14,689 matches
-
gustarealuminii dumnezeiești de pe Taborul Sfintelor Taine, omul trebuiesă se coboare în valea smereniei din această viață pentru a se dăruislujirii la care îl mână Duhul; „lumina” sa rămâne ascunsă în aceastăviață, dar ea este pusă în același timp în „sfeșnicul” trăirii în Hristos. Ea este o realitate pentru că Însuși Sfântul Duh ne dă mărturieîn Hristos că suntem „fii” și „moștenitori”. Duhul Sfânt ne ține în trezvie, în tensiune eshatologică, pentru a aduce roadele îndreptăriinoastre în Hristos, cu care cumpărăm „țarina” în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
clipă care le va aduce aceeași salvare și mântuire ca a lui Faust? Descoperiți acum și această formă de fericire, fiind singura care vă va mântui... De ce să nu se încerce și acele clipe cu adevărat consistente, incomparabilă în vibrațiile trăirii cu alte forme de fericiri; și căreia să-i poți spune clipei: "rămâi, ești cea mai frumoasă!" Iar ea va rămâne pentru eternitate. Va rămâne definitiv în sufletele și-n mințile oamenilor. Rămâne în istorii. Rămâne în viețile celorlalți. Rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
A lor este șansa, ca unică posibilitate ca ea să rămână și nimeni, niciodată, nu o va mai putea lua din istorie și de la Dumnezeu. Frumusețea Frumusețea ne ademenește întotdeauna cu promisiunea unei aventuri. Purtându-ne spre intențiile sale către trăiri subtile, către cunoaștere, cu țelul final al senzației de împlinire existențială, de revărsare de haruri către conștient și către sufletul pe care îl înalță. Frumusețea adevărată, în urma căreia exclamăm: "este dumnezeiesc, divin, perfect etc." vine întotdeauna din sănătate spirituală. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
poveștile despre zei, spirite sau entități, determinând astfel comportamente, gândire, creație și activități umane specifice. De altfel, dintotdeauna omului i-au plăcut și ne plac în continuare poveștile (în special dacă ele coincid cu sfera noastră de preocupări și interese, trăiri etc.). Astfel, ne place istoria pentru că suntem atrași de "poveștile" trecutului. Citim romanele pentru că sunt, de fapt, chiar imaginare, "povești" ale destinelor și trăirilor umane. Ne place biologia pentru că încearcă să descifreze "poveștile" naturii. Ne place medicina pentru că aflăm "poveștile
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
plac în continuare poveștile (în special dacă ele coincid cu sfera noastră de preocupări și interese, trăiri etc.). Astfel, ne place istoria pentru că suntem atrași de "poveștile" trecutului. Citim romanele pentru că sunt, de fapt, chiar imaginare, "povești" ale destinelor și trăirilor umane. Ne place biologia pentru că încearcă să descifreze "poveștile" naturii. Ne place medicina pentru că aflăm "poveștile trupului uman" și cum se poate redresa el. Ne place Biblia pentru că aflăm și ne conectăm la "poveștile" înțelepciunii umane, dătătoare de viață lungă
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
așteptări, o serie de proiecții ale dorințelor și viselor lor neîmplinite ce le proiectează pe copil, respectiv, dorințele și orgoliile lor doresc să fie împlinite și realizate de copil. În timp ce acesta este o altă entitate, cu alte dorințe, cu alte trăiri, cu alte capacități și disponibilități, într-o altă perioadă socio-istorică, dornic să experimenteze și să descopere lumea în felul său odată cu etalarea propriilor forțe. Are propriile sale dorințe, așteptări și aspirații. El crește și se dezvoltă în alte contexte și
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
și a copiilor. Pentru ca acești copii să nu devină victimele noastre inconștiente, va trebui să respectăm o serie de principii educaționale. 0a Una din ideile și atitudinile de bază este aceea că un copil este o entitate care are propriile trăiri, nevoi, emoții, experiențe, atitudini, tensiuni etc. UNICE și nu este un computer în care băgăm informații și programe, apăsăm pe buton și trebuie să răspundă cum l-am programat noi. 0b Orice copil, ca și orice vietate a pământului, crește
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
normalitate. 6 Copiii nu trebuie manipulați unul împotriva celuilalt atunci când părinții sunt în conflict. Din egoism, unii încearcă să atragă, să-și alieze copiii de partea unuia din părinți. Atunci copiii se transformă în instrumente de manipulat și le bulversăm trăirile, ideile etc. 7 A nu se uita nici o secundă că îi învățăm pe copii ceea ce văd la noi, și nu ceea ce le spunem. 8 Copiii , până la adolescență, trec totul prin afect și nu prin rațiune. Drept consecință, părintele trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
pisicuții ei cei prețioși să le facă vreun rău. Tot timpul se gândea la ce simt ei. Cum simt ei. Și atunci ea devenea extrem de atentă la ei, ca să-i înțeleagă cel mai bine și corect. Să le înțeleagă emoțiile, trăirile, manifestările. Timpul trecea, iar ei făcuseră ochișori și se deplasau din ce în ce mai mult. Nu doar îi hrănea și curăța locul ci foarte important era că Pisa le vorbea în continuu pe limba ei. În continuu îi mârâia. În continuu le explica
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
numai nevoi materiale sau fizice). Cele mai importante sunt: nevoia de tandrețe, de afectivitate manifestată, de comunicare, de apreciere, nevoia de a fi înțeles (înțeleasă) etc. Nevoia de performanțe sexuale nu este o nevoie reală, ci o altă orientare a trăirilor sau o nevoie de compensare a altor lipsuri (afective). Frustrarea ființelor umane de aceste bijuterii sufletești matern-feminine poate induce perioadei adulte o personalitate blocată afectiv sau care creează terenul viitoarelor dependențe. Vor deveni persoane care nu vor ști să iubească
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
ALBASTRU pentru a ridica din epuizare sau boală prin nevoia de recuperare și destindere. Este caracteristica de la care se pleacă și trebuie să o aibă orice început de iubire, aducând cu sine starea de stabilitate, unitate și siguranță, empatie și trăire estetică. În spirit este meditativă, iar în tonurile sale mai intense reprezentând profunzime și plinătate. Emite mulțumire și împlinire fericită a idealurilor. Dă iubirii speranță în unitate, renunțare, dar și devotament, dă sensibilitate și stabilitate sentimentului. Treptat, prin faze intermediare
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
luminos și transparent. El ne face să simțim căldură și intimitate, satisfacție și veselie, optimism. Ajutând să se vadă lucrurile mai clare, dar și mai entuziaste. Intim și apropiat, dorește dilatare și expansiune prin dorința de comunicare. Aceste impulsuri și trăiri, treptat, încep să capete tente și străluciri verzui ale începutului de conștientizare de sine în drumul spre VERDELE intens, benefic al siguranței, relaxării și al aprecierilor. Recunoaștere a sinelui și a celorlalți, prin nevoia de afirmare și confirmare, dirijând către
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
spre a aduce pace, armonie și echilibru. Toate acestea oamenii le preiau pentru a le aplica în formele de manifestare a iubirii noastre terestre. Mai departe, în funcție de noi, de dorințele, interesele, mobilizările noastre, o colorăm, dându-i nuanțele specifice fiecărei trăiri și stări psiho-afective. Combinăm nuanțele între ele și-i dăm întotdeauna coloratura specifică nouă la un moment dat. Noi, oamenii, în procesarea culorilor și a nuanțelor de la iubirea divină, facem să capete alte nuanțe decât cele primite de la divin, aducându
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
ale colaborării și negocierii, ce constituie un alt stadiu al evoluției și dezvoltării. Da, dar poate fi o competiție fair-play, spuse Noel. Fair-play-ul este de cele mai multe ori o aparență. De regulă ea este o doar o politețe. Dar nu o trăire interioară autentică. Sunt extrem de puțini oameni care simt în interiorul lor această stare de fair-play. Psihologic, în interior simți sau ai tot starea de rivalitate. Respectiv: eu și, dincolo de baricadă, celălalt. Prin această poziționare se cultivă astfel conflictul. Se dă marele
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
lumii, în ultimă instanță, fericirea. Lumile pe care le-ai aflat, le-ai cunoscut, le-ai înțeles, le-ai posedat sunt și ale tale. După o scurtă pauză, continuă: Pe postul de televiziune National Geografic e doar informația, în schimb trăirea transformatoare este la fața locului. Din punctul de vedere al timpului, când ai să treci prin toate acestea abia atunci vei descoperi cu adevărat timpul. Vei avea o altă percepție a lui. Din toate aceste acumulări și înțelegeri temporale nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Îți stabilești strategii, cauți, observi, planifici, încerci să-l manipulezi, îi mai dai vreo doi pumni (la aceste cuvinte zâmbi) etc., etc. 2) Acum, am să te rog, să-ți imaginezi o luptă în interiorul tău cu propriile plăceri, cu propriile trăiri, cu propriile emoții, cu propriile instincte, cu propriile furii, mă rog, tot ce vrei. Încercând nu atât să ți le stăpânești, să le controlezi sau să le reprimi, ci, efectiv, să nu-ți mai apară în interiorul tău, indiferent de ce vine
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
pe care o avem de învățat. Și atunci primul lucru care ne vine în minte: "Doamne, nu mă lăsa" (după ce noi l-am lăsat aproape tot timpul). Sau, "De ce tocmai eu" sau noi? Momentul zero al plăților karmice. Momentul de trăire apocaliptică, când o parte din oameni se debarasează de partea materială, de corpurile lor pe pământul țării, iar sufletele se eliberează din închisoarea trupului și sălășluiesc libere și ușoare, redate planetei și universului. Numai în momentele de groază ne aducem
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
și nu o cauză. Acel moment de vid pe care îl simțim în astfel de momente de pierderi și traume, dar și cu o proveniență din absurdul situației, al nenormalului, al nefirescului, al nedoritului și neașteptatului. Acest moment zero al trăirilor și sentimentului sfâșietor al desprinderii, al ruperii forțate de ceea ce ne-a plăcut, de ceea ce am iubit, de ceea cu care ne-am obișnuit, al ruperii de universul nostru cotidian, de micul nostru paradis cotidian. Un paradis pe care probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
provenind din compoziția cuvintelor σύν împreună și αϊσθησίιξ percepție (von Sury, 1967, p. 234). Din punctul de vedere al unei discipline care are preocupări comune cu psihologia, este un fenomen neurologic prin care două sau mai multe simțuri sunt asociate. Trăirea sinestezică face ca o culoare să fie resimțită ca fiind caldă sau catifelată, iar un sunet ca fiind rugos sau colorat. Ea se manifestă foarte diversificat, ASA (American Synesthesia Association) enumerând 152 de forme diferite în anul 2004, dintre care
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cum este atenția; * momentul istoric de dezvoltare al reliefării și diferențierii organelor senzoriale în cursul filoși ontogenezei; * posibilitatea nașterii spontane de reflexe condiționate ale modalităților diferitelor simțuri; b. persoanele cu activități artistice au înclinații într-un procent mai mare spre trăiri sinestezice decât persoanele care nu au astfel de preocupări; c. frecvența întâlnirii de sinestezii scade în decursul ontogenezei. La popoarele primitive, senesteziile joacă un rol mai mare decât la cei aflați pe trepte superioare de dezvoltare socio-economice. d. anumite fenomene
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
astfel de fenomene precum "cromatisme de temperatură", aparențe colorate rezumate prin (explicate prin) condiții termometrice particulare. Subiectul principal pe care profesorul Grüber a realizat experimentele sale era un bărbat de o considerabilă distincție intelectuală, acumulată prin analiza exactă a propriilor trăiri. Cu acest subiect nu numai că exista o serie extrem de variată de culori imaginare corespunzând vocalelelor, silabelor, numerelor și altora, dar o regularitate matematică singulară era observabilă în relațiile între aceste imagini de spații colorate când vocalele ori numerele erau
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
texte ideologice din perioada proletcultistă. Iată o mostră de "împănare"din această carte: "Astfel, de la gestaltismul lui von Ehrenfels și Koehler, reînvierea pe plan psihologic a apriorismului kantian, a fenomenologiei lui Husserl, a psihologiei înțelesului a lui Dilthey, a psihologiei trăirii (Erlebnis), a hegelianului Spranger, a funcționalismului lui Brentano, sau a psihologiei raporturilor funcționale a lui Carl Stumpf, toate aceste școli de psihologie cu tendințe reacționare au exploatat acea terra incognita de care vorbea Ribot, unde jocul ipotezelor și al teoriilor
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Carl Stumpf, toate aceste școli de psihologie cu tendințe reacționare au exploatat acea terra incognita de care vorbea Ribot, unde jocul ipotezelor și al teoriilor era cu atît mai ușor cu cît observațiile științifice exacte erau mai puține. Unitatea, eul, trăirea, structura, configurația, înțelesul (în opoziție cu explicația cauzală din științele naturii), personalitatea, păreau a fi noțiuni cheie pentru cercetarea acestor procese psihice, care nu se lăsau captate în laborator. Este ușor de văzut și corelația ideologică între aceste școli, în
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
recomanda medic. Profesia de medic este Statuia lui Imhotep (cca. 2600 î.Chr), scrib, poet, arhitect și medic, zeitate vindecătoare egipteană, a fost unificat în timpurile elenistice cu Asclepios, zeul grec al medicinei. mai întâi o chemare și o continuă trăire a marilor satisfacții oferite de recrearea vieții. înțelepciunea este nucleul arhetipal, al medicinei. A gândi analitic și sintetic, profund și adecvat fiecare caz, înainte de a acționa curativ, a lupta cu orgoliul și a accepta sau favoriza schimbul de opinii, cooperarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
reconciliere, înțeles care i-a apropiat de înțelepții creștini și evrei. Așa a trecut lumea arabă prin milenii, lăsând în urmă zeii tribali până l-au aflat pe El (Allah), Spiritul Suprem care să-i însoțească peste tot aprofundându-le trăirea într-un Dumnezeu deschizător de noi drumuri și șanse, de perspectivele unei vieți care să le afirme prezența în lume. Trebuiau să se stabilizeze undeva. Peninsula Arabia este ca un continent. Condițiile stabilității le ofereau extremitățile ei. Aici viața putea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]