12,131 matches
-
după părerea acestor minți înguste, inamicii Italiei. Dacă o licitație publică, privind livrarea de nave pentru serviciile maritime românești, a fost cîștigată de șantierele din Saint Nazaire, fiindcă cele din Italia cereau cu 25% mai mult, reprezentanții Italiei în loc să se supere pe compatrioții lor și să-i admonesteze, găseau aici un nou motiv pentru refrenul lor antifrancez și de incriminări contra noastră. În această privință, în loc să ne conjugăm eforturile pentru bune relații politice și o dezvoltare fructuoasă de schimburi economice, Legația
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
doar unele contacte, rare, cu reprezentanții misiunilor străine. Cînd era văzut, mai păstra încă acea frumoasă ținută, neatinsă de îngrășarea nesănătoasă ori obrazul buhăit de mai tîrziu. Dublul ulcer duodenal cicatrizat "prin miracol", folosind expresia chirurgului Bastianelli, nu-l mai supăra. Ducele atribuia echilibrul sănătății sale modului rațional în care făcea sport: echitație, înot, scrimă, una după alta, la Villa Torlonia, înainte de a merge la birou. Văduva sa, în recentele amintiri, face aluzie la aventurile amoroase ale soțului ei, considerate de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
scrii despre ideile mele. Ți-e teamă că nu vor fi bine primite. Ascultă-mă pe mine: mai bine să scrii despre idei decât despre persoane concrete. Ideile sunt ca vrăbiile: nimeni nu le ia în seamă. O vrabie nu supără pe nimeni. Poate că ai dreptate... Bineînțeles că am dreptate. — Și cu ce-ai vrea să începem? Tu pretinzi că poporul român s-a schimbat... — Evident. S-a schimbat și în bine, și în rău. — Începe cu schimbarea în bine
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
picioarele mai puțin curbe decât celelalte. Zice: — Cu voie sau fără voie, regimul comunist a dus la infantilizarea populației. Asta a fost consecința cea mai gravă e regimului trecut. De această infantilizare e legată și pierderea reperelor morale. Nu mă supăr că m-a întrerupt, știu că-l enervează când mă laud cu nonconformismul meu. Îl îndemn să continue să teoretizeze, dacă asta îi place. Dar el mă privește zâmbind și scoate o cărțulie din buzunar: De la Sancho Panza la Cavalerul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
la o parte și să-mi dea câteva argumente în sprijinul optimismului pe care îl recomandă... de la distanță. De la Paris e ușor de vorbit! — Dar de la New York? Era și mai ușor de la New York! Cel puțin românii nu riscă să-l supere pe Bin Laden. — Lasă-l păcatelor pe Bin Laden! Până la urmă americanii tot îi vin de hac. — Vrei argumente pentru a fi optimist? Tot balcanic ai rămas, tot mioritic... Nu ai simțul istoriei. Căci argumentele ți le aduce istoria. Istoria
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
tăcere? Probabil că la colegul nostru Norman Manea, scriitorul român (căci scrie românește!) cu cel mai mare prestigiu internațional. Nu vreau să cred că, dacă Norman Manea, grație „globalizării prin exil”, obține Premiul Nobel, confratele său din Timișoara s-ar supăra, ar fi invidios sau mai știu eu ce... Mi-aduc aminte în ce dârdori intrase exilul românesc (celălalt exil, provocat de „sistemul dictatorial național centralizat etatist”) când s-a zvonit că romancierul care „voia să se facă auzit din țară
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
număr de anul trecut, dar noi aici, la Paris, aflăm totul cu întârziere. Tușesc, prudent, încerc să câștig timp. Caut o frază mai alambicată, să nu se înțeleagă totul dintr-odată. Uite, așa am ajuns! De teamă că o să-i supăr pe cititori: pe cititorii de rând sau pe cititorii care citesc și după aia se reped și scriu ce le trece prin cap (parcă eu nu fac la fel!...). Măcar să nu-i supăr prea tare, că de mulțumit tot nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
am ajuns! De teamă că o să-i supăr pe cititori: pe cititorii de rând sau pe cititorii care citesc și după aia se reped și scriu ce le trece prin cap (parcă eu nu fac la fel!...). Măcar să nu-i supăr prea tare, că de mulțumit tot nu-i pot mulțumi pe toți. Nici măcar nu încerc. Aș risca, dimpotrivă, să-i nemulțumesc pe toți. Și, mai ales, pe băieții de la Observator cultural care, de câtva timp, stau cu ochii pe mine
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
să recunoaștem, nu e fitecine. Vreau să spun criticul în general. Dacă mai e și român, atunci totul devine și mai delicat, căci criticul român e sensibil ca o libelulă. Nici cu o floare să nu-l atingi. Dacă se supără! El nu are pielea groasă, chitinoasă, piele de rinocer, cum o are politicianul român, care e conceput să îndure multe. Să țină la tăvăleală... Nu e cazul criticului. Cum să-l tăvălești pe un critic? Ori să te tăvălești cu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
să-l tăvălești pe un critic? Ori să te tăvălești cu el! Ce idee năstrușnică... Poate i-ar fi plăcut lui Ion Negoițescu. Mă rog, Nego e mort, despre el poți să spui tot ce vrei, că nu se mai supără. Pe când criticul român în viață! Criticul de care depinde totul, căci el are pâinea și cuțitul, noi, ăștilalți, scriitorii de rând, nu avem decât creionul. Îl aud pe Pastenague grăind: — Nu înțeleg megalomania asta a criticului român. E o dovadă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de nițel timp liber se uită, firește, la televizor... Cum se poate exprima atât de brutal, de parcă ar fi Goma adresându-se președintelui Iliescu? Eu nu m-aș încumeta. Nici numele n-am curaj să i-l rostesc. Dacă se supără!... Și așa nu se prea scrie despre cărțile mele. Lui Pastenague îi dă mâna. Soarta lui literară nu depinde de criticii români. Pe de altă parte, de la o vreme încoace s-a apucat și el să scrie critică: ia o
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
scrie o carte. Pe franțuzește... Măcar dacă i-ar citi-o cineva! Dar nici măcar editorul nu i-o citește - i-o publică de dragul meu. Ăsta e adevărul gol-goluț! Dar nu din asta ne-am luat. De fapt, eu m-am supărat pentru că l-a tratat de oportunist pe amicul și aliatul meu literar Nicolae Breban. Ba chiar și pe mine! Despre Breban a zis: „Breban crede că prin gesturile și vorbele lui își ocrotește opera, dar de fapt opera îl ocrotește
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
gândurile lor de mărire, putere și bogăție; sunt activi, supărăcioși, de o locvacitate obositoare, vorbesc fără încetare de fericirea lor, sunt susceptibili, ușor iritabili, impresiile lor sunt vii, afectele lor energice, determinarea lor violentă; dușmani ai contrarietății și constrângerilor, se supără și se înfurie ușor (II: 6-7). Monomaniacii sunt supuși iluziilor și halucinațiilor; adesea doar iluziile ori halucinațiile caracterizează delirul de care suferă și sunt cauza pervertirii afectelor și dereglării comportamentului. (II: 21) Sunt predispuse la o astfel de afecțiune temperamentele
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
inteligentă și perseverentă. Fusese prima în clasă, era excesiv de ambițioasă și inconsolabilă; dar din întâmplare nu și-a păstrat primul loc, avidă fiind să învețe totul și să se lase antrenată în activități multiple. Era susceptibilă la orice dezaprobare, se supăra ușor și păstra ranchiuna multă vreme. În general, nu se putea debarasa pentru mult timp de porniri penibile; chiar copil fiind, credea că toată lumea o privește, pentru că avea hainele în dezordine. Subtilitatea și precizia cu care bolnava ne povestește după
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
că vin din țara celor de la The Times. Toate cele patru au transpirat din greu să-și cîștige grupele, adăugînd Angliei o grămadă de puncte. În plus, englezii au avut echipe în ultimele două finale. Și, cu riscul de a supăra, trebuie să recunoaștem că italienii sau spaniolii, cei care vin imediat după ei în clasament, sînt primii nu numai la puncte, ci și la imagine. Efortul lui Gerrard sau Lampard atrage mai mult decît alergătura lui Timoșciuk, iar Ronaldinho e
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cuprinde pe nesimțite. Deodată, o atingere ușoară îi mângâie fruntea. Fetița tresare. Privește în jur. Omul de zăpadă e lângă ea. - Ce faci aici, uriașule alb? - Am venit să mă încălzesc puțin, îi răspunde un glas gros și răgușit. Te superi dacă stau puțin lângă sobă? Uite ce frumos arde focul! - Nu mă supăr. Cred însă că nu ar trebui să te apropii de sobă. Te vei topi. Tu ești doar un om de zăpadă. Privește! În jurul tău e deja apă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
în jur. Omul de zăpadă e lângă ea. - Ce faci aici, uriașule alb? - Am venit să mă încălzesc puțin, îi răspunde un glas gros și răgușit. Te superi dacă stau puțin lângă sobă? Uite ce frumos arde focul! - Nu mă supăr. Cred însă că nu ar trebui să te apropii de sobă. Te vei topi. Tu ești doar un om de zăpadă. Privește! În jurul tău e deja apă. Hai, ieși repede afară! Altfel, în câteva clipe vei dispărea. - Nu-mi pasă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
nu pățise nimic. Și-a privit sora, rușinat. - Iartă-mă, Ioana! Eu te-am făcut să plângi și tu ești așa de bună cu mine! - Lasă, nu-i nimic. Ai uitat când ți-am spart mingea? Si eu te-am supărat atunci. Mai bine hai să nu mai pierdem timpul. Acuși trebuie să plecăm acasă. Au urcat împreună dealul și-au pornit apoi, la vale, zburând pe săniuță. În jurul lor zburda vesel Lăbuș și , privindu-l, nu știai dacă era un
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Când a văzut ce se întâmplă, Vlăduț a vrut să-i ia fesul. Mâțișor s-a ascuns , cu fes cu tot, sub cuier . Vlăduț a băgat mâna , l-a apucat de coadă și l-a tras afară. Mâțișor s-a supărat și l-a zgâriat cu ciudă. - Și tu crezi că pisoiul e vinovat? Te înșeli, Alice. El e doar un pisoi. Nu-i vina lui că i-ați lăsat fesul la îndemână.A văzut moțul colorat și s-a gândit
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
timp? Ți-a plăcut? 2) Alcătuiește propoziții folosind cuvintele: copil, copii, copiii. 3) Găsește, între cuvintele din paranteză, pe cel care se potrivește și scrie-l în locul punctelor, pentru a completa enunțul: Discuția cu regina cărților o...pe Cătălina. ( supără, bucură, interesează ) Cătălina nu putea să...în parcul de joacă. (intre, pătrundă, viseze) ... să citesc și eu cartea aceasta. ( vreau, intenționez, încerc ) 4) Scrie două propoziții în care să folosești sensurile diferite ale cuvântului “rod” 5) Formează cuvinte noi, adăugând
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
de la unchiul ei, cu ocazia Paștelui. Da! E o idee bună. Se așează la masa de scris și cuvintele încep să se aștearnă pe hârtie. Un iepuraș mic, pufos și sătul s-o tot asculte pe mama lui , s-a supărat și a fugit de acasă, în pădure. Se simțea minunat, țopăind printre copaci,strecurându-se pe poteci cercelate de florile teilor înfloriți, ascultând ciripitul păsărelelor. Era liber. Nimeni nu-i spunea ce să facă, pe unde să meargă, când să
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Ene. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Pentru ce fel de concurs s-a antrenat Iulian? * De ce nu era “o zi tocmai bună pentru concurs”? * La ce probă a participat Iulian? * Ce s-a întâmplat cu băiatul când alerga? * De ce a fost supărat Iulian după concurs? * Ce i-a spus doamna învățătoare? * Ce a învățat Iulian din această întâmplare? * Crezi că va mai participa și la alte concursuri sportive? 2) Obține cuvinte noi după modelul: a pârî - pârăcios a minți a plânge a
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
La ce se gândește ea înainte de a adormi? * Unde visează ea că ajunge? * Cu cine se întâlnește în vis? * Ce nu știa Scufița Roșie? Ce i-a spus Ștefana despre copii? * Ce a sfătuit-o Ștefana pe Scufiță? * De ce era supărată Ștefana când s-a trezit? 2) Scrie propoziții, folosind cuvintele: sau, s- au, la, l-a. 3) Identifică în povestirea citită mai sus câte cinci cuvinte formate din : a) o silabă c) trei silabe b) două silabe d) patru silabe
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Și mii de mii de spaimeRîm marea cea adâncă Și lumea nu le-ncap; Și șase legioane De diavoli blestemați Treceau ca turbiloane Veneau din iad râzând Pe Mihnea să defaime, Căci astfel baba are Mijloc de răzbunare Pe mort nesupărând. Acum începe cavalcada. Mihnea se suie pe cal și aleargă urmărit de babă și de legiunea ei de duhuri până ce ivirea zorilor îl scapă de ele. Este aici, firește, o analiză a groazei nocturne și un umor grotesc de categoria
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ciocoiul cum se pleacă, De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! Am doi zmei de bună cale, Doi!... nici vântul nu-i întrece! Am tovarăși doisprezece Și la brâu patru pistoale. Ceea ce supără îndeosebi pe cititorul de azi este erotica lui Alecsandri cu dulcegăria ei prea cunoscută. Zamfira cu umedă "guriță", cu flori pe "sînișor" consultă luna asupra simțirii din "inimioară", când pasărea doarme cu capul "sub aripioară". Elena fusese o "frumoasă îngerelă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]