11,679 matches
-
totale des- cris în monografia Far- macopeii Europene). ─────────────────���──┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── Aprotinina Topica Zero Poate provoca hiper- În acest caz, adminis- sensibilitate sau reac- trarea topica se referă ții alergice grave. la locurile prin care substanță poate ajunge în circulația sanguina (de exemplu răni, cavi- tați ale corpului etc.) ────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── Aspartam (E951) Orală Zero Este sursa de fenil- alanina. Poate fi dau- nator pentru persoa- nele cu fenilcetonurie. ────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── Balsam de Peru Topica Zero Poate provoca reacții adverse cutanate. ────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼──────���──────────────── Bronopol Topica Zero Poate provoca reacții adverse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181580_a_182909]
-
The Brookings Institution, ianuarie 2001. 39. „Making France Work”, The Wall Street Journal, 10 octobrie 2003. 40. Honore, Carl, „A Time to Work, a Time to Play: France’s 35-hour Week: Shorter Hours Result in a Social Revolution”. 41. Foroohar, Rana (coord.), „Eat, Drink, and Go Slow: The Post-Crash Backlash Against American Taste”, Newsweek International, Atlantic Edition, 2 iunie 2001. 42. „French Law: The Standard French Working Week”, HYPERLINK "http://iDww.triplet.com"www.triplet.com, Triplet and Associes, 30 martie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
OECD Member Countries”, OECD, aprilie 2004; „BEA News: Personal Income and Outlays: February 2004”, Bureau of Economic Analysis, 26 martie 2004. 46. Tran, Muoi, „By the Numbers: New Money: The Very Rich, by Region”, Fortune, 24 iunie 2003. 47. Foroohar, Rana (coord.), „Eat, Drink, and Go Slow”, Newsweek International, Atlantic Edition, 2 iulie 2001. 48. Cobb, Clifford, Halstead, Ted și Rowe, Jonathan, „If the GDP Is Up, Why Is America Down?”, HYPERLINK "http://www.tbeatlantic.com/politics/ecbig"www.theatlantic.com
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Părerea autorului După lectura artistică, făcută de către actori ai Teatrului "Odeon" din București, după publicarea în revista "Teatrul" și după montarea pe scena Teatrului Național din Iași a piesei "Calul verde", critica de specialitate a evitat, din prudență, să arate rănile pe care trebuia pus degetul... Astfel, s-a spus că în această piesă e vorba despre criza cuplului, despre erodarea cuplului, despre evadarea personajelor din realitatea obiectivă și mutarea lor într-o meta-realitate. Și aș putea spune că aceste ipoteze
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
refugii exaltante în "epoci" miraculoase; unele sunt tulburi, insalubre, maculate de compromisuri și de trădări. Mizerabilul calvar numit comunism a mutilat multe trecuturi și chiar dacă, cumva involuntar și firesc, cultivăm uitarea ca pe un panaceu tămăduitor, aceasta nu înseamnă că rănile psihice sau cele sufletești s-au vindecat complet, iar pulsul bolnav al conștiinței și-a încetat palpitul de coșmar intratabil. Oricât am vrea să nu fie așa, trecuturile nu mor în noi, ci mor cu noi, făcându-ne prizonieri nevolnici
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
tip "configurație spațială", iar cel de-al doilea, "schimbare de stare": (f) Ușa se deschide din cauza vântului Lalelele se deschid (g) Muntele se înalță lângă oraș Ion se înalță cu doi centimetri pe an (h) Ușa se închide din cauza curentului Rana se închide repede (i) Drumurile țării se încrucișează la Brașov Cele două specii de ardei cultivate în aceeași grădină se încrucișează (j) Drumul se înfundă în fața casei lui Ion Canalul se înfundă din cauza gunoaielor. Unele verbe pot fi încadrate în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inexistenței unui test sintactic − și la verbele a mucegăi ( Pereții au mucegăit în timpul iernii/ Pereții s-au mucegăit din cauza umezelii), a putrezi (Copacul a putrezit/s-a putrezit), a râncezi (Uleiul a râncezit/Uleiul s-a râncezit) și a trece (Rana trece/ Rana se trece). Aceste cinci verbe se diferențiază de toate celelalte prin absența unei variante tranzitive/neparticiparea la alternanța cauzativă (*Timpul a ruginit robinetele, *Umezeala a mucegăit pereții, *Ploaia a putrezit copacul, *Timpul râncezește uleiul, * Alifia trece rana) și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
test sintactic − și la verbele a mucegăi ( Pereții au mucegăit în timpul iernii/ Pereții s-au mucegăit din cauza umezelii), a putrezi (Copacul a putrezit/s-a putrezit), a râncezi (Uleiul a râncezit/Uleiul s-a râncezit) și a trece (Rana trece/ Rana se trece). Aceste cinci verbe se diferențiază de toate celelalte prin absența unei variante tranzitive/neparticiparea la alternanța cauzativă (*Timpul a ruginit robinetele, *Umezeala a mucegăit pereții, *Ploaia a putrezit copacul, *Timpul râncezește uleiul, * Alifia trece rana) și se diferențiază
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trece (Rana trece/ Rana se trece). Aceste cinci verbe se diferențiază de toate celelalte prin absența unei variante tranzitive/neparticiparea la alternanța cauzativă (*Timpul a ruginit robinetele, *Umezeala a mucegăit pereții, *Ploaia a putrezit copacul, *Timpul râncezește uleiul, * Alifia trece rana) și se diferențiază prin restricțiile de selecție a subiectului: entitatea la care trimite subiectul trebuie să aibă anumite proprietăți care să permită realizarea procesului descris de verb (poate să (se) ruginească numai un obiect metalic, pot să (se) mucegăiască și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acestei clase par să se fi specializat deja semantic, impunând restricții selecționale stricte subiectului (a coace/a se coace, a răci/a se răci). În plus, numai varianta reflexivă poate fi pusă în relație cu cea tranzitivă: Vaccinul/Urechea/Buba/ Rana coace Grâul/Mărul/ Fructul se coace Ion coace mere/*bube Copilul/ Omul/Cățelul răcește Cafeaua/Supa/Vremea se răcește Ion răcește supa/*copilul. În cazul câtorva verbe care circulă în limbaje specializate (a (se) aglutina, a (se) diftonga, a (se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
catalizează în prezența enzimelor tranz.: Enzimele catalizează procesul de respirație part. catalizat, -ă nom. catalizarea (catalizatul − rar) A SE CÂRLIONȚA Părul se cârlionțează din cauza umezelii tranz.: Ion își cârlionțează părul la coafor part. cârlionțat, -ă nom. cârlionțarea A SE CICATRIZA Rana se cicatrizează în timp tranz.: Mușețelul cicatrizează rana part. cicatrizat, -ă nom. cicatrizarea, cicatrizatul A SE CIMENTA Ideile se cimentează prin lecturi tranz.: Lecturile cimentează ideile part. cimentat, -ă nom. cimentarea, cimentatul A SE CIOBI Cupele de șampanie se ciobesc
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de respirație part. catalizat, -ă nom. catalizarea (catalizatul − rar) A SE CÂRLIONȚA Părul se cârlionțează din cauza umezelii tranz.: Ion își cârlionțează părul la coafor part. cârlionțat, -ă nom. cârlionțarea A SE CICATRIZA Rana se cicatrizează în timp tranz.: Mușețelul cicatrizează rana part. cicatrizat, -ă nom. cicatrizarea, cicatrizatul A SE CIMENTA Ideile se cimentează prin lecturi tranz.: Lecturile cimentează ideile part. cimentat, -ă nom. cimentarea, cimentatul A SE CIOBI Cupele de șampanie se ciobesc ușor tranz.: Ion ciobește o cupă de șampanie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de mâncare tranz.: Ion își impregnează perna cu parfumul Ioanei part. impregnat, -ă nom. impregnarea, impregnatul A SE IMUNIZA Copilul se imunizează cu vârsta la anumite boli tranz.: Vaccinul imunizează copilul part. imunizat, -ă nom. imunizarea, imunizatul A SE INFECTA Rana se infectează de la praf tranz.: Ion își infectează rana ca să nu se mai ducă la școală part. infectat, -ă nom. infectarea, infectatul A SE INFLAMA Rana se inflamează tranz.: Mesajul guvernului inflamează spiritele part. inflamat, -ă nom. inflamarea, inflamatul A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ioanei part. impregnat, -ă nom. impregnarea, impregnatul A SE IMUNIZA Copilul se imunizează cu vârsta la anumite boli tranz.: Vaccinul imunizează copilul part. imunizat, -ă nom. imunizarea, imunizatul A SE INFECTA Rana se infectează de la praf tranz.: Ion își infectează rana ca să nu se mai ducă la școală part. infectat, -ă nom. infectarea, infectatul A SE INFLAMA Rana se inflamează tranz.: Mesajul guvernului inflamează spiritele part. inflamat, -ă nom. inflamarea, inflamatul A SE INTENSIFICA Zgomotul se intensifică tranz.: Ion intensifică zgomotul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
boli tranz.: Vaccinul imunizează copilul part. imunizat, -ă nom. imunizarea, imunizatul A SE INFECTA Rana se infectează de la praf tranz.: Ion își infectează rana ca să nu se mai ducă la școală part. infectat, -ă nom. infectarea, infectatul A SE INFLAMA Rana se inflamează tranz.: Mesajul guvernului inflamează spiritele part. inflamat, -ă nom. inflamarea, inflamatul A SE INTENSIFICA Zgomotul se intensifică tranz.: Ion intensifică zgomotul pentru a o enerva pe Ioana part. intensificat, -ă nom. intensificarea A SE INTOXICA Ion s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Boala anchilozează coloana vertebrală part. anchilozat, -ă nom. anchilozarea, anchilozatul A (SE) ARDE Din neglijență, mâncarea s-a ars Hârtia arde la soare tranz.: În lipsa Ioanei, Ion a ars mâncarea/hârtia part. ars, -ă nom. arderea, arsul A (SE) CANGRENA Rana s-a cangrenat Rana a cangrenat tranz.: Corupția cangrenează societatea part. cangrenat, -ă nom. cangrenarea A (SE) COACE Cireșele se coc în mai; Europa se coace în plină iarnă Buba lui Ion coace tranz.: Ion coace o pizza în cuptor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
part. anchilozat, -ă nom. anchilozarea, anchilozatul A (SE) ARDE Din neglijență, mâncarea s-a ars Hârtia arde la soare tranz.: În lipsa Ioanei, Ion a ars mâncarea/hârtia part. ars, -ă nom. arderea, arsul A (SE) CANGRENA Rana s-a cangrenat Rana a cangrenat tranz.: Corupția cangrenează societatea part. cangrenat, -ă nom. cangrenarea A (SE) COACE Cireșele se coc în mai; Europa se coace în plină iarnă Buba lui Ion coace tranz.: Ion coace o pizza în cuptor, Soarele coace cireșele part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acestui Învălmășag de strigăte și de răbufneli, cerul se Întunecă deodată și o ploaie năprasnică vine să spele valea de sânge... Se povestește că În lupta aceasta, Traian , văzând că nu mai au ostașii lui cu ce să-și lega rănile, Își rupse cămașa de pe el și-o Împărți răniților. Și totuși nu-i biruință. Împăratul privește trist, după bătălie, departe, În munții dușmani, la marea cetate ce n-o poate Încă cuprinde. Dar anului unu Îi urmează anul doi, și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
provocată de exploziile obuzelor; stindard = drapel. SERGENTUL de Vasile Alecsandri Pe drumul de costișe ce duce la Vaslui Venea un om, cu jale zicând În gândul lui: ,, Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă... Aș vrea să zbor, și rana din pulpă nu mă lasă !” Și bietul om slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul Încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Răniții veneau foarte grăbiți la posturile de prim-ajutor, li se făceau pansamentele și se Întorceau Îndată la loc, Îmbucând din mers o bucată de pâine. N-avem vreme de stat; n-avem vreme !” Numai pe cei cu mai multe răni și cu lovituri grave Îi puteau opri medicii. Un batalion din regimentul 32 Își aștepta rândul să intre În foc. Haidem, domnule maior ! Îndemnau soldații. Stați, băieți ; așteptați să vie vremea ! Oatașii lepădară bocanci și haine, zvârliră coifurile; păstrară pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
acces la televiziune, În comparație cu cei de culoare. Media și comportamentul agresiv În literatura de specialitate, definițiile date agresiunii au stârnit controverse deoarece nu făceau distincție ,,Între leziunile accidentale” și alte tipuri de agresiune. ,,Un automobil aflat În mișcare poate cauza răni fizice serioase, dar foarte multe dintre aceste acte nu sunt considerate ca fiind acte de agresiune.” (Patrick și Zempolich, 2003, 305) Prin urmare, intenționalitatea joacă un rol foarte important În definirea agresiunii. De aceea, putem spune că agresiunea implică un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ajuns să desființeze moartea tuturor (fiindcă Unul a murit pentru toți), așa e drept să înțelegem că Domnul a pătimit acestea toate pentru noi, ca să ne scape pe toți și de biciuiri, și de necinstire. Fiindcă în oarecare mod prin rănile Lui noi toți ne-am vindecat, după cum s-a scris (Is. 53, 5). Căci toți eram rătăciți, fiecare pe calea lui, cum zice Proorocul Isaia (Is. 53, 6), și Domnul S-a jertfit pentru păcatele noastre și a fost pedepsit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XV, 10, în PSB, vol. 34, p. 155-156) „Privește la cel cu mâinile străpunse de piroane, la Cel a Cărui coastă a fost împunsă cu sulița, puneți degetele în urmele cuielor, pune mâna ta în rana suliței și atunci vei putea ghici cât de adânc a trebuit să fi intrat ele înlăuntru și din lărgimea ranei poți măsura și adâncimea ei; căci după 112 pătrunderea adâncă a fierului se poate vedea măsura ranei în care a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mâna ta în rana suliței și atunci vei putea ghici cât de adânc a trebuit să fi intrat ele înlăuntru și din lărgimea ranei poți măsura și adâncimea ei; căci după 112 pătrunderea adâncă a fierului se poate vedea măsura ranei în care a încăput o mână omenească. Or, dacă acest om a înviat, poți înțelege ușor de ce pe bună dreptate a întrebat Apostolul (I Cor. 15, 12): dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum zic unii dintre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
11-17). A dat viață celui ce zăcea, printr-o poruncă făcută cu glas tare. Apoi înviază din morți partea omenească a persoanei Sale care fusese străpunsă de cuie și de suliță și purta ca mărturie a învierii semnele cuielor și rana făcută de suliță”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Dialogul despre suflet și înviere, Preliminarii, în PSB, vol. 30, p. 398) „Mântuitorul nostru Iisus Hristos, făcându-se pe Sine începătură a celor adormiți, cu aceasta El ne-a deschis nouă, tuturor, ușa
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]