12,006 matches
-
ale la muzeul din Botoșani și arhivele statului din Botoșani și Iași, precum și la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Este situat în sudul județului Botoșani, pe drumul european E58 Botoșani-Hârlău. Este înconjurat de terenuri agricole cultivate în principal cu porumb, grâu, floarea soarelui, orz și sfecla de zahăr. Pășunile și imașurile comunale asigura hrana pentru oile, vitele și caii din gospodăriile țărănești. În sfera industrială se remarcă confecțiile, prelucrarea lemnului (mobilă), prelucrarea laptelui, morărit, transporturi și comerț. Sunt prezente și
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
de județ Râmnicu Vâlcea. Principalele activități economice ale locuitorilor comunei se desfășoară în agricultură, cu ramurile ei de bază: cultivarea cerealelor, legumicultura, pomicultura și creșterea animalelor (ovine și bovine). Dintre cereale, cel mai des întâlnite pe raza comunei sunt grâul, porumbul, orzul, ovăzul, iar dintre legume: cartofi, tomate, varză, ceapă și fasole. Prelucrarea lemnului, serviciile și comerțul sunt alte îndeletniciri ale locuitorilor comunei. Lăcașe de cult: - Biserică Sf. Ioan Botezătorul; - Biserică Sf. Mihail și Gavril; - Biserică Sf. Ilie; Evenimente locale: - 15
Comuna Făurești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302021_a_303350]
-
astăzi! Locuitorii satului au fost moșneni(țărani liberi) că și cei din satul-fosta comună Dienci, spre deosebire de cei din Vulturești-sat, care au fost dintotdeuna iobagi/șerbi. Hărnici și buni gospodari, localnicii s-au axat în principal pe cultură mare a plantelor(porumb și grâu) și creșterea animalelor (porcine, bovine). Un aspect deosebit de interesant din punct de vedere social, ocupațional și etnografic era convingerea oamenilor că aceia care creșteau «capre și oi» erau săraci. Chiar și în zilele noastre în Valea lui Alb
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
și rachița. Pădurile de lunca sunt cunoscute sub denumirea de zăvoaie. Pe panțele dealurile se găsesc pădurile de stejar, garnița, gorun, jugastru, ulm. Că specii de arbuști: porumbarul, păducelul, sângerul, alunul, măceșul. Dintre plantele cultivate în această zonă predomina: grâul, porumbul, orzul, ovăzul, cartoful și fasolea. Păsări întâlnite: fazanul, prepelița, potârnichea, cucul, coțofana,etc. Fauna de interes vânătoresc: iepuri, mistreți, căprioare, vulpi.
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
angajată în activități din diverse sectoare economice - în special în afara localității - astăzi, datorită tranziției prelungite, procentul acestora a scăzut simțitor. Astăzi, la nivelul comunei Vișina există un număr de 9 unități comerciale, 4 societăți de prestări servicii (o moară de porumb, o presă de ulei, o vulcanizare, o societate de distribuție televiziune prin cablu), precum și două unități de producție (o fabrică de confecții cu circa 300 de angajați și o societate de producție agricolă cu 115 angajați). De asemenea, sunt în
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
1548. Satul este situat la 15 km de Horezu și la 5 km de comuna Slătioara, locul de naștere a lui Dinu Săraru. Oamenii din sat se ocupă cu creșterea animalelor, cu albinăritul, și cultivă viță de vie, pomi fructiferi, porumb, cartofi etc. În apropiere se află obiective turistice importante, precum mănăstirile Horezu și Polovragi, precum și Peștera Polovragi. Segment din revista "Magazin istoric" anul V nr. 9(54) SEPT 1971 " Capriciile puterii Șirul pribegirilor spectuaculoase nu a încetat însă, și în
Milostea, Vâlcea () [Corola-website/Science/302036_a_303365]
-
mult. Locurile de casă aveau o suprafață de 2-3 mii metrii pătrați și în unele cazuri mai mult, ceea ce a favorizat sporrea denitatii locuințelor, câteva decenii la rând, în interiorul vetrei satelor. În gospodărie a aparut pătulul în care erau depozitați porumbii, au apărut hambarele în care era păstrat grâul. Țăranul a dobândit mai multă independența față de marii proprietari de pământ ale căror proprierati au fost diminuate. Pe langă suprafață proprie, țăranii locului munceau în dijma o suprafață de pământ luată de la
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Structura suprafeței agricole din localitatea Ștefan cel Mare la nivelul anului 2005 este următoarea: 75,64% teren arabil, 9,3% pășuni naturale, 2,6% viță-de-vie, 0,23% pomi fructiferi și pepiniere viticole 3. În cadrul suprafeței arabile se cultivă : cereale (grâu, porumb, orz, ovăz, etc), plante tehnice (floarea - soarelui, tutun), plante furajere, etc. Majoritatea terenurilor agricole cultivate cu cereale se găsesc pe laturile estică și vestică ale localității. Suprafața ocupată cu pășuni și vegetație ierboasă este reprezentată de fânețe și islazuri și
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
din glucoză rezultă alcool etilic și dioxid de carbon. formula 3 La scară industrială, glucoza se obține prin hidroliza amidonului în mediu acid: formula 4 O altă metodă este hidroliza enzimatică a amidonului. Multe culturi pot fi folosite ca sursă pentru amidon: porumbul, orezul, grâul, cartofii sunt utilizați la scară largă în toată lumea. Procesul enzimatic are două etape. Pe durata a 1-2 ore, la aproximativ 100 °C, enzimele descompun amidonul în carbohidrați mai mici, cu o moleculă formată din 5-10 unități de glucoză
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
5 - 10 g la 100 ml de oțet. Se întrebuințează numai extern. Uleiurile medicinale se obțin prin macerarea plantelor în ulei, timp de 4 - 6 săptămâni. Peste plantele mărunțite se adaugă ulei la temperatura camerei (este mai indicat cel de porumb sau de măsline). Sticlă se ține într-un loc răcoros și întunecat, astupata cu un dop de pluta. O dată la 2 - 3 zile se agită preparatul, iar după 3 săptămâni se strecoară. Se păstrează în sticle de culoare închisă, ferite
Fitoterapie () [Corola-website/Science/302695_a_304024]
-
protecție agricultorilor. Unele comunități nomade au renunțat la modul de viață pastoral și s-au sedentarizat. La nivel global, în epoca post-clasică, s-au remarcat trei mari civilizații agricole: civilizația cerealelor (Europa, Africa și Orientul Mijlociu), civilizația orezului (Asia) și civilizația porumbului (Americile). În Europa se cultivau cereale că grâul, orzul, secară, meiul și ovăzul. Secara a dominat în regiunile nordice, iar orzul și meiul au fost des cultivate în părțile mediteranene. În unele zone se cultivă o suprafață de pământ în
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
Treptat, cultură orezului inundat s-a răspândit în Coreea, Japonia, Indonezia, Indochina, pe valea Gangelui, precum și în lumea arabă. Orezul a pătruns în lumea europeană abia din secolele XV-XVI, culturile orezului fiind marginale și restrânse. În Lumea Nouă, predomina cultura porumbului, mai ales în Mexic. Era cultivat porumbul sălbatic, din care rezultau știuleți de 2-3 cm, cu câteva zeci de boabe. Abia când oamenii au început să selecteze semințele au început că roadele să fie de calitate, iar randamentele au fost
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
în Coreea, Japonia, Indonezia, Indochina, pe valea Gangelui, precum și în lumea arabă. Orezul a pătruns în lumea europeană abia din secolele XV-XVI, culturile orezului fiind marginale și restrânse. În Lumea Nouă, predomina cultura porumbului, mai ales în Mexic. Era cultivat porumbul sălbatic, din care rezultau știuleți de 2-3 cm, cu câteva zeci de boabe. Abia când oamenii au început să selecteze semințele au început că roadele să fie de calitate, iar randamentele au fost mai mari. Cultura porumbului s-a extins
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
Mexic. Era cultivat porumbul sălbatic, din care rezultau știuleți de 2-3 cm, cu câteva zeci de boabe. Abia când oamenii au început să selecteze semințele au început că roadele să fie de calitate, iar randamentele au fost mai mari. Cultura porumbului s-a extins din Mexic în alte părți ale Americii de Nord și Centrale, și în America de Sud. Porumbul era cultivat la altitudini mari, pe platourile andine. Populațiile amerindiene cultivau fasolea și dovleacul, cartofii și tomatele. Producția agricolă a sporit creșterea demografică și
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
boabe. Abia când oamenii au început să selecteze semințele au început că roadele să fie de calitate, iar randamentele au fost mai mari. Cultura porumbului s-a extins din Mexic în alte părți ale Americii de Nord și Centrale, și în America de Sud. Porumbul era cultivat la altitudini mari, pe platourile andine. Populațiile amerindiene cultivau fasolea și dovleacul, cartofii și tomatele. Producția agricolă a sporit creșterea demografică și a densității în Mexic și Peru, unde s-au dezvoltat mari civilizații. Cea mai mare parte
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
doar lama fiind domesticită. Nivelul tehnologic era încă la stadiul neolitic, nu dețineau arme și unelte din metal, ceea ce a reprezentat un dezavantaj la sosirea coloniștilor europeni ce i-au anihilat. După ce au descoperit Lumea Nouă, spaniolii au descoperit avantajele porumbului și au preluat tehnicile de cultivare. Au adus porumbul în Europa din secolul XVI. Cultura porumbului a fost extinsă din Spania în Italia și Imperiul Otoman. În secolul XVIII a pătruns în China, fiind cultivat în regiunile înalte, în timp ce orezul
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
stadiul neolitic, nu dețineau arme și unelte din metal, ceea ce a reprezentat un dezavantaj la sosirea coloniștilor europeni ce i-au anihilat. După ce au descoperit Lumea Nouă, spaniolii au descoperit avantajele porumbului și au preluat tehnicile de cultivare. Au adus porumbul în Europa din secolul XVI. Cultura porumbului a fost extinsă din Spania în Italia și Imperiul Otoman. În secolul XVIII a pătruns în China, fiind cultivat în regiunile înalte, în timp ce orezul era cultivat în regiunile joase. Au fost aduși cartofii
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
din metal, ceea ce a reprezentat un dezavantaj la sosirea coloniștilor europeni ce i-au anihilat. După ce au descoperit Lumea Nouă, spaniolii au descoperit avantajele porumbului și au preluat tehnicile de cultivare. Au adus porumbul în Europa din secolul XVI. Cultura porumbului a fost extinsă din Spania în Italia și Imperiul Otoman. În secolul XVIII a pătruns în China, fiind cultivat în regiunile înalte, în timp ce orezul era cultivat în regiunile joase. Au fost aduși cartofii, tomatele, dovleacul etc. ce au impus o
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
care domină pământul și inspiră sentimentele omului. Astfel, albului îi corespunde nordul, primul arbore, primul om, făgăduința și speranța, negrului îi corespunde vestul, centrul ascuns și invizibil, noaptea, nenorocirea, roșului - estul, mierea, pofta de averi și putere, iar galbenului - sudul, porumbul, glia care hrănește. Percepții diferite dintre elementele cosmogonice și culori se întâlnesc și la indienii pueblo pentru care galben=nord, albastru=vest, roșu=sud, alb=est sau la indienii din preerie pentru care roșu=vest, albastru =nord, verde=est, galben
Simbolistica culorilor () [Corola-website/Science/302774_a_304103]
-
191.000 hectare cu soia și 110.000 hectare cu rapiță. Producția de cereale s-a ridicat, în 2006, la 15,1 milioane de tone, din care cea de grâu a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone. În anul 2007, peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a obținut o producție de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialiști drept cea mai mică din
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
utilizate pentru acțiunea lor diuretic-depurativă, precum și în hipertensiunea arterială, iar fructele au efect antidiareic, fiind recomandate și în afecțiuni renale și dischinezii biliare. Denumirea sa populară este corelată cu fenofaza de înflorire, legată de creșterea temperaturii solului, care permite semănatul porumbului. Genul Cerasus are flori mai mari și mai lung pedunculate, grupate în umbele sau corimbe sirnple. C. avium (cireș sâlbatic) are fructele drupe sferice, dulci-amărui. C. vulgaris Mill. (vișin) are fructe astringente. În medicina populară se folosește și scoarta, ca
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
mare creștere provine din zona în care se produc bunuri de folosință îndelungată. În 1999, venitul anual pe cap de locuitor era de de dolari. Producția agricolă din Alabama cuprinde păsări și ouă, vite, alune, bumbac, cereale cum ar fi porumb și sorg, legume, lapte, soia, și piersici. Deși cunoscut sub numele de "The Cotton State" ('"Statul Bumbacului"), Alabama se află doar pe locurile 8-10 în producția națională de bumbac, într-un clasament în care lideri sunt Texas, Georgia și Mississippi
Alabama () [Corola-website/Science/302432_a_303761]
-
care, în cursul unei examinări oficiale, au îndeplinit condițiile menționate anterior." 5) La art. 2 alin. (1) lit. E, introducerea se înlocuiește cu următorul text: "E. Semințe de bază (alpista, secară, altele decât hibrizii lor respectivi, sorg, sorg de Sudan, porumb și hibrizi de ovăz, de orz, de orez, de gâu, de grâu dur și de alac): semințele". 6) La art. 2 alin. (1) lit. F, introducerea se înlocuiește cu următorul text: "F. Semințe certificate din prima reproducere (ovăz, orz, orez
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86477_a_87264]
-
să fie comercializate sub denumirea lor. După 1 iulie 1992, condițiile în conformitate cu care dispozițiile din alin. (1) se aplică de asemenea la alte soiuri componente pot fi determinate conform procedurilor prevăzute în art. 23. Deocamdată, în cazul cerealelor altele decât porumbul, statele membre pot aplica ele însele aceste dispoziții altor soiuri componente ținând seama de semințele destinate certificării pe teritoriul lor. Soiurile componente sunt indicate ca fiind componente." 2) La art. 4 alin. (2), se adaugă următorul text: "c) pentru admiterea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86477_a_87264]
-
Mămăliga este denumirea în limba română a unui fel de mâncare preparat din făină de porumb (mălai). Este mai bine cunoscută în restul lumii după denumirea italiană, ("polenta"), dar se întâlnește și în multe alte țări ca Ungaria ("puliszka") Savoia, Elveția, Austria, Croația ("palenta, žganci, pura"), Slovenia ("polenta , žganci") , Serbia ("palenta"), Bulgaria, Corsica ("pulenta"), Brazilia ("polenta
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]