15,241 matches
-
acești doi oameni cinstiți și adevărați patrioți, dar erau și piedici. Cultura lui Iorga era mai ales de orientare franceză, bazată pe o temelie latină și greco-bizantină; mediul din care provenea Maniu era german transilvănean, plus că era greco-catolic. Iorga insista asupra "odioasei sale culturi subgermane și maghiare" și asupra mediului său catolic transilvănean chezaro-crăiesc. El considera morala creștină și constituționalismul lui Maniu drept "ipocrizie". Odată, Maniu stătea lîngă Vera, soția fiului său Mircea, de cealaltă parte fiind Mircea. Maniu a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
are dreptul să-și educe copilul așa cum vrea el. Și mai există un motiv: statul va avea de asemenea dreptul să-i aleagă pe cei care urmează să lucreze pentru el"62. Implicațiile sînt cu bătaie lungă și clare. Iorga insista asupra faptului că minoritățile trebuie să cunoască bine limba română și să fie loiale față de România. Iorga era prieten cu dr. Angelescu, iar ungurii din Transilvania îi urau pe amîndoi, acuzîndu-i că încearcă să-i românizeze pe ungurii ardeleni prin intermediul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
numărul mare de români implicați, fapt realizat la mai puțin de un secol după sosirea lor în secolul al XIII-lea. O asemenea teorie depășește limitele imaginației și pare să fie lipsită de orice precedent istoric. Dat fiind că Dománovszky insistă atît de mult asupra probelor documentare, am putea spune că și această pretenție este lipsită de o bază documentară solidă. Aceste opinii sînt susținute de majoritatea istoricilor, cu excepția celor maghiari, bulgari și ruși (în ciuda faptului că prezența românilor în Transilvania
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de abuzuri, a tratat retragerea precipitată a românilor într-o manieră care avea să-i coste scump peste un an. Aveau curînd să facă cunoștință cu NKDV-ul și cu alte binecuvîntări ale puterii sovietice. Nu mai este nevoie să insistăm din nou asupra problemei evreilor. Condiții care îi depășeau atît pe evrei cît și pe români dăduseră naștere unui conflict. Nu exista nici o soluție constructivă imediată pentru mult prea numeroasa comunitate evreiască. Prima opțiune pentru evrei n-ar fi fost
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lungul unei întinderi deschise care mărginea drumul, i-au cerut lui Iorga să coboare. Înainte de a-l împușca, s-a stîrnit o ceartă între membrii Echipei Morții. După cum își amintea Boeru (cu toate că acesta pretindea că știe acest lucru din auzite, insistînd asupra faptului că nu a fost de față), membrul Echipei Morții, care purta numele de Nicolae Iorga, a cerut să i se permită să tragă primul în Iorga și să-l rănească pentru că "îmi poartă numele și mi-l face
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
necazuri mă vîri!", a izbucnit acesta 45. Cîteva zile mai tîrziu, într-o declarație publică, atît Antonescu cît și Sima au condamnat cu fermitate crimele și au promis pedepsirea vinovaților. Era mai ușor de spus decît de făcut. Antonescu a insistat în cadrul sesiunii Consiliului de Miniștri ca Sima să-i pedepsească pe făptași. Da, mă voi ocupa de asta dacă va fi făcută o epurare completă a tuturor politicienilor vechiului regim! Numai după aceea ne vom gîndi la pedepsirea asasinilor lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
din "Buna vestire", pregătirile, împrejurările, motivațiile și mediile din care proveneau membrii echipei. Atîta vreme cît nici un deget nu era îndreptat direct spre el, Boeru s-a dovedit a fi surprinzător de cooperant în ceea ce privește asasinatul. Jucam un rol ciudat: din moment ce insista asupra faptului că nu fusese prezent la crimă, dar cunoștea toate amănuntele, pretindea întruna că și le amintește într-o manieră stranie: "Cojocaru mi-a relatat mai tîrziu" sau "mi-a spus Tucan" că "Nicolae Iorga să tragă primul" etc.
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în 1878 "o pace onorabilă". Binedocumentatul său dispreț față de suferințele sau aspirațiile naționale ale "creștinilor din Balcani" (sic!) este cunoscut de toată lumea. Dar s-ar părea că acordul din 1878 a deschis calea împușcăturilor fatale de la Sarajevo în 1914. Churchill insistă îndelung asupra frumuseții lumii așa cum era aceasta înainte de 1914. Continuă apoi descriindu-l pe Gavrilo Princip ca pe un fel de monstru răsărit din adîncurile Balcanilor ca să distrugă cu împușcăturile lui această perfecțiune dinainte de Primul Război Mondial. Nu se acordă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
21 Op. cit., pp. 37 și 79 22 Op. cit., pp. 69-70. Așa cum demonstrează cercetările lui Carol Iancu asupra corespondenței dintre A. I. Crémieux (ministru de justiție al Franței și președinte al Alianței Israelite) și G. Bleichröder (confidentul lui Bismarck), marile puteri au insistat la Berlin ca România să-i trateze pe evrei așa cum erau tratați aceștia în Occident, acordîndu-le egalitate deplină. Delegația română s-a opus cu înverșunare acestui lucru. Bismarck a făcut presiuni asupra românilor în favoarea evreilor. Întrucît Domnitorul României era un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
295 115 O viață de om..., vol. II, p. 310 și "Neamul românesc", 12 septembrie 1918 116 Așa cum explica dna Liliana Pippidi-Iorga, Nicolae Iorga nu prea era entuziast față de disculparea prințului Carol. Dar regele și mai ales Regina Maria au insistat ca el să-și asume această sarcină 117 O viață de om, vol. II, p. 298 118 "Neamul românesc", 26 octombrie 1918 119 "Neamul românesc", 16 octombrie 1918 120 "Neamul românesc", 14 noiembrie 1918 121 "Neamul românesc", 10 iulie, 14
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
deplîngă absența Bulgariei 131 "Neamul românesc", 12 și 22 iunie 1934 132 Memorii, vol. VII, p. 41 133 Ambasadorul francez în România din timpul Războiului, St. Aulaire, își amintea cum Brătianu refuzase toate garanțiile acordate de ruși României aliată acum insistînd categoric în schimb asupra acordării de garanții inechivoce din partea francezilor și a englezilor 134 "Neamul românesc", 8 martie, 6 iulie, 19 și 23 octombrie și 19 noiembrie 1935 și 15 mai, 25 septembrie, 6 octombrie și 6 decembrie 1936 135
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să-i scandalizeze pe proști, iar diferitele persoane (în special fetele: Jeanne, Doris, Rosemary, Lizzie) care mă tot îndemnau să-mi public rețetele, o făceau cu un aer de amuzată condescendență. „Numele tău va face să se vândă imediat cartea“, insistau ele cu lipsă de tact. „Mesele date de Charles nu-s decât picnicuri“, a remarcat odată Rita Gibbons. Da, picnicuri, dar bune, chiar formidabile. Și dați-mi voie să declar aici că, desigur, musafirii mei au stat întotdeauna în jurul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mă bucur mult că mi-ai spus, prietenii se ajută între ei... Dac-aș fi plecat cu o oră mai devreme totul ar fi fost în regulă! Trebuie să fug, trebuie să scap de aici... — Hartley, păstrează-ți calmul. Dacă insiști să pleci, am să te conduc eu... Nu! Trebuie să mă lași singură, nu trebuie să ne mai întâlnim niciodată! Ah, Doamne, cum aș vrea să mor! — Termină cu văicăreala asta! Nu pot s-o mai suport! În timp ce striga, Hartley
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
expresie doborâtă și speriată, pe care ajunsesem să i-o cunosc atât de bine. Titus mi se adresă: — Uite ce-i, Mary e de părere că ar fi bine să plece. I-am spus că mai are destul timp, dar insistă să plece acum. O.K.? — Poți să-mi pui la dispoziție mașina chiar acum? întrebă Hartley. Vorbea pe un ton aproape mânios. M-am uitat în jur și n-am văzut-o, adăugă Titus. Iar ea e foarte necăjită. — Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pe hârtie amintirile au făcut-o deja, iar pe de altă parte pentru că timpul și vârsta, cei doi dușmani nemiloși ai memorialiștilor, și-au spus în egală măsură cuvântul. Fără a minimaliza rolul memorialisticii în rescrierea istoriei comunismului românesc, vom insista în cele ce urmează mai degrabă pe aportul istoriei orale, pentru că volumul de față se încadrează în acest domeniu al istoriei, blamat de unii și susținut de alții. Dacă imediat după Revoluție câțiva istorici au început cu pași timizi să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din acelea cu bătăi. Tatonau. Îmi aruncau perspectiva că s-ar putea să se reia anchetele cu bătaie și nu-mi convenea. Probabil înțeleseseră că mie nu-mi convenea treaba asta și forțau un puțin, mă șantajau. Dar acest om insista la un moment dat să afle cam aceleași lucruri care mă întrebau și ei. Eu încă dinainte să fiu arestat aflasem de la alții că Securitatea se folosea de informatori, cărora le ziceau „limbi”. Și atunci am zis în mintea mea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fir-ar al dracu’, și io credeam că-mi dă vreo cinșpe-douăzeci de ani! Nuuu, zice, până-n trei ani. M-am liniștit și, dom’ne, am mers așa, fain-frumos, până în noaptea de 1 februarie, că nu voiam să spun... Ei insistau: I-ai spus? I-ai spus? I-ai spus? Eu am început cu altă statuie, că în perioada cât a’ fost evenimentele din Ungaria noi am fost să punem niște coroane de flori la cimitirul reformat, la frații Bolyai. În
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
încoace. Servește o țigară. Nu, mulțumesc. Dar nu fumezi? Fumez, domn’ major, dar nu servesc, nu vă supărați. Pentru asta dacă-l vede’ sau îl reclama îl băga la favorizare... Și pentru o țigară nu se merita... Da’ el o insistat: Măi, eu dacă te servesc tu nu-ți bate capul. Hai și ia țigara! Domn major, eu n-aș vrea să aibă urmări. Asta eu garantez. Iau țigara și o aprind. Și mă întreabă: Auzi Pop, ce condamnare ai? 18
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
D. Brătianu la mine, guvernul e gata. Boerescu a plecat la țară, probabil nemulțumit că nu a mai fost consultat. După-amiaza scris. Orele 4-6 cu Elisabeta la Cotroceni. Aer minunat. Ora 6 noul guvern a depus jurământul, iar eu am insistat ca să se formeze chiar astăzi. Elisabeta îi primește și ea pe domni. Ora 9 cinat. Nu am mers la Mitropolie, căci sunt încă răcit. Sâmbătă 11/23 aprilie. Sâmbăta mare Noaptea ploaie. Vreme mohorâtă, dar caldă. Ora 10 D. Brătianu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
al doilea ordin românesc. Rosetti vrea să-l dirijeze pe D. Brătianu și nu vrea să accepte. Sâmbătă, 9/21 mai Vreme frumoasă. Promenadă în grădină cu Elisabeta, Leopold și copiii. Ora 11 Leopold primește guvernul, apoi eu am consiliu, insist să se facă ordinul Coroana României. D. Brătianu este pentru, crede numai că ar trebui amânat. După-amiază plecat cu trăsura la Palat, acolo primit la ora 5, în uniformă austriacă, pe feldmareșalul Bauer; îmi aduce o scrisoare de felicitare de la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
din nou; Kalnoky nu poate da un răspuns definitiv înainte de a prezenta problema împăratului (?). Totul încă sub semnul întrebării. Marți, 8/20 decembrie Mohorât, -2°R. Brătianu a venit încă de la ora 9½ la mine, nici o veste de la Bălăceanu, eu insist să se pună din nou bine cu Viena. Adresa Camerei e și ea prea violentă, având în vedere situația delicată, dar nu mai poate fi schimbat nimic. Ora 11½ primirea adresei Camerei. D. Brătianu îi dă citire, eu răspund scurt
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
destul de indiferent față de chestiunile noastre, e complet ocupat cu problemele interne, care nu merg așa cum ar dori. Seara cu Elisabeta, scris până la ora 11. -1°R. Marți, 10 ianuarie/29 decembrie Vreme mohorâtă, cețoasă. Înainte de amiază Rosetti la mine, care insistă asupra demisiei sale. Stătescu. Orele 2-4½ hotărât amenajările pentru Sinaia cu Basset și Heymann. Ora 5 L. Catargi de la Belgrad. Seara cu Elisabeta. Miercuri, 11 ianuarie/30 decembrie Vreme minunată. Înainte de amiază Stătescu. Ora 11½ pe gheață. Elisabeta patinează. Se
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
foarte plin. Toate soțiile de ofițeri de față. Dans, până la ora 11¼. Elisabetei i-a fost foarte rău. Noapte cu multe dureri. Duminică, 17/29 ianuarie Vreme întunecată, mohorâtă. Monaco merge la vânătoare. Înainte de amiază la Elisabeta, aici medicii, care insistă asupra hrănirii, pentru a se menține în putere. Ea slăbește din cauza supurării. Timpanul este străpuns. De aceea, treaba e și mai gravă, în orice caz de lungă durată. Orele 1½-4 audiențe. La Elisabeta, care are un paroxism îngrozitor, e foarte
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cerul acoperit, vânt. Înainte de amiază cu Elisabeta. Lecca îmi aduce o colecție de monede de la monetăria noastră. Ora 11 Te Deum la Mitropolie. Străzile sunt decorate cu drapele. Prefectul poliției la mine. După-amiaza audiențe. Cu Elisabeta. Ora 5½ Bălăceanu, care insistă asupra demisiei sale. Seara orașul iluminat, vreme senină, vânt rece. Ora 9 ovații cu muzică. Elisabeta nu ia parte. Luni, 15/27 martie Vreme foarte senină, barometrul urcă, nici o perspectivă de ploaie. Ora 10 ministrul de război. Ora 11 Brătianu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Comisia Domenială pentru construirea Palatului; nu este constituită încă, eu supărat din această cauză. Audiențe și scris până seara. Sâmbătă, 10/22 aprilie Nu plouă, înnorat. Înainte de amiază Stătescu, Lecca. Camerele lucrează puțin. După-amiază contele Tornielli, care merge în Italia, insistă în problema Dunării. Seara prefectul Poliției. Duminică, 11/23 aprilie Cer complet senin. Barometrul foarte ridicat. Peste tot în țară lumea e îngrijorată din cauza secetei cumplite, foarte grav. Înainte de amiază cu Elisabeta, citit. După-amiaza audiențe până la ora 4. Seara citit
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]