11,959 matches
-
urma să fie arestat în momentul în care depășea granița către Condroz, pe drumul spre casă. Engoran a făcut așa cum a fost sfătuit, însă la intrarea în Condroz a fost prins pe câmp de oamenii vornicului și spânzurat într-un pom. Jean de Gosnes, senior de care aparținea Engoran, l-a atacat pe de Halloy pentru a răzbuna moartea țăranului, dar și pentru că dorea să acapareze funcția de vornic peste Condroz. Prin urmare, a devastat câteva sate din Ciney. De Halloy
Războiul vacii () [Corola-website/Science/298502_a_299831]
-
de amploare între patrulele de schiori. În sud, Polarfuchs a început simultan cu Platinfuchs. Terenul în care acționau germanii era diferit de cel al camarazilor lor care atacaseră în nord. Regiunea din jurul oarșului Kuusamo era acoperită de păduri virgine, cu pomi gigantici care dominau arboretele puternic dezvoltat, păduri presărate cu nenumărate mlaștini, pârâuri și bălți mici. Acest teren era total neobișnuit pentru soldații germani, care proveneau în mare parte din orașe sau din zonele rurale cu pământuri cultivate în mod intensiv
Operațiunea Silberfuchs () [Corola-website/Science/307009_a_308338]
-
a rezistat unui asediu de aproape 3 ani, iar locuitorii săi au fost foarte mândri amintind că "Troia a căzut, Roma a căzut, Leningradul nu a căzut". a fost comemorat la sfârșitul deceniului al șaselea prin plantarea unei perdele de pomi de-a lungul fostei linii a frontului. Încă mai pot fi văzute anunțuri scrise pe zidurile orașului care anunță locuitorii pe care parte a străzii să meargă pentru a evita obuzele germane. Dmitri Șostakovici a scris Simfonia a VII-a
Asediul Leningradului () [Corola-website/Science/306999_a_308328]
-
vocali Ioana Radu și Emil Gavriș. Apelativul de „Bănățeanu” îl primește de la consumatorii anonimi, melomani, pentru a-l deosebi de naistul Fănică Luca. Între 1940-1945 pleacă cu familia la Bozovici, unde va cânta la birtul lui Vitak și la restaurantul „Pomul Verde” din Caransebeș. În septembrie 1945 este chemat la București de pianistul Virgil Bageac și de prim-ministrul Petru Groza pentru a cânta la grădinile „Aron” și „Zisu”. Primește de la Petru Groza și o casă cu chirie pe strada Petru
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
și la târguri. Este descoperit de "vestitul muzicant Pera" care îi oferă loc în orchestra lui, la restaurantul „Kereș”. Urcând treptele succesului, este solicitat de Alexa Drugă, "celebru violonist de odinioară și șef de orchestră" ce cânta la renumitele localuri „Pomul verde” și „Central”. De aici ajunge să fie cunoscut în tot Caransebeșul și este chemat să cânte la Orșova, unde rămâne 3 ani. În timp ce își făcea stagiul militar la Seghedin și la Budapesta, Luță Ioviță învață să cânte din „torogoată
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
accident vascular suferit cu câteva secunde înainte de a intra în "curba morții" de la Cumpărătura. În urma accidentului vascular suferit, Dumitru Nagîț a pierdut controlul volanului, autoturismul Dacia 1310 a părăsit șoseaua și a căzut într-un șanț, izbindu-se de un pom. Moartea a survenit aproape instantaneu în urma leziunilor grave provocate de impactul violent cu pomul.
Dumitru Nagîț () [Corola-website/Science/307328_a_308657]
-
În urma accidentului vascular suferit, Dumitru Nagîț a pierdut controlul volanului, autoturismul Dacia 1310 a părăsit șoseaua și a căzut într-un șanț, izbindu-se de un pom. Moartea a survenit aproape instantaneu în urma leziunilor grave provocate de impactul violent cu pomul.
Dumitru Nagîț () [Corola-website/Science/307328_a_308657]
-
este casa bătrânească păstrată pe curte, în ea locuind de multe ori bătrânii, părinții. Acolo unde au rămas numai familiile tinere căsuța preia rolul bucătăriei și locuinței de vară. Gospodăria este continuată cu grădina de legume, urmată de livada de pomi fructiferi. Curtea este închisă aproape ca o cetate, cu poartă înaltă din blană de brad sau stejar și zid de piatră. Ferestrele sunt ferecate cu obloane de lemn gros cu balamale metalice. La începutul sec. al XX-lea gospodăriile locuitorilor
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
după 1945 (anii socialismului sunt caracterizați prin fenomenul de migrare la oraș, în condițiile dezvoltării industriale a Zalăului). Migrarea nu a stopat nici după 1989 datorită lipsei bazei socio-economice din sat. În apropiere (la câțiva km), dincolo de văile Druii și Pomilor, se găsește Măgura Pomăt (496,5 m), pe culmea căreia, în antichitate, romanii au fondat orașul Porolissum. Hotarul actual dintre satul Stâna și orașul Zalău aflat pe culmea principală a munților Meseș, constituise între anii 106 și 271 d.Hr
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
un boboc de trandafir"") cât și aspectul fizic al frumuseții lor, în plină înflorire. Căci Sappho, mai presus de orice, iubea frumosul, oricând și pretutindeni. Această femeie, care nu tolera grosolănia sub nici o formă, iubea floriile, în primul rând trandafirul, pomii înverziți, imensitatea bolții cerești, luna, obiectele de aur, podoabele și rochiile. Tot ce o înconjoară se cuvine să fie frumos: ""Blând Zefirul mângâie unda rece/ Printre crengi de măr coborându-și zvonul/ Iar din vârf ce-și tremură frunza, molcom
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
de excepție, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul sau. În 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista lansează CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se oferă Trofeul Electrecord. Fundația Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistică. Vom punctă succint câteva etape, activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități, „un
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
mai mare parte dintre aparițiile discografice ale Margaretei Pâslaru, în țară și străinătate, incepand cu 1960 până în prezent: Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație în generație: "Timpul", "Dacă ai ghici", "Diamant fermecat" și altele, triumfă "Lasă-mi toamnă pomii verzi!", inspirată de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate vârstele. Acest șlagăr solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la Radio și pe CD-uri, se califică prin votul publicului în "Top 80" Radio România Actualități, ca fiind
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
Nell Cobar, Margareta Pâslaru a compus muzică pentru două episoade din serialul TV de desene animate „Mihaela” - „Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”; orchestrația Radu Goldiș. Selecțiuni din primul Caiet tipărit - 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ (voce și pian): Timpul (muzică și text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasă-mi toamnă pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o fântână (versuri Elenă Farago); Tatăl nostru - rugăciune; A nimănui sunt (muzică și text); Ceasul e un vrăjitor (muzică
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”; orchestrația Radu Goldiș. Selecțiuni din primul Caiet tipărit - 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ (voce și pian): Timpul (muzică și text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasă-mi toamnă pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o fântână (versuri Elenă Farago); Tatăl nostru - rugăciune; A nimănui sunt (muzică și text); Ceasul e un vrăjitor (muzică și text); Bunicii mei (muzică și text); Țigară (muzică și text); Nu! (versuri Virgil Carianopol); Ce bine
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
40 - Povestea continuă' pentru merite deosebite în colaborarea cu Corul de copii Allegretto 2015 - Membră a juriului de decernare a Premiilor Uniunii Cineaștilor din România 2014 2015 - Muzeul Municipiului București o sărbătorește, prin expoziția de afișe rare "Lasă-mi toamnă, pomii verzi" organizată la Palatul Suțu 2016 - Radio Itsy Bitsy i-a oferit „Premiul de Excelență Itsy Bitsy” la categoria „Muzică pentru copii” 2016 - „Premiul de Excelență pentru întreaga activitate Margareta Pâslaru artist plurivalent“ oferit de UARF - Uniunea Autorilor și Realizatorilor
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
în timpul nopții. Petrecerile de Crăciun se fac înaintea sau după ziua Crăciunului, unic fiind tortul de Crăciun care este făcut din frișcă bătută și căpșune. Clădirile și copacii sunt decorați cu lumini de Crăciun iar în locurile publice sunt instalați pomi de Crăciun. Ajunul Crăciunului a devenit o sărbătoare pentru cupluri în care aceștia își dăruiesc cadouri și își petrec timpul împreună. Prima celebrare a Crăciunului în Japonia a fost înregistrată în 1552 - mesă ținută de misionarii iezuiți din prefectura Yamaguchi
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
al mișcării de renaștere națională din Basarabia. Unele din creațiile sale au fost traduse în rusă și lituaniană. Dumitru Matcovschi a scris, de asemenea, și piese de teatru, precum "Președintele", "Cântec de leagăn pentru bunici", " Piesă pentru un teatru provincial", "Pomul vieții", "Abecedarul", "Ion Vodă cel Viteaz", "Sperietoare", "Tata", "Troița", "Bastarzii" etc. "Troița" a fost ecranizată în 1993 prin premiera filmului televizat de lung metraj cu același nume. Multe din versurile lui Matcovschi au fost transpuse pe note de către compozitori ca
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
sindicatul muncitorilor din crama. În anul 1890 locuiau în Rishon Letzion 359 persoane. În 1895 erau 380, iar în 1900 - 526 locuitori. În 1911 400 ha erau plantate cu viță-de-vie, iar 25,4 ha cu livezi de citrice și alți pomi fructiferi. În 1900 așezarea a trecut în tutela companiei JCA care a micșorat sprijinul economic ,obligandu-i pe locuitori să și dirijeze singuri afacerile. La începutul secolului al XX-lea au început să fie plantați și migdali și, mai ales
Rișon Le-Țion () [Corola-website/Science/307768_a_309097]
-
și se pare că le place ploaia. Norvegienele de pădure sunt active și jucăușe, menținându-și același temperament și ca adult. Atlete naturale, Norvegienelor de pădure le place să-și investigheze domeniul, să se cațere în vârful bibliotecii sau al pomilor. Ele pot deveni animale numai de interior atâta timp cât li se oferă suficient spațiu, echipament pentru cățărare și multă atenție și afecțiune. Lungimea blănii variază în funcție de anotimp. Primăvara, Norvegiana de pădure își înlătură blana lungă și deasă de iarnă, iar toamna
Norvegiana de pădure () [Corola-website/Science/306515_a_307844]
-
împotriva dinastiei Zengide. Totuși, Conrad, Ludovic și Baldwin au insistat să fie atacat Damascul, iar în iulie a fost concentrată o armată aliată la Tiberias . Cruciații au hotărât să atace orașul dinspre vest, în zona apuseană aflându-se plantații de pomi fructiferi, care le-ar fi asigurat o sursă importantă de hrană. Cruciații au ajuns la Damasc pe 23 iulie, avându-i pe militarii din Ierusalim în avantgardă și pe cei ai lui Conrad în ariergardă. Musulamanii au atacat armatele creștine
Cruciada a doua () [Corola-website/Science/306567_a_307896]
-
facă prin descântece și vrăji. Totuși, pot fi menționate lucrările savantului arab "Ibn al Avam Ibn" "Sina" ("lat". "Avicenna"). El a scris circa 300 de lucrări în domeniul botanicii și agriculturii, în care a descris bolile viței de vie, bolile pomilor fructiferi. A recomandat și unele măsuri de protecție a acestor culturi. În era premodernă, timp de circa 500 de ani, a predominat dogma creaționistă și concepția "autogenitistă" despre originea bolilor plantelor. Conform acestei concepții, microorganismele de pe plantele bolnave erau considerate
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
să se elibereze de dogmele medievale. În manualele de agricultură încep a fi descrise și bolile plantelor de cultură. "Leonardo da" "Vinci," renumit pictor, sculptor, arhitect, matematician, a studiat dinamica uscării caisului și a încercat să combată boala prin tratarea pomilor cu diferite produse chimice. În 1753 apare lucrarea lui "K. Linne" “"Species plantarum"”, în biologie fiind introdusă denumirea binară a speciilor. "Tournefort "(1705) clasifică bolile plantelor în boli interne sau infecțioase și boli externe sau neinfecțioase. În lucrările lui "Fontana
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
necesitatea elaborării unor măsuri eficiente de combatere a bolilor. Savantul francez "Millardet" a recomandat pentru prima dată tratamente chimice împotriva manei viței de vie cu zeamă bordeleză. "Viala "publică tratatul “"Les maladies de la vigne"”, iar "Prillioux" un tratat despre bolile pomilor fructiferi. În anii 1880-1884 savantul american "Burrill "a descoperit prima bacterioză la plante - arsura bacteriană a merilor și perilor - Erwinia amylovora. Apare o nouă ramură a patologiei vegetale, numită fitobacteriologia. Dezvoltarea de mai departe a bacteriologiei vegetale se datorește lucrărilor
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
rea-Regina Jadis să nu domnească, Aslan l-a trimis pe Digory să ia un măr magic dintr-o grădina localizată în Vestul Sălbatic, dincolo de Narnia.Când s-a întors, mărul a fost plantat lângă râu, unde a crescut ca un pom,care după cum Aslan a explicat va proteja Narnia de Jadis pentru mulți ani. Aslan i-a dat voie lui Digory să ia unul din merele copacului în lumea noastră pentru mama sa bolnavă. După ce ea l-a mâncat, Digory a
Cronicile din Narnia () [Corola-website/Science/307825_a_309154]
-
Costin" a editat o publicație intitulată "Miron Costin", pentru ca apoi să se organizeze în tot cursul lunii septembrie în toată țara așa-numitele "Serbări costiniene". Statuia lui Miron Costin a fost amplasată pe strada Mârzescu (pe atunci era în Piața Pomului Verde), în spațiul unde s-a aflat casa cronicarului, după ce fusese expusă în holul Ateneului din București, care la vremea respectivă era de puțin timp construit. Astăzi, în acel loc se află o piațetă situată la răspântia străzilor Cuza Vodă
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]