11,781 matches
-
traficul maxim este aproape dublu față de medie, întrucât el se intensifică din cauza turiștilor care călătoresc spre și dinspre stațiunile de la Marea Adriatică. Mai mult, secțiunile cele mai sudice ale autostrăzii deservesc și traficul periurban al Zagrebului. Autostrada A2 este o importantă rută de transport pe direcția nord-sud în Croația, legând capitala Zagreb, de Graz, Austria, prin Maribor, Slovenia, precum și de Viena și de alte destinații de pe ruta Pyhrn. Autostrada urmează un traseu prin regiunea Hrvatsko Zagorje. Parte a rețelei rutiere croate, autostrada
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
mai sudice ale autostrăzii deservesc și traficul periurban al Zagrebului. Autostrada A2 este o importantă rută de transport pe direcția nord-sud în Croația, legând capitala Zagreb, de Graz, Austria, prin Maribor, Slovenia, precum și de Viena și de alte destinații de pe ruta Pyhrn. Autostrada urmează un traseu prin regiunea Hrvatsko Zagorje. Parte a rețelei rutiere croate, autostrada face parte și din drumul european E59 Zagreb-Graz-Viena-Praga. Ea joacă un rol de importanță majoră pentru Croația în termeni de dezvoltare economică, în special pentru
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
urmează un traseu prin regiunea Hrvatsko Zagorje. Parte a rețelei rutiere croate, autostrada face parte și din drumul european E59 Zagreb-Graz-Viena-Praga. Ea joacă un rol de importanță majoră pentru Croația în termeni de dezvoltare economică, în special pentru turism, ca rută de transport. Drumul deservește un trafic semnificativ turistic și de tranzit, legând segmentul de centură a Zagrebului al autostrăzii A3, care servește drept nod de distribuție a traficului dinspre sud fie către est pe A3 fie către sud pe A1
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
și vice-versa. De la Conferința Pan-Europeană de Transport de la Helsinki din 1997, autostrada face parte din coridorul pan-european Xa. Autostrada are o lungime de de la punctul de trecere a frontierei Macelj către Slovenia până la nodul Zagreb-Jankomir de pe autostrada A3. Ruta deservește Zagrebul prin Ž1035 de la nodul Jankomir, Zaprešić prin D225, Zabok, Klanjec și Oroslavje prin D307, Sveti Križ Začretje prin D35, Krapina și Pregrada prin D206, Đurmanec prin D207 și Trakošćan prin D508. Șoseaua națională D1 urmează un traseu paralel
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
deși cele mai nordice porțiuni traversează un relief accidentat, ceea ce a necesitat construcția mai multor viaducte și tuneluri lungi. A2 este o autostradă cu plată, pe baza clasificării vehiculelor în Croația, în sistem închis. În iulie 2011, taxele percepute pe ruta A2 între punctele de taxare Zaprešić și Trakošćan variau în funcție de distanța parcursă, de la 11 kuna (1,48 euro) la 42 kuna (5,64 euro) pentru autovehiculele de pasageri și între 47 kuna (6,31 euro) și 187 kuna (25,10
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
membru al Academiei Croate de Științe și Arte. În 1962, autoritățile locale din Split au făcut o nouă propunere, care a dus în 1966 la adoptarea unui plan de autostrăzi. Proiectul a fost realizat în 1967, iar acesta presupunea extinderea rutei de nord până în Maribor, Slovenia. Această extindere se folosea de același coridor aflat între Zagreb și Maribor—Autostrada Zagorje—un drum congestionat și nesigur cu două benzi și o intersecție care conecta mai multe orașe și localități din Zagreb și
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
Autostradă A3 (denumită neoficial și autostrada Strumă; în ) este o autostradă aflată în construcție în Bulgaria. Ea urmează ruta Pernik-Dupnița-Blagoevgrad-Sandanski-granița cu Grecia. Face parte din coridorul pan-european IV și din drumul european E79, care duce de la Miskolc (Ungaria) la Salonic (Grecia), prin orașele românești Deva și Craiova. Autostradă Strumă prelungește autostradă A6 (Liulin), de la Sofia la Pernik. Lungimea
Autostrada A3 (Bulgaria) () [Corola-website/Science/330046_a_331375]
-
de regiunea istorică Slavonia și de mai multe orașe din valea râului Sava. Ea reprezintă un coridor de transport important pe direcția est-vest la nivel național, dar și o parte importantă din coridorul pan-european X, în cadrul căreia servește drept rută de transport între țările Uniunii Europene și Peninsula Balcanică. În afara Zagrebului, unde A3 formează o parte considerabilă din centura Zagrebului, autostrada trece pe lângă mai multe orașe croate importante. Autostrada are un impact economic pozitiv asupra orașelor pe care le leagă
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
noduri de tip stivă sau trifoi, ea intersectându-se cu alte patru autostrăzi: A1, A2, A4 și A5. În octombrie 2010, era în construcție un alt nod de tip trifoi pe A3, acolo unde urma să se ramifice autostrada A11. Ruta cuprinde numeroase poduri și canale de scurgere, dar nu are niciun tunel, întrucât traversează o zonă de câmpie. este cea mai semnificativă structură de pe A3. Există 21 de ieșiri și 18 spații de servicii de-a lungul rutei autostrăzii. Mare
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
autostrada A11. Ruta cuprinde numeroase poduri și canale de scurgere, dar nu are niciun tunel, întrucât traversează o zonă de câmpie. este cea mai semnificativă structură de pe A3. Există 21 de ieșiri și 18 spații de servicii de-a lungul rutei autostrăzii. Mare parte din traseul ei este drum cu plată pe baza unui sistem de tichete; una din secțiuni folosește un sistem cu plata la barieră. Secțiunile ce reprezintă centura Zagrebului nu sunt cu plată. Taxa este diferențiată pe baza
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
noi spații de servicii și reconstrucția segmentelor foarte vechi. Costurile de construcție a autostrăzii A3 sunt estimate la 7 miliarde de kuna (circa 958,9 milioane euro). Autostrada A3 (în ) leagă capitala Zagreb, de regiunea istorică Slavonia, unde urmează o rută paralelă cu râul Sava și este continuată în ambele capete de autostrăzi din Serbia și Slovenia. Ca parte a rețelei de drumuri din Croația, ea se suprapune cu drumul european E70 Bordeaux-Torino-Ljubljana-Zagreb-Belgrad-București. Autostrada a facilitat o dezvoltare accelerată a economiei
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
o distanță de de la punctul de trecere a frontierei Bregana, aflat lângă Samobor, la granița cu Slovenia și punctul de trecere a frontierei Bajakovo de la granița cu Serbia, la est de Županja. Ea reprezintă cea mai scurtă și mai comodă rută pentru traficul de tranzit între Slovenia, Italia de nord, Austria, Elveția și Germania de sud pe de o parte, și Serbia, Bosnia și Herțegovina, România de sud, Bulgaria, Macedonia, Grecia și Turcia pe de altă parte. Ruta deservește Sisakul prin
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
și mai comodă rută pentru traficul de tranzit între Slovenia, Italia de nord, Austria, Elveția și Germania de sud pe de o parte, și Serbia, Bosnia și Herțegovina, România de sud, Bulgaria, Macedonia, Grecia și Turcia pe de altă parte. Ruta deservește Sisakul prin șoseaua D36; Banja Luka, Bosnia și Herțegovina prin șoseaua D5 și punctul de trecere a frontierei Stara Gradiška; Osijek prin A5; și Vinkovci prin D55. Autostrada A3 este terminată și nu este planificată nicio extindere sau prelungire
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
Pe autostradă sunt numeroase spații de servicii, ce oferă dverse tipuri de servicii, de la simple parcări cu toatele până la benzinării, restaurante și moteluri. A3 este operată de Hrvatske autoceste, compania de stat ce se ocupă cu construcția și întreținerea autostrăzilor croate. Ruta dintre nodurile Bobovica și Ivanja Reka (inclusiv) servește drept parte a centurii Zagrebului, și nu este cu plată. Secțiunea centurii reprezentată de A3 cuprinde și intersecții cu mai multe alte autostrăzi: cu A1 la nodul Lučko, cu A2 la nodul
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
vara, când se adaugă traficul turistic. Punctele de taxare de la Bobovica și Ivanja Reka pot deveni puncte de gâtuire a circulației în asemenea perioade. Alternativa la centură este traversarea orașului prin bulevardele Ljubljanska, Zagrebačka și Slavonska. Deși aceasta este o rută mai scurtă și mai directă, respectivele bulevarde sunt și mai aglomerate decât autostrada la ore de vârf, având intersecții la nivel semaforizate. A3 este parțial cu plată, pe baza . Secțiunea vestică a autostrăzii, de la nodul Bobovica la punctul de trecere
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
fiind legate la nodul Sredanci. În 2010, taxa la punctul Bregana era de 5,00 kuna (0,68 euro) pentru vehiculele mici de pasageri și 20,00 kuna (2,74 euro) pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri. Taxa percepută pe ruta A3 între Ivanja Reka și Lipovac variază în funcție de distanța parcursă, de la 3,00 kuna (0,41 euro) la 105,00 kuna (14,38 euro) pentru autovehiculele mici și de la 10,00 kuna (1,37 euro) la 350,00 kuna (47
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
bine apărate. O garnizoană de 1.500 de oameni (infanterie, geniu și artilerie de câmp și antitanc) apăra toate posibilele zone de debarcare. Orașul și portul erau bine apărate de cuiburi de mitralieră, artilerie de câmp și mortiere, concentrate pe rutele de acces spre oraș (în special în peșterile din faleză), iar spatele frontului era asigurat cu rezerve consistente. Apărătorii aveau poziții defensive nu doar în oraș, dar și pe dealurile de pe care puteau fi supravegheate plajele. Infanteria germană asigura de
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
1942. Canadienii au plecat din Newhaven. Forța navală era reprezentată de opt distrugătoare, vedete rapide de escortă a vaselor de debarcare și a vaselor lansatoare de grenade antisubmarin. Convoiul de nave era precedat de dragoare de mine, care să curețe ruta prin Canalul Mânecii. Primele debarcări au început la 4:50 în dimineața zilei de 19 august. Militarii aliați au atacat cele două baterii de pe flancurile principalei zone de debarcare. Au fost atacate Varengeville de către comandoul britanic nr. 3, Pourville de către Regimentele
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
Botanic Național. Parcul are o suprafață terestră de 1850 ha și marină de 3700 ha, lărgimea apelor sale din jurul insulelor fiind de 650 m. Insulele de Aur erau numite Stoehade în Antichitate (adică "în rând" în grecește), fiind escale pe ruta maritimă dinspre Grecia și Italia către Marsilia și Galia. Plinius le descrie cu amănuntul. "Proti": Prima în latină (Porquerolles), "Mesi" : Mediana în latină (Port-Cros) și "Hypea": Ultima în latină (Levant), au devenit, în secolele care au urmat prăbușirea Imperiului roman
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
mare parte a războiului armata somaleză a înregistrat victorii asupra etiopienilor și i-a urmărit până în provincia Sidamo. În septembrie 1977 Somalia controla 90% din Ogaden și a capturat orașe strategice precum Jijiga și a presat orașul Dire Dawa, amenințând ruta feroviară dintre acest oraș și Djibouti. După asediul Hararului o intervenție sovietică masivă fără precedent formată din 20.000 de trupe cubaneze și câteva mii de consilieri sovietici au venit în ajutorul Etiopiei comuniste. În 1978 trupele somaleze au fost
Republica Democratică Somalia () [Corola-website/Science/329114_a_330443]
-
4 aprilie 1944 într-un hangar de la Chitila, în urma unui bombardament american. Între 12 și 17 septembrie 1940, Mariana Drăgescu, împreună cu Nadia Russo aduc de la Stuttgart în România două avioane de sport și școală de tip Klemm Kl 35, pe ruta Stuttgart - Viena - Graz - Zagreb - Belgrad - București. După intrarea României în război, în 1941, deoarece inițial escadrila avea în dotare doar trei avioane amenajate ca avioane sanitare (RWD-13S), din ea făceau parte doar Nadia Russo, Mariana Drăgescu, și Virginia Thomas. Marianei
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
din Kuban între Kerci și Simferopol. Însă doar după două zboruri Maria Nicolae a trebuit să revină la București. Au continuat misiunile de recunoaștere: la 13 iulie Mariana Drăgescu - pilot, Smaranda Brăescu și Stela Huțan au făcut o recunoaștere pe ruta Simferopol - Sarabuz - Simferopol, iar Virginia Thomas una pe aceeași rută, avându-l la bord pe generalul Petrescu. În ziua de 14 iulie Mariana Drăgescu - pilot și Stela Huțan au făcut o recunoaștere pe ruta Simferopol - Kerci - Simferopol, iar Virginia Thomas
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
zboruri Maria Nicolae a trebuit să revină la București. Au continuat misiunile de recunoaștere: la 13 iulie Mariana Drăgescu - pilot, Smaranda Brăescu și Stela Huțan au făcut o recunoaștere pe ruta Simferopol - Sarabuz - Simferopol, iar Virginia Thomas una pe aceeași rută, avându-l la bord pe generalul Petrescu. În ziua de 14 iulie Mariana Drăgescu - pilot și Stela Huțan au făcut o recunoaștere pe ruta Simferopol - Kerci - Simferopol, iar Virginia Thomas și Maria Nicolae una pe ruta Simferopol - Evpatoria - Simferopol. În
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Huțan au făcut o recunoaștere pe ruta Simferopol - Sarabuz - Simferopol, iar Virginia Thomas una pe aceeași rută, avându-l la bord pe generalul Petrescu. În ziua de 14 iulie Mariana Drăgescu - pilot și Stela Huțan au făcut o recunoaștere pe ruta Simferopol - Kerci - Simferopol, iar Virginia Thomas și Maria Nicolae una pe ruta Simferopol - Evpatoria - Simferopol. În 19 iulie Smaranda Brăescu și Stela Huțan au făcut și ele o recunoaștere pe traseul Simferopol - Kerci - Simferopol. Aceste trasee s-au repetat cu
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Thomas una pe aceeași rută, avându-l la bord pe generalul Petrescu. În ziua de 14 iulie Mariana Drăgescu - pilot și Stela Huțan au făcut o recunoaștere pe ruta Simferopol - Kerci - Simferopol, iar Virginia Thomas și Maria Nicolae una pe ruta Simferopol - Evpatoria - Simferopol. În 19 iulie Smaranda Brăescu și Stela Huțan au făcut și ele o recunoaștere pe traseul Simferopol - Kerci - Simferopol. Aceste trasee s-au repetat cu regularitate până la 6 octombrie. La sfârșitul lunii august Victoria Pokol a fost
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]