19,447 matches
-
în privința finitudinii cunoașterii ca lucrare a spiritului. Atunci când ajunge în forme complexe, cunoașterea se îndepărtează foarte mult de ceea ce am putea numi placenta ei vitală, prin ombilicul căreia se hrănește cu substanța adevărului, adică epicentrul vibrațiilor sale, care este simțul simțurilor, bunul-simț al întregului, cumpătării, ritmului, concordanței, coincidențelor, măsurii etc. Pierderea sau slăbirea contactului cu această forță tare a conștienței în fluxurile ei de cogniție ar putea să însemne poarta către aflarea imposibilității desăvârșirii contingente, dar și sugestia alegerii altei ancore
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
zona maniheismului care redistribuie violent privilegiile, le centrifughează permanent într-o parte supusă legii concentrării elitare și o altă parte, mișcată de legea numerelor mari, situată în periferie. Justificări aproape că nu contează în materie de îndreptățiri: Economia nu are simț etic. Dar, din păcate, tocmai acest handicap tulbură pretenția de limpezime a cogniției raționalizate ce stă la baza Economiei. Mai totdeauna Economia se transformă în Politică dintr-o vocație lustruită luciferic pentru că i se refuză accesul la calea regală a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
un trandafir perfect, complet deschis. Așa că acum respiră profund și inspiră parfumul acestui trandafir delicat, inhalând parfumul său caracteristic și inimitabil; atât de delicat, dulce și delicios. Continuă să inspiri parfumul său vindecător care te încântă și îți pătrunde toate simțurile, în fiecare parte a corpului tău. Imaginează-ți forța vieții care ia naștere din rădăcinile florii și duce la deschiderea ei. Este evident că simbolul bobocului de trandafir poate fi folosit și pentru întărirea generală a eului (și anume „înflorirea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
prezinte un dublu chip, din care nu este arătată, privilegiată, decât o singură față. Căci, câștigând confruntarea, Platon, stoicii și creștinismul își impun logicile lor: ura față de lumea terestră, detestarea pasiunilor, a pulsiunilor, a dorințelor, discreditarea trupului, a plăcerii, a simțurilor, jertfa adusă forțelor nocturne, pulsiunilor morții. Greu de cerut învingătorilor să scrie cu obiectivitate istoria învinșilor... Istoria filosofiei, așa cum apare ea în enciclopedii și manuale, așa cum este predată și modelată în universitate, așa cum este editată, difuzată și promovată, se confundă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
este scutit de distragerea aferentă viziunilor cotidiene, banale și triviale. Concentrarea asupra interiorității permite accederea la adevăruri admirabile interzise muritorilor de rând. Și apoi, pentru a percepe încheierea unei vieți de fecioară nasul este de ajuns, pentru că atomii solicită atât simțul olfactiv, cât și vederea - formele și înlănțuirile decid. Se mai spune și că (iar anecdota contează pentru stabilirea filiațiilor filosofice, mai precis între materialismul atomist și sofistica ateniană) Democrit a remarcat, într-un port la Mediterana, inteligența, aura ori sagacitatea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
adevăr. Simulacrul manifestă dinamica lumii, el există independent de orice formă a priori. Întrucât forma atomilor determină natura senzației, ne aflăm în fața - termenul nu exista în epocă, e de la sine înțeles, dar ideea corespunde - unui senzualism precoce: cunoașterea pleacă de la simțuri și de la ceea ce surprind ele. Nicio esență nu bântuie lumea atomică a materialiștilor, pentru că nu există decât combinații de particule în mișcare și smulse obiectelor. Monismul, senzualismul atrag după ele perspectivismul și relativismul: ființa înseamnă mai întâi ceea ce este perceput
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și trupul în totalitatea lui. Imaginea și sunetul dispun de un statut intelectual contestat savorilor, mirosurilor și percepțiilor tactile: gura, nasul și pielea (nu doar buricele degetelor, deja atât de restrictive) presupun mucoase și secreții. Dar, mai ales, aceste trei simțuri dovedesc animalitatea care subzistă în om: a atinge, a adulmeca, a amușina, a mesteca, a înghiți, a ingurgita, operații care evocă digestia și defecația, supunerea față de necesitățile naturale. Nasul este organul fundamental pentru fiarele care vânează, ucid și mănâncă. El
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și olfacția își pierde din acuitate. În schimb, i se dezvoltă vederea: vede mai bine. Ochiul, mai elaborat, înlocuiește nasul primitiv; mirosul se estompează în favoarea imaginii, la fel cum se întâmplă și cu pipăitul, înlocuit de auz. Astfel încât cele cinci simțuri fac obiectul unei adevărate ierarhii la filosofii oficiali: simțurilor nobile li se atribuie un statut invers celui al simțurilor demne de dispreț. Primele sunt acceptate; acestora li se asociază fără rușine practici elaborate și tehnici subtile care generează arta imaginilor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se dezvoltă vederea: vede mai bine. Ochiul, mai elaborat, înlocuiește nasul primitiv; mirosul se estompează în favoarea imaginii, la fel cum se întâmplă și cu pipăitul, înlocuit de auz. Astfel încât cele cinci simțuri fac obiectul unei adevărate ierarhii la filosofii oficiali: simțurilor nobile li se atribuie un statut invers celui al simțurilor demne de dispreț. Primele sunt acceptate; acestora li se asociază fără rușine practici elaborate și tehnici subtile care generează arta imaginilor și a sunetelor, pictura și muzica, ambele activități ținând
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nasul primitiv; mirosul se estompează în favoarea imaginii, la fel cum se întâmplă și cu pipăitul, înlocuit de auz. Astfel încât cele cinci simțuri fac obiectul unei adevărate ierarhii la filosofii oficiali: simțurilor nobile li se atribuie un statut invers celui al simțurilor demne de dispreț. Primele sunt acceptate; acestora li se asociază fără rușine practici elaborate și tehnici subtile care generează arta imaginilor și a sunetelor, pictura și muzica, ambele activități ținând incontestabil de estetică - a cărei etimologie amintește de capacitatea de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
impure printre impurități; revendică artificiul asociat în mod obișnuit genului feminin și deci, pe atunci, pasivității, păcat cardinal la greci; subliniază că toate ocaziile de a te bucura sunt bune, inclusiv cele pe care socialul le stigmatizează; în sfârșit, abilitează simțurile, toate simțurile, ca mijloace de a accede atât la cunoaștere, cât și la adevărurile faptice, subiective și relative - încă o piatră aruncată în grădina lui Platon... 4 Ludic, agonic și comic. Atâta vreme cât anecdotei i se va refuza aceeași forță teoretică
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
impurități; revendică artificiul asociat în mod obișnuit genului feminin și deci, pe atunci, pasivității, păcat cardinal la greci; subliniază că toate ocaziile de a te bucura sunt bune, inclusiv cele pe care socialul le stigmatizează; în sfârșit, abilitează simțurile, toate simțurile, ca mijloace de a accede atât la cunoaștere, cât și la adevărurile faptice, subiective și relative - încă o piatră aruncată în grădina lui Platon... 4 Ludic, agonic și comic. Atâta vreme cât anecdotei i se va refuza aceeași forță teoretică și aceeași
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
greșeală îndeobște asociată lui Aristip și realitatea sa. Căci proasta reputație a hedonistului (ieri ca și astăzi) face din el un personaj cusurgiu, afemeiat, mâncău, băutor, amoral, imoral, necumpătat, trăind plăcerea fără amestecul conștiinței, asemenea unui animal lipsit de orice simț moral și de orice considerație pentru aproapele său. Această caricatură îi amuză pe cei care vor să se dispenseze astfel de o analiză, de o critică și de un real efort de reflecție asupra unui corpus căruia îi refuză până
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Astfel încât plăcerile sufletului și cele ale trupului, deosebite doar artificial, desemnează niște jubilări similare, deoarece sunt resimțite, trăite și percepute de aceeași identitate corporală, de aceeași subiectivitate carnală. Pentru că, să nu uităm, Aristip nu încetează a face din cele cinci simțuri modalitățile cunoașterii și căile de acces la certitudine - ea însăși conjecturală și relativă față de subiectul care percepe și își redă percepția. Această plăcere corporală dă măsura idealului hedonist: el desemnează acel ceva către care trebuie să tindem, tot așa cum neplăcerea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
plăcere - altfel, Platon și creștinii ar aparține și ei hedonismului! În schimb, a fi disponibil pentru prezent și a-i cere tot atâtea ocazii active de a cunoaște semnele caracteristice ale plăcerii - voluptatea care-ți gâdilă într-un mod agreabil simțurile, ca să vorbim precum Cicero -, iată o posibilă definiție a hedonismului. Pura prezență disponibilă în lume, capacitatea de a resimți voluptăți și bucurii, adeziunea la real sunt tot atâtea moduri de a te vindeca de suferințele psihice, misiuni pe care Aristip
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Platon, Epicur afirmă că criteriile adevărului rezidă în senzații și afecțiuni. Atomii corpului care captează atomii detașați ai materiei, simulacrele, totul cere și presupune conjuncția atomică. Nu există univers inteligibil, nici creaturi ideale, zei sau concepte, nici lumi nevăzute, inaccesibile simțurilor și care pot fi doar concepute - în cel mai bun caz - de către suflet, partea nemuritoare și eternă a unui trup muritor: realitatea coincide foarte exact cu ceea ce vedem, simțim și percepem, cu ceea ce ne arată simțurile. Epicurismul combate aproximările teoretice
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nici lumi nevăzute, inaccesibile simțurilor și care pot fi doar concepute - în cel mai bun caz - de către suflet, partea nemuritoare și eternă a unui trup muritor: realitatea coincide foarte exact cu ceea ce vedem, simțim și percepem, cu ceea ce ne arată simțurile. Epicurismul combate aproximările teoretice care recurg la explicații mitologice. Nici în această privință nu ne putem împiedica să ne gândim la fabulațiile platoniciene: Prometeu și Epimeteu în Protagoras, androginul din discursul lui Aristofan sau nașterea iubirii în Banchetul, atelajul înaripat
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
atomic, în pierderea de materie, în distrugerea naturii. Epicur o știe, el experimentează acest lucru zi de zi și este nu atât pentru o definiție conceptuală detașată de real, cât pentru o extrapolare teoretică plecând de la experimentarea lui. Cele cinci simțuri îl informează, trupul i-o spune: suferința trece mai întâi prin agregarea atomică algică. Foamea și setea, de exemplu, semnalează necesitatea de a recompune forma materială adecvată absenței durerii. Durerea generată de lipsa de hrană cere îndestularea stomacului, care calmează
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
resimt și fac posibile aceste senzații într-o materie unică? Epicur susține permanent în lupta sa antiplatoniciană că lumea ideilor ține de cea mai pură dintre ficțiuni, la fel ca și existența unui suflet imaterial; că există doar fenomenele, precum și simțurile menite să le sesizeze. A se vedea Scrisorile către Pythocles și Herodot... Sufletul se deosebește de trup așa cum se deosebește capul de trunchi, așa cum ochii se deosebesc de gură și mâinile de picioare: ca niște părți distincte ale aceluiași organism
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de seamă, pe o colină îndepărtată, oile care pasc pe versanții înverziți, sau manevrele legiunilor și deplasările lor repezi, nici strigătele lor și vacarmul pe care-l fac, dar care totuși există, tot așa nu surprindem a priori, numai cu ajutorul simțurilor, economia fină și secretă, invizibilă și ascunsă a jocurilor atomilor care compun orice realitate: ea există totuși, imuabilă, eternă și bine reglată din punct de vedere mecanic. Practicând această metodă, nu mai gândim lumea la suprafață, ci în adâncimea pe
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
reclamă. Luciditatea se dobândește astfel: trebuie să nu ne mulțumim cu aparența, prea ades înșelătoare, să recuzăm evidențele transmise din generație în generație și să preferăm efortul filosofic, să refuzăm părerile și să optăm pentru investigație. Să ne folosim de simțuri, desigur, să nu uităm că orice cunoaștere le implică, evident, dar să nu ne mulțumim cu asta și să adăugăm capacitățile deducției, rațiunii și reflecției. Să plecăm de la ceea ce ne învață văzul, auzul, mirosul, pipăitul, gustul, da, dar pentru a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în versuri solicită cunoașterea directă prin experiență, iar apoi folosirea dreptei rațiuni pentru a extrage raporturile logice, pentru a imagina inducțiile ipotetice și a elabora raționamentele spiritului - tot atâtea expresii presărate în text. Empirismul domină: să-ți folosești cele cinci simțuri, să privești, să observi, să detaliezi ceea ce ne învață și ne arată natura, să studiezi în mod rațional, să procedezi conform ordinii bine cumpănite a rațiunilor, să extragi principiile, să expui toate aspectele și contextul unei cauze materiale, imanentă fiecărui
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și suflet 202; și trup 202; utilitară 201-202 muzică - o dorință nenaturală și nenecesară 286; și Epicur 202, 240-241; și Lucrețiu 268-269, 280-281, 283-284, 313; mitul lui Orfeu 242; și Philodem 240-242, 244, 311; și plăcere 241-242, 204, 282-283; și simțuri 107 pictură 107, 202, 285-286 poezie - aulică 228; Catul (și epicurismul roman 233-234, 242, 311; și sexualitatea 196; bibliografie 311); elegiacă 225, 229, 234, 242, 311; și Epicur 202, 261-262, 285-286; Homer 22, 44, 56, 109, 202, 221, 240, 248
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
203, 227, 231-232, 235, 253, 272, 279, 286 Marea Sănătate 173, 205 monism - abderitan 61, 65; antiphonian 89; cirenaic 209-210; epicurian 239 onanism 58, 69, 104, 130-133 râs - Antiphon 94-95; Democrit 69-70, 258-259, 298; Epicur 181, 218; Lucrețiu 258-259, 284 simțuri - nobile și josnice 27, 106-108, 121; vectori ai certitudinii 65, 119, 185, 193, 209, 259-260, 270-271 suflet - și artă 202; constituire 60-61, 208; damnat 177; fermitate 66; instanță materială 61-62, 65, 88, 173, 186, 209; liniște 64, 66, 87, 182
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de cunoștințe psihologice, aplicația la problemele sociale din exterior și practica psihologică, în sensul exersării activităților psihologice fundamentate științific în specialitate. 2. Calități personale ale psihologului Psihologul trebuie să fie o persoană sănătoasă fizic și mental, trebuie să aibă toate simțurile intacte. Trebuie să fie: rezistent la activitate continuă și monotonă; să fie foarte bine pregătit; să cunoască toate metodele de investigație a psihicului și personalității umane; să aibă capacitatea de empatie, de comunicare verbală și nonverbală, capacitatea de a se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]