16,589 matches
-
conducerea lui N. Georgescu-Tistu) ; Bibliografia literaturii române (1948-1960), București, 1965. Bibliografia analitică a periodicelor românești, întocmite de loan Lupu, Nestor Camariano și A. Papadima, vol. I : 1790-1850, București, 1966. Iată și cîteva cataloage extrem de utile : Ion Bianu, R. Caracas, Catalogul manuscriselor românești, 3 vol., București, 1907-1931 ; Constantin Litzica și Nestor Camariano, Catalogul manuscriptelor grecești din Biblioteca Academiei R.S.R., 2 vol., București, 1909-1940 ; N. Comșa, Manuscrisele românești din Biblioteca Centrală de la Blaj, 1944; P. P. Panaitescu, Manuscrise slave din Biblioteca Academiei R.S.R.
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
vol. I : 1790-1850, București, 1966. Iată și cîteva cataloage extrem de utile : Ion Bianu, R. Caracas, Catalogul manuscriselor românești, 3 vol., București, 1907-1931 ; Constantin Litzica și Nestor Camariano, Catalogul manuscriptelor grecești din Biblioteca Academiei R.S.R., 2 vol., București, 1909-1940 ; N. Comșa, Manuscrisele românești din Biblioteca Centrală de la Blaj, 1944; P. P. Panaitescu, Manuscrise slave din Biblioteca Academiei R.S.R., București, 1959; Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turcești din depozitele Arhivelor Statului și ale Academiei R.S.R., București, I960- 1965, 2 voi. Bibliografii individuale ale scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Ion Bianu, R. Caracas, Catalogul manuscriselor românești, 3 vol., București, 1907-1931 ; Constantin Litzica și Nestor Camariano, Catalogul manuscriptelor grecești din Biblioteca Academiei R.S.R., 2 vol., București, 1909-1940 ; N. Comșa, Manuscrisele românești din Biblioteca Centrală de la Blaj, 1944; P. P. Panaitescu, Manuscrise slave din Biblioteca Academiei R.S.R., București, 1959; Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turcești din depozitele Arhivelor Statului și ale Academiei R.S.R., București, I960- 1965, 2 voi. Bibliografii individuale ale scriitorilor români au fost încă puțin lucrate. Iată cîteva dintre acestea : Barbu
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
numeroaselor alte unități similare din țară. Unele lucrări cu un caracter mai special vor fi semnalate în alte note, la capitolele respective. (b) p. 90 Editarea textelor marilor noștri scriitori clasici s-a pus, mai întîi, în legătură cu imensa operă în manuscris (alături de antume) a lui Eminescu. Ea a fost rezolvată prin monumentala ediție a lui Per-pessicius (1939-) din care au apărut pînă acum 6 volume. Editarea marilor clasici în serii complete, de-o înaltă ținută științifică, de fapt adevărate "monografii" ale
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Anaïs o cunoaște pe June și o adoră ca pe o divinitate barbară, ce la rândul ei o pedepsește prin frumusețea ei inaccesibilă și o apropie de Henry. În această relație, fascinația senzual-estetică este înlocuită de frenezia delirantă. Citindu-i manuscrisele, întreținând o corespondență ardentă și devenind tot mai intens atrasă de libertatea brutală a scrisului său, Anaïs Nin descoperă în Miller un partener alături de care poate plonja în jocurile complicate ale vieții ei interioare, eliberând o energie ce se poate
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prieteniile neverosimile și, ca un nod inevitabil al tuturor aventurilor, dragostea. Cronicar al propriei călătorii, Apolodor este, în jocul instanțelor textuale, adevăratul autor, poetul reluând doar faptele descrise în jurnal, "caietul pătat" purtat cu sine de neobositul pinguin - lacunele din "manuscris" sunt mereu noi prilejuri de speculații și interogații fanteziste. "Pe malul fluviului Yukon", în Canada, vorbind la telefon cu înțeleptul Bursuk, Apolodor află că" În Labrador/ Ai fost născut din întâmplare/ Căci nu-i picior de pinguin/Familia Apolodor/A
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
gradul zero al nostalgiei", în locul ce-i potolește dorința căutării, în adevăratul acasă. Tenorul Apolodor nu-și găsește rostul printre aisberguri si pinguini, ci acolo unde este unic și apreciat pentru arta sa, așa că ajunge, după o călătorie neconsemnată în "manuscris", din nou în Târgul Moșilor, apoi se mută la Circul de Stat. Cetățean al lumii, Apolodor... [...] ar avea nevoie cât mai curând de un pașaport internațional - o mai bună promovare l-ar așeza, poate, lângă Poveștile lui Ionesco în librării
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
înțeles) la plural: ceaea semenție [sg.] ce [sg.] mărg [pl.] în sus [ce, pronume relativ subiect, având ca antecedent numele colectiv semenție] (Prav. 1581: 215r/15-16), să mirară [pl.] mulțimea [sg.] (NT 12r/28)." (cf. Camelia Stan, TILR II, Sintaxa, manuscris). Informații despre acest tip de acord se găsesc și în studiul lui Carabulea (1965). Carabulea (1965) a cercetat acordul predicatului cu subiectul în mai multe texte din sec. al XVI-lea - al XVIII-lea50, făcând și observații de frecvență pe marginea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Să ne imaginăm următoarea impostură-exercițiu: alegeți din literatură un articol sau un capitol clasic, de exemplu faimosul "dominație și legitimitate" al lui Max Weber. Înlocuiți numele autorului, faceți câteva retușuri cosmetice și propuneți-l unei mari reviste: un astfel de manuscris e oare acceptabil astăzi? Cuvintele desuete pe care le folosește și lipsa referințelor la o literatură recentă nu ar face textul nepublicabil? Patrimoniul este proprietatea colectivă. Deși fiecare concept și teorie își au creatorii lor, nu e necesar să îi
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în aparență, rivalitatea este cu atât mai mare, cu cât proximitatea este mai mare și vecinătatea mai directă. Cercetări simultane și progres cumulativ Istoria științei este semănată de certuri cu privire la întâietatea cercetării. De aceea academiile și instituțiile științifice scriu pe manuscrisele pe care le primesc ziua și ora exactă de primire. S-a întâmplat ca editura Academiei Științelor să primească manuscrise la cinci minute înainte de miezul nopții. Conflictul dintre Newton și Leibniz privind întâietatea asupra calculului infinitezimal este bine cunoscută de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și progres cumulativ Istoria științei este semănată de certuri cu privire la întâietatea cercetării. De aceea academiile și instituțiile științifice scriu pe manuscrisele pe care le primesc ziua și ora exactă de primire. S-a întâmplat ca editura Academiei Științelor să primească manuscrise la cinci minute înainte de miezul nopții. Conflictul dintre Newton și Leibniz privind întâietatea asupra calculului infinitezimal este bine cunoscută de toți istoricii științei. Pasteur l-a devansat pe Semmelveis, care în 1865 suspecta și el existența microbului. Pe 25 noiembrie
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
nopții. Conflictul dintre Newton și Leibniz privind întâietatea asupra calculului infinitezimal este bine cunoscută de toți istoricii științei. Pasteur l-a devansat pe Semmelveis, care în 1865 suspecta și el existența microbului. Pe 25 noiembrie 1915 Albert Einstein a depus manuscrisul cu teoria relativității la Academia prusiană, care l-a publicat pe 2 decembrie. David Hilbert a supus aceleeași instanțe un text similar pe 20 noiembrie, care a fost publicat pe 31 martie. Hilbert l-a precedat pe Einstein cu cinci
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ani, și care era o stea în curs de apariție în sociologia americană, a fost numit în fruntea unui departament de sociologie. În acel moment Talcott Parsons era "instructor" în acel departament. În 1935, Parsons i-a prezentat lui Sorokin manuscrisul care avea să devină The Structure of Social Action. Sorokin a considerat manuscrisul drept "ilizibil", adăugând remarca "lucrări confuze pe care nu le înțelegem pot trece drept mari opere". El i-a reproșat autorului manuscrisului abuzul de neologisme și ideile
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a fost numit în fruntea unui departament de sociologie. În acel moment Talcott Parsons era "instructor" în acel departament. În 1935, Parsons i-a prezentat lui Sorokin manuscrisul care avea să devină The Structure of Social Action. Sorokin a considerat manuscrisul drept "ilizibil", adăugând remarca "lucrări confuze pe care nu le înțelegem pot trece drept mari opere". El i-a reproșat autorului manuscrisului abuzul de neologisme și ideile fără fundament empiric. Acest dezacord a fost urmat de peripețiile descrise foarte bine
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
i-a prezentat lui Sorokin manuscrisul care avea să devină The Structure of Social Action. Sorokin a considerat manuscrisul drept "ilizibil", adăugând remarca "lucrări confuze pe care nu le înțelegem pot trece drept mari opere". El i-a reproșat autorului manuscrisului abuzul de neologisme și ideile fără fundament empiric. Acest dezacord a fost urmat de peripețiile descrise foarte bine de Barry V. Johnston 21. După lupte feroce, Sorokin a fost eliminat și Parsons a devenit marele maestru de la Harvard. A creat
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
proză, poezie, eseu, istorie literară etc.Ă al unei edituri profesioniste. Și nici cu receptarea critică de Întâmpinare, În care rolul dominant Îl au desigur revistele literare!... Am mai auzit că unele edituri din America nici nu mai primesc un manuscris ca atare din partea unui debutant (se’nțelege, a unui scriitor aflat la primii pași spre glorieă, ci se cere mai degrabă un sinopsis, un rezumat brutal de zece-douăsprezece pagini, care „să rezume” viitorul roman, o practică preluată din cinematografie. Acolo
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
trebuie să anunțe scenariul literar e la locul său, deoarece scenariul Însuși, În formă finală, e un semi-product, adevărata finisare și „scriere” a filmului se face de către regizor la așa-zisul „decupaj”, la filmări, post sincron, montaj și mixaj. Dar manuscrisul unui roman „conține”, ca să zic așa, toate aceste etape tehnice, iar un simplu și schematic sinopsis nu poate lumina redactorul de editură, care-l citește și așteaptă, ca orice bun, de vocație redactor, să descopere „marele talent”, viitoarea glorie a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
extrem de imprevizibile ale artei și creației?! (Și, pentru acest lucru, cu ani mai târziu, când am fost vizitat de tineri prozatori care-mi cereau sfatul, amânam pe cât posibil orice judecată de valoare, chiar și după lectura unui prim roman În manuscris!Ă Și, În interviul despre care aminteam dat revistei Convorbiri literare, târziu, În mai ’77, eu nu numai că „dezgropam” acea frază iute aruncată-n vânt de temutul „dom’ Paulică”, dar Îi dădeam Încă o dată dreptate. Dreptate, dar... numai atât
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la New-York, unde, se pare, ai nevoie de un agent literar, fac-totum-ul nu numai al debutantului, dar și al artistului lansat. (Am mai auzit că editurile, marile edituri, cele care contează cu adevărat În lansarea unui necunoscut, nici nu primesc manuscrise, ci un fel de sinopsisuri, rezumate ale viitorului roman, utilizate În elaborarea de scenarii cinematografice, mai ales...Ă E adevărat că pentru o reală carieră artistică e nevoie de tenacitate, În primul rând, dar, spre deosebire de alte domenii unde tenacitatea este
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
literară, ce a suferit o fractură, vizibilă până azi, se pare. Conducerea Editurii Flammarion i-a retras direcția acelei colecții românești; unde Virgil a fost unul dintre rarii scriitori români care s-au Îngrijit nu numai de soarta propriilor sale manuscrise, Încercând să motiveze una dintre marile edituri pariziene - și Flammarion era una dintre ele! - să deschidă porțile unei literaturi cu nuclee geniale și personalități nu rareori ieșite din comun, afundate Însă În prejudecata „zonală”, care cuprinde Întreg estul european și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
editorul meu din Suedia, care mă persuada În acea vară, fiind pentru a doua oară la Stockholm, să rămân definitiv acolo, dând În lucru traducerea a două masive romane semnate de mine, Îngerul de gips și Bunavestire, aflat Încă În manuscris (trimis pe căi ilicite, diplomatice, În Suedia, de ambasadorul și scriitorul vest-german Erwin Wickert, ceea ce mi-a prilejuit, cum am mai spus-o, primele anchete la conducerea securității, conduse de generalul Pleșițăă De data aceasta, la sfârșitul deceniului opt, mă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
tenis - nici mai mult nici mai puțin decât - cu tartorele securității române, cu generalul Pleșiță!...”. Nu știu dacă generalul Pleșiță știe să joace tenis, eu nu l-am Întâlnit, cum o spuneam, decât În cursul acelei anchete iscate de confiscarea manuscrisului Buneivestiri la graniță, În mașina lui René Coeckelberghs, iar apoi, la câteva luni, În același cadru, Înconjurat de colonei, când am fost interogat ore În șir voind să afle „D-lor” cum și prin cine a ajuns manuscrisul aceleeași Bunevestiri
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de confiscarea manuscrisului Buneivestiri la graniță, În mașina lui René Coeckelberghs, iar apoi, la câteva luni, În același cadru, Înconjurat de colonei, când am fost interogat ore În șir voind să afle „D-lor” cum și prin cine a ajuns manuscrisul aceleeași Bunevestiri la Stockholm. L-am mai Întâlnit o dată, În curtea Uniunii Scriitorilor, când am venit, Împreună cu Nichita, să protestez contra arestării lui Negoițescu, după ce În aceeași dimineață fusesem la secretarul c.c. Burtică, În aceeași problemă. Deci... nici vorbă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
atunci, după ce am mers de două ori cu el la C. Burtică - fapt unic În țările comuniste, ca primul dizident să fie primit de cineva la un asemenea nivel! - și după ce Goma, ca și mine, a predat secretarului c.c. manuscrisul unui roman - Bunavestire, În cazul meu! -, Burtică ne-a promis că ne publică operele - ambele oprite și refuzate de diverse nivele ale cenzurii -, cu o singură condiție: Goma „să nu-l mai atace pe șeful statului”!. La ieșirea din comitetul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
reînceput criticile care-l vizau direct pe Ceaușescu. Burtică m-a chemat atunci la el și, excedat, m-a rugat să-i comunic lui Goma că nu-și mai poate ține promisiunea și-l roagă să vină să-și retragă manuscrisul de la cabinetul său. De notat că tot Burtică, după prima noastră Întrevedere, i-a publicat un articol lui Goma pe prima pagină a revistei România literară, fapt unic În cariera publicistică a prozatorului, act care a fost interpretat de vechea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]