Opera lui Mircea Eliade are pentru dezbaterile ideologice și literare ale generației noastre o semnificație pe deplin comparabilă cu cea pe care, înaintea generației noastre, a avut-o Henri Bergson. Fiind un cercetător genial și personalitate culturală de frunte, dar nu mai puțin un filosof francez - el merită
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
baza criticii aduse de Culianu cercetărilor Religionsgeschichtliche Schule, mai precis, ipotezei originii iraniene a eshatologiei iudaice și gnostice, opțiune de multe ori practicată sub forma unui „pan-iranism” abuziv. Nu este deloc întâmplător că această critică vizează la Culianu și consecințele ideologice ale acestei poziții: alimentarea euforiei naziste a originii pure, nobile, ariene, prin exaltarea preeminenței influente a uneia dintre ramurile ariene, Iranul. Pentru o dezbatere amplă despre istorism și anistorism la Eliade, se poate consulta cu profit Douglas Allen, Myth and
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai târziu, articolul cupricina a fost tradus în suedeză, în Svensk Litteraturtidning (1821), revista romanticilor suedezi uppsalieni, de către profesorul W.Fr. Palmbald. Prin intermediul acestei traduceri au intrat în limba suedeză și termenii arian, arieni. Analiza și clasarea tipurilor de funcții (ideologică, științifică) ale acestor termeni au făcut obiectul cărții neterminate de Wikander- Den ariska romantiken -, în care autorul sistematizează baza de date în funcție de câteva paradigme: romantismul arian, naturalismul arian, romantismul Indiei. În acest context, pentru Wikander, Schlegel se înscrie în categoria
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mod efectiv, concret, nu declarativ, abstract, onorific. El e dator să intervină direct în procesul edificării unei literaturi însuflețite de idealurile proletariatului revoluționar, să-i stimuleze dezvoltarea, să o orienteze și să vegheze ca ea să-și păstreze neștirbită puritatea ideologică". Ca atare, dl. Crohmălniceanu continuă: "Partidul nostru cere poeților, prozatorilor și dramaturgilor să se ocupe cu precădere în operele lor de viața clasei muncitoare, de lumea industriei socialiste, pentru că acest sector din realitate este sectorul cel mai bogat în fenomene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
poporului și totdeauna cu unanimitate de voturi? (Convorbiri literare, nr. 7, iulie, 1998) NOUA MITOLOGIE ȘI POEZIA CONTEMPORANĂ (DE LA A. TOMA LA A. PĂUNESCU ȘI RETUR) De interes pentru cercetarea noastră cred că sînt cele peste patru decenii de intoxicare ideologică din perioada comunistă, ce a folosit ca mijloc predilect, pentru atingerea țelurilor sale, crearea unei noi mitologii. Acum, la distanță temporală și în climatul democratic în care viețuim, este de natura evidenței că experimentul construirii acestei mitologii "à rebours" a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a grupului de prieteni în compania cărora Blaga a citit de multe ori din scrierile sale, își propune, pentru anchetarea acestora, nici mai mult, nici mai puțin decît să afle "rolul lui în clandestinitatea legionară, legăturile sale dușmănoase, precum și caracterul ideologic și tematica lucrărilor sale scrise în ultimul timp". Nobile intenții, urmărite, cum ne spune domnul Bălu, "pînă în ultima zi de viață și după moarte, pînă în ziua înmormîntării" poetului. Moartea lui Blaga, pe 6 mai 1961, în spitalul unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dori. De ce mare interes ar putea fi, să zicem, accesul la înregistrările conversațiilor lui Noica, la Păltiniș, cu diverși emuli, prieteni, cunoscuți sau simpli informatori. Astfel de pagini dezvăluie fața reală și extrem de hidoasă a relațiilor existente între scriitorul nealiniat ideologic și Securitate. (Convorbiri literare, nr. 9, septembrie, 1998) SCRIITORII ÎN CAZARMĂ O utilă și necesară carte, cu o selecție de documente privind viața scriitoricească din decembrie 1947 pînă în ianuarie 1962 (limita permisă de lege pentru acces la Arhive fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]