11,919 matches
-
o epocă de libertate și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor multiple stîrnite de un loc scripturar. Dacă Henri Crouzel caracterizează demersul lui Origen ca pe o teologie în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul nostru. în el, vede figura de vîrf a unei epoci care se încheie odată cu acapararea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor multiple stîrnite de un loc scripturar. Dacă Henri Crouzel caracterizează demersul lui Origen ca pe o teologie în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul nostru. în el, vede figura de vîrf a unei epoci care se încheie odată cu acapararea magisteriului de către ierarhia eclezială
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor multiple stîrnite de un loc scripturar. Dacă Henri Crouzel caracterizează demersul lui Origen ca pe o teologie în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul nostru. în el, vede figura de vîrf a unei epoci care se încheie odată cu acapararea magisteriului de către ierarhia eclezială și cu instaurarea unui model de credință
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
exemplar odată cu apariția modernității. într-adevăr, pentru specialiștii de azi, ca și pentru gînditorii Renașterii sau pentru un filozof ca Berdiaev, Origen reprezintă teologul libertății : nu numai fiindcă așază libertatea persoanei în centrul doctrinei lui, ci și fiindcă practică o teologie în libertate, mizînd pe pluralitatea sensurilor și a interpretărilor, eventual în tensiune, pe cercetarea deseori polemică, dar riguroasă a altor credințe și filozofii. A accepta diversitatea teologală și teologică, teologumena, riscul, dezbaterea cu conștiința că ele reprezintă efort de înaintare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și a istoriei decît în cazul în care nu e luată ca ipoteză de lucru, poate fundamenta variante mai nobile de viață bună pentru individ, poate furniza material identitar puternic, poate deveni drapel de luptă pentru dreptate socială, ca în teologiile eliberării, sau de luptă pentru putere, ca în fundamentalismele insurgente. în orice caz, indiferent că retorica religioasă e agresiv tradiționalistă sau individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale religiei, acele transcendentalizări ale categoriilor sociale despre care Mohammed Arkoun (Ouvertures sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o teologie apofatică, ci și o sociologie apofatică. Ea ar defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Tema omului interior, față de care omul exterior trupesc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
constă în a regîndi ca din nou spunea André Scrima depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în atmosfera premodernă, creativitatea teologică putea fi înclinată să se legitimeze declarîndu se conformă vechimii, fidelă trecutului, credincioasă unei origini temporale. Astăzi, ea e caracterizată mai degrabă prin vocabularul noutății. Un teolog american contemporan, David Tracy, vorbește despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
creștinismului, chiar din epoca apostolică, elanul interpretării locuiește în orice om sau comunitate care își asumă credința. Pe deasupra, Claude Geffré vorbește despre noutatea teologică pe care o poate suscita întîlnirea specifică epocii noastre între religii, pe de o parte, între teologie și filozofia sau studiile religioase, pe de alta. într-adevăr, diversitatea religioasă dacă e acceptată produce noutate. Pentru teolog, dar și pentru omul de credință, a fi pus în situația de a gîndi fără a recurge la exclusivism sau inclusivism
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe acestea în sens spiritual, existența curentă ar putea căpăta ceva dintr-un simbol practicat, care participă întrucîtva, de foarte departe, la pulsația antinomică a Polului divin. în înțelesul lui cel mai productiv spiritual, apofatismul nu se reduce la o teologie negativă, care, tematizînd divinul prin negarea/depășirea categoriilor mundane, ar face pandant teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip afirmativ, demersul prin negații ne dislocă, e adevărat, din confortul mental al analogiilor directe ; ne interzice să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
simbol practicat, care participă întrucîtva, de foarte departe, la pulsația antinomică a Polului divin. în înțelesul lui cel mai productiv spiritual, apofatismul nu se reduce la o teologie negativă, care, tematizînd divinul prin negarea/depășirea categoriilor mundane, ar face pandant teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip afirmativ, demersul prin negații ne dislocă, e adevărat, din confortul mental al analogiilor directe ; ne interzice să figurăm divinul după chipul nostru idealizat. Dar de aici rezultă totuși o conceptualizare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui Andrei Pleșu, bomba cu ceas a unui sistem fără aromă intelectuală sau teologală. Căutînd să formuleze experiența isihastă a participării la divin, Grigore Palama declară insuficiența demersului negativ în măsura în care el rămîne schemă rațională : știm că intelectul înțelege negreșit ceea ce teologia negativă neagă. Prin ea coborîm, nu urcăm spre misterul ultim. Dacă e să spioneze acest mister, gîndirea trebuie să renunțe la confortul clasificărilor disjunctive și statice, după ce le va fi asimilat, desigur, beneficiul cognitiv. Ea devine cu atît mai adecvată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care gîndirea paradoxală se aplică dintotdeauna este, desigur, persoana umană. Sinele propriu constituie un domeniu unde contrastele, tendințele contradictorii, tensiunile au o stringență de neevitat. Revenind la Cusanus, după ce în prima parte a tratatului De docta ignorantia expune principiile unei teologii cu două volete, afirmativ și negativ, precum și articularea lor, în a doua parte a tratatului el aplică aceste principii la cosmologie și antropologie. Aici, Cusanus exaltă metodic, pînă la obsesie, pentru a o întrupa în minte și în discurs, o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un stil, o intenție esențială, mai degrabă decît un curent sau o școală de spiritualitate 4. Apofatism existențial 5, gustat în experiența contemplativă și în cea liturgică, el e formulat într-un limbaj care își spune propria depășire, într-o teologie unde conjuncția-în-distanță dintre creat și increat devine Paște, transitus : trecere deifiantă a unei alterități în cealaltă 1 sau, potrivit lui Origen, întrepătrundere, contextură. în acest orizont, existența universală are, dincolo de curgerea și peripețiile ei manifeste, o mișcare secretă care o poartă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-te cu obiectul experienței tale. Cum se poate realiza această răsucire? Cum se ajunge la o coprezență a perspectivelor actualizată interior? Iată materia tratatului lui Nicolaus Cusanus De visione Dei sau De eicona. Scopul textului e să arate, pe calea teologiei mistice, cum îl poate vedea omul pe Dumnezeu, cum e posibilă o visio Dei din perspectivă umană. Cusanus nu face doar o expunere teoretică, ci marchează totodată un drum, construiește o metodă care poate călăuzi demersul interior. Teologia își regăsește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe calea teologiei mistice, cum îl poate vedea omul pe Dumnezeu, cum e posibilă o visio Dei din perspectivă umană. Cusanus nu face doar o expunere teoretică, ci marchează totodată un drum, construiește o metodă care poate călăuzi demersul interior. Teologia își regăsește astfel sensul prim de experiență spirituală, din care pot decurge elaborările discursive ale teologiei conceptuale. Același înțeles îl avea, de altfel, filozofia în lumea antică, după cum a demonstrat admirabil Pierre Hadot : ea însemna în primul rînd exercițiu spiritual
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Dei din perspectivă umană. Cusanus nu face doar o expunere teoretică, ci marchează totodată un drum, construiește o metodă care poate călăuzi demersul interior. Teologia își regăsește astfel sensul prim de experiență spirituală, din care pot decurge elaborările discursive ale teologiei conceptuale. Același înțeles îl avea, de altfel, filozofia în lumea antică, după cum a demonstrat admirabil Pierre Hadot : ea însemna în primul rînd exercițiu spiritual, împărtășire a experienței de cunoaștere, suport pentru cunoașterea vie a principiilor. Metoda cusană mobilizează într-un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de sine a lui Dumnezeu, care se retrage în străfundul Deității sale, unde își are locul propriu nașterea eternă a Fiului din Tatăl, unde Tatăl îl naște pe Fiul în abisul increat al sufletului. Alături de doctrinele metafizice ale altor tradiții, teologia creștină mistică se concentrează și ea pe misterul divinului, pe realitatea lui supra-esențială, față de care ființa și actele sale se înfățișază ca derivate, margini luminate ale tenebrei supra luminoase. Posibilitatea creației, a lumii ține de aceste margini. André Scrima asocia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
împăratului, considera că autoritatea spirituală și puterea temporală au sfere de acțiune complementare, că ele se pot influența reciproc în mod benefic în măsura în care nu devin discreționare, ci își restrîng acțiunea potrivit limitelor stabilite de legea divină și de cea naturală. Teologia politică a secolului al XIV-lea va avea ca temă centrală ideea autorității care se autolimitează (self-binding authority), după modelul atotputerii divine autorestrictive. Modernitatea a laicizat principiul autolimitării voluntare, dar a făcut din el cheia mentalității democratice liberale. Dacă modernitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
conștiința spirituală, adeseori prea puțin ajutată de discursul religios oficial, înclinat de multe ori spre generalități adormitoare, suficiență, conservatorism. Mai sensibili față de noutatea materialului pe care veacul îl pune în fața credinței, mai liberi și mai îndrăzneți în problematizările lor decît teologia oficială, mai înclinați să exploateze parodoxurile realului, gînditori laici și teologi nonconformiști au creat, în modernitate, punți între tradiția spirituală și cultura înaltă. Au pus întrebările culturii în contact cu înalta statură intelectuală a tradiției. Henry Corbin declara că numai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să-i nimicesc pentru Aștar-Chemoș; și am luat de acolo obiectele lui Yhwh și le-am dus în fața lui Chemoș. (Stela lui Meșa, KAI 181, liniile 3-5, 14-18) Multe texte biblice, chiar mai recente, îl descriu pe Yhwh conform unei teologii care concordă cu stela lui Meșa. În aceste fragmente, Yhwh este descris ca zeul suprem național, cu o puternică conotație teritorială și politică. De exemplu, după teologia Cărții Judecătorilor, israeliții sunt periodic abandonați dominației unui popor străin atunci când fac răul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
14-18) Multe texte biblice, chiar mai recente, îl descriu pe Yhwh conform unei teologii care concordă cu stela lui Meșa. În aceste fragmente, Yhwh este descris ca zeul suprem național, cu o puternică conotație teritorială și politică. De exemplu, după teologia Cărții Judecătorilor, israeliții sunt periodic abandonați dominației unui popor străin atunci când fac răul „în fața ochilor Domnului” (Jud 4,1 ș.u.), în timp ce sunt prompt eliberați de oprimarea străină imediat ce poporul se întoarce să-l invoce pe Domnul cu credință. Această
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Cărții Judecătorilor, israeliții sunt periodic abandonați dominației unui popor străin atunci când fac răul „în fața ochilor Domnului” (Jud 4,1 ș.u.), în timp ce sunt prompt eliberați de oprimarea străină imediat ce poporul se întoarce să-l invoce pe Domnul cu credință. Această teologie propune imaginea divină a lui Yhwh, reprezentat ca războinic divin (Kang, 1989), care l-a ales pe poporul său ca proprietate a sa și a decis să-și așeze în mijlocul său locuința, adică templul, considerat loc al prezenței divine în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sfinților, pentru că cine este egal, pe nori, cu Yhwh? Cine este asemenea cu Yhwh între fiii zeilor? Dumnezeu este înfricoșător în sfatul celor sfinți, mare și de temut peste toți cei care îl înconjoară”. Doar într-o epocă succesivă această teologie va fi considerată incompatibilă cu credința în Dumnezeul unic; celelalte ființe divine care îl înconjoară pe Yhwh în consiliul său de curte vor deveni simple creaturi, degradate la nivelul intermediar între lumea divină și cea umană, așa cum ne arată uzuala
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
curții cerești, are două funcțiuni teologice importante. Întâi de toate, vrea să afirme suveranitatea și puterea zeului suprem Yhwh și, în același timp, îl prezintă pe Yhwh ca model de guvernare pentru rege, care este reprezentantul său în fața poporului. O teologie asemănătoare care pune împreună zeul suprem, regele, poporul, teritoriul și cultul oficial în templu (cf. și textul recent Jud 11,24) se inserează bine în perioada monarhică din Israel și Iuda, potrivindu-se perfect cu ideologia regală și teologia zeului
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
O teologie asemănătoare care pune împreună zeul suprem, regele, poporul, teritoriul și cultul oficial în templu (cf. și textul recent Jud 11,24) se inserează bine în perioada monarhică din Israel și Iuda, potrivindu-se perfect cu ideologia regală și teologia zeului „național” atestată și la alte popoare învecinate, unde fiecare regat avea zeul său suprem: Chemoș zeul lui Moab, Milcom zeul lui Amon, Qaus zeul lui Edom și așa mai departe (Block, 1988; Xella, 2007, pp. 95-111). După datele așa-
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]