13,885 matches
-
numai cu‑ noștințelor tehnice, dar ele au rezultat dintr‑un simț deosebit al proporțiilor și o conștientizare acută vizuală; un adevărat exemplu pentru greci, era obiceiul de a‑și decora coloanele astfel încât să fie ușor bombate la mijloc, ceea ce compensa iluzia de concavitate 10. Pictura grecească s‑a păstrat până în zilele noastre, doar pe vase care nu aveau alt scop decât păstrarea vinului și uleiului pentru uz casnic sau pentru export. Scenele de pe vase reprezentau una din sursele principale de informa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
particularitățile tehnicii sculpturale folosite de 36 În 1873, statuia a fost așezată în sala Academiei din Florența, din cauza intemperiilor. Actuala statuie care se află în Piața Senioriei, este o copie în marmură realizată în 1910. 37 Cf. g balDovin, Contradicțiile, iluziile și virtuțile postmodernismului, Ed. Rhabon, Targu‑Jiu 20042, 202. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 82 Michelangelo, caracterizată mai ales de o neobișnuită îndrăzneală și siguranță în cioplirea pietrei. S‑a ajuns să se spună că Michelangelo atacă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
care se afla piața Capitolină. Forma pieței se pare că a fost impusă de edificii deja existente și mai ales de Palazzo dei Banderesi sau Palatul Conservatorilor. Din cauza celor două fațade laterale divergente, piața pare mai largă și datorită acestei iluzii, Palatul Senatorilor câștigă în importanță. Realizarea integrală a proiectului lui Michelangelo a fost dificilă din cauza construcțiilor vechi care nu puteau fi demolate, așa încât, în decursul anilor Palatul Senatorilor a fost supus unor refaceri repetate până când Giacomo della Porta realizează fațada
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Michelangelo a trăit momente dintre cele mai intense și dramatice. La început 11 Capela Sixtină - construită de unchiul papei Iuliu al II‑lea, papa Sixt al IV‑lea, de unde și numele de Sixtină. 12 Trompe l’oeil - pictura care creează iluzia că plafonul este spart și scenele se petrec în exterior. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 114 încercase să formeze o echipă de pictori cu experiență care să‑i transpună în frescă cartoanele; pentru acest motiv a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
PiCTori renaSCenTișTi... Mona Lisa 129 timp, prin stilul plăcut și plin de grație, ucenicul și‑a întrecut maestrul în abilitatea de a crea relații bogate și complexe între posturile și atitudinile per‑ sonajelor sale. Artistul reușea de minune să îmbine iluzia profunzimii fără să altereze armonia compoziției, de asemenea stăpânea cu abilitate acel sfumato al lui Leonardo conferind figurilor sale blândețe și suplețe. Sosit la Florența Raffaelo se întâlnește cu cei doi concurenți redutabili re‑ spectiv, Leonardo și Michelangelo, dar nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
maestranze, Ed. Education, Firenze 2007. atti C. f., Antiche icone dei musei sovietici, Milano 1984. BaChelard G., La poetique de Vespace, Ed. Presses Universitaires de France, Paris 1974. Balahur p., Problematologie și comunicare, Ed. Performantica, Iași 2006. balDovin g, Contradicțiile, iluziile și virtuțile postmodernismului, Ed. Rhabon, Târgu‑Jiu 20042. barTz g. - König e., Michelangelo Buonarroti, Ed. Könerman, Milano 2000. Birindelli M., Piazza San Pietro, Ed. Laterzza, Roma‑Bari 1981. BlaGa l., Artă și valoare, Ed. Humanitas, București 1996. Breazu m., Realism
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Dürer par sceptice. Cerul negru, în contrast cu depărtările albe, piticii care parcă au venit dintr-o poveste și nu își au locul într-o scenă religioasă, bărbatul a cărui privire este ascunsă sub vălul negru, alături de culoarea roșie a hainei dau iluzia unei glume a pictorului, cunoscător al deznodământul biblic. În tabloul Madonna cu scatiu este reliefată o scenă asemănătoare copilul care îi dăruiește Mariei lăcrămioare este privit cu falsitate de îngerul de lângă el, conturat cu același contrast: roșu-negru. Cei doi îngeri
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a resimțit parfumul epocii regăsite. Sinele e marea cursă, pentru că nimeni nu dispune de lumina simplă a revelației fără ca înainte să fi simțit în plenitudinea lui întunericul de veacuri, întunericul în care siluetele distinse sunt confundate, iar melanjul lor creează iluzia umbrelor de cavernă. Cu cât ochiul se obisnuiește cu noaptea, cu atât mai mult începe să urască ziua și suntem ființe nocturne considerând că soarele e singura sursă de lumină pe care putem să o suportăm. Divinul ne arde, descoperirea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a sfătuit să se adapteze în mod progresiv mediului din Calcutta, locuind pentru început la anglo-indieni. În timpul șederii în India, scriitorul va întreține relații bune cu familia Perris, însă pensiunea lor avea să rămână pentru el locul unei sociabilități fără iluzii. Eliade avea să-l cunoască pe binefăcătorul său, maharajahul din Kassimbazaar, în prima zi a anului 1929, în locuința mai curand modestă a acestuia de la Calcutta. Tînărul român avea sa își dea seama că bursa alocată nu îi ajungea decât
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o inundație îi distruge familia și toată agoniseala. Atunci, aflându se din nou pe câmp, aude glasul lui Vișnu din tufișul în care îl lăsase: „Nu-mi mai aduci apă? A trecut aproape o jumătate de ceas...”. Timpul e o iluzie! Iluzia lui Gavrilescu, profesorul de pian, e inversă aceleia a pustnicului Naranda. Situata cronologic între aceste doua etape distincte, apărând în 1959, nuvela La țigănci ilustrează, ca temă, drama (chiar tragedia, ar spune personajul principal) omului profan, incapabil de a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
inundație îi distruge familia și toată agoniseala. Atunci, aflându se din nou pe câmp, aude glasul lui Vișnu din tufișul în care îl lăsase: „Nu-mi mai aduci apă? A trecut aproape o jumătate de ceas...”. Timpul e o iluzie! Iluzia lui Gavrilescu, profesorul de pian, e inversă aceleia a pustnicului Naranda. Situata cronologic între aceste doua etape distincte, apărând în 1959, nuvela La țigănci ilustrează, ca temă, drama (chiar tragedia, ar spune personajul principal) omului profan, incapabil de a descifra
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
supusă puterii Mayei (acțiunea ei negativă, ca avidya=necunoaștere) nu semnifică nicidecum negativism, și o nouă valorizare. Viața înseamnă spirit. Maya reprezintă un termen fundamental în gândirea indiană, un adevărat mit. Sensul cel mai vehiculat al Mayei este cel al „iluziei”. Scopul este eliberarea de condiționări, de marea trecere. În ciuda concepției existențialiste despre lume și viață, maya nu este absurdă și nici gratuită, ci o creație divină, un joc cosmic, energia la baza creației lumii. Gândirea indiană nu se complace în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de Brahman, ca aspect al acestuia, la fel cum în Maitri Upanișad se arată că Brahman are doua polarități: Timpul și Eternitatea. Maya trebuie identificată și anihilată, atunci când acționează negativ asupra omului ca necunoaștere. Ea este hrănită cu ignoranță. Moartea iluziilor, egoismului și ignoranței va fi urmată de o renaștere. Reușește, până la urmă, să iasă din gradină, dar constată, cu perplexitate, că nimic nu se mai potrivește cu ce a fost înainte. Deși pare să fie ora opt și aceeași căldură
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Butură consemnează că “sub nuc vin ielele și iau puterile celor ce dorm sub el, dintr-un picior sau din amândouă, din mâini ori din gură”. Nucul are legătură cu maternitatea și cu renașterea. Mircea Eliade introduce în text o iluzie foarte subtilă: înainte de a ajunge sub nucii din grădina țigăncilor, Gavrilescu “se simțea obosit, istovit, și se lăsă să cadă pe bancă, în plin soare. Își scoase batista și începu să se șteargă pe față.”]. Dar ceea ce se întamplă în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ele, închise de acum în cercul lor ireal. Numai obsedantul " Ar fi fost frumos!" este singura frântură de fraza ce se mai aude. Dupa ultima ratare, pentru Gavrilescu totul se întunecă, își pierde orice sens; el se rătăcește în propriile iluzii, pipăind pereții universului lăsat în urmă, revenind în sfera neputinței sale funciare. Rătăcirea care urmează în încăperile labirintice reprezintă rotirea în jurul porților irealului, acum închise pentru el: cele trei Paros dispar la fel cum au apărut. Doar căldura imensă arătă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
este conținută de acest neloc și netimp în care a intrat. Drumul său final, într-o trăsură condusă de un birjar bătrân numai în aparență, este drumul spre vis, spre locul unde totul nu pretinde a fi adevăr, ci este iluzie: „ Hildegard... Daca nu te-aș fi auzit vorbind cu birjarul, aș crede că visez... Toți visam, spuse. Așa începe. Ca într-un vis”. Lumea ca vis, temă universală, este una dintre ideile des întâlnite în literatura lui Mircea Eliade. Este
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lume iluzorie, trăiește o dramă gnoseologică, pornind în demersul său de la ritul descântecului și extrage semnificațiile unui act de revelare a adevărului existențial, de inițiere. Cuvântul are puteri oculte care acționează asupra materiei. Copilul care se joacă independent cu o iluzie poate fi simbolul creatorului care săvârșește jocul liber al imaginației stăpân pe cuvânt. Epica întâmplării e purtătoare de semnificații majore: creatorul e depășit, asimilat de forța devastatoare a creației. Ingenuitatea și euforia infantilă se convertesc în maturitate. Momentul marchează sfârșitul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cifrele, vrea să fie nemuritor prin pactul, sugerat de Ruben, intre Dan și umbra sa, vrea să fie puternic, însă toate aceste încercari de a descifra enigma proverbului de deasupra templului divin, de a-și depași propria condiție cât și iluzia că participă alături de îngeri la armonia lumii îi dă impresia că e copărtașit creării Totului universal și îndrăznește a se socoti el însuși Absolutul „oare fără să știu nu sunt eu însumi Dumne...”. Datorită acestei cutezanțe, in răzvrătirea de arhanghel
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
acestea, sacralitatea și căldura oferite de sentimentul de iubire sunt parcă inutile pentru eul în stare de hipnoză, care nuși poate desprinde atenția de la natura hibernală etxerioară. Dragostea devine o stare paradoxală sau ca un automatism psihic care păstrează rămășițele iluziei de dragoste ca spațiu al refugiului. Tot ceea ce cere iubitei pare a se desprinde din automatisme: „spune s-aducă jăratec”, „mână fotoliul”, „spune s-aducă și ceaiul”, el aflându-se într-o stare de inerție, de rigiditate emoțională: „Nu râde
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
teamă și angoasă se accentuează în momentul în care natura înghețată dorește parcă să ajungă la el: „Și-a prins promoroacă și clanța”, stare care apare în ciuda unei chemări surde: „Și ningă... zăpada ne ngroape”. Iubita devine mai mult o iluzie, o aspirație, un spațiu securizant la care cu toate eforturile nu poate ajunge, căci el a adus cu sine vijelia naturii de afară. Realitatea pe care o trăiește este cea a naturii reci cu care aproape se identifică: „vijelia/ Sau
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
poezia românească. Îmbinând cuvinte dure/indecente cu limbajul poetic dulce, Arghezi reușește să făurească o estetică a urâtului, o estetică a poeziei sinistre, care transformă imoralitatea și mizeria umană în obiect estetic. Așadar, dragostea a cunoscut prin poezie diferite ipostaze: iluzie, spațiu securizant la Bacovia, iubirea văzută ca potențare a misterului și cale a cunoașterii la Blaga (dar și surprinsă în ipostaza divină - agape și pământească - eros), surprinsă dual: carnală și spirituală la Voiculescu și ca degradantă prin sexualitate și imoralitate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sale toate secretele, dar chiar în clipa în care-l deține pe cel mai nevinovat dintre ele, regretă. Luciditatea îl face să destrame orice văl mistificator, dar, din această cauză, se simte atât de nefericit, încât ar dori să refacă iluzia. Analiza personajului masculin se întoarce împotriva lui, deși în mod normal confesiunea la fel ca și povestirea visului, o formă aparte de confesiune, ar trebui să aibă o valoare terapeutică, să ducă la eliberarea de complexe. La Sandu luciditatea devine
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
legi și “tot ce frământă are relief”. Primele momente ale unei relații au din această cauză “prospețimea lor”, și ar trebui transcrise pentru a putea prinde întreaga lor bogăție de nuanțe: “interpretările diverse, atmosfera melancolică, dureroasă că totul a fost iluzie”. Vocea naratorială își impune chiar reguli de construcție ale numelui pentru a surprinde “spațiul perfect gol”, spațiul de incomunicare care se întinde între el și iubita sa: “să întrebuințez cuvinte impalpabile” și să “las deoparte dialogurile lungi”, ce rezultă tocmai
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
-o din scenele cele mai puternice, și, mai ales, desprinzi din toată atmosfera, o dată cu impresia unei arhitecturi extrem de complicate, care se înfăptuiește totuși spre stupefacția ta și nesiguranța melancolică, ușor dureroasă, că poate totul nu e decât o părere, o iluzie, o glumă a naturii, și că o singură vorbă nelalocul ei sau gest greșit va destrăma totul.” La eroul lui Holban „orice poate fi pretext pentru sondaj interior, orice poate avea semnificația nenorocirii inevitabile.”<footnote Al. Călinescu, op. cit., p. 74
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
clasic e numai de natură morală: o distanță etică între autor și personajele sale, între divinitatea invulnerabilă și creaturile ei supuse greșelii. În noul roman reflecția e de natură artistică și e globală: căci noul roman a pierdut speranța în iluzie și a început să creadă în autenticitate”.<footnote N. Manolescu, Arca lui Noe.Eseu despre romanul românesc, Editura 100+1 Gramar, București, 2006, p. 27 footnote> Ionicul înfățișează o vârstă a conștiinței de sine. Lumea romanului ionic rămâne plină de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]