14,503 matches
-
râul Sucevița (în partea de sud) și de pârâul Horodnic, afluent al râului Pozen (în nord). Amplasat pe o fostă zonă mlăștinoasă (care se păstrează încă în Zona Protejată „Ochiuri” și în zona extravilană dinspre Frătăuții Vechi), municipiul Rădăuți este traversat de mai multe pâraie. Deși există tentația considerării Topliței drept pârâu principal (deoarece acesta trece prin centrul localității), debitul cel mai mare este înregistrat de Pozen (care trece prin nordul localității). Alte pâraie importante sunt Bahneanul și Temnicul (în nord-est
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
județului, la limita cu județul Neamț, în sud-estul depresiunii Cracău-Bistrița (la 235 m altitudine) la confluența pârâului Români cu râul Bistrița, la 24 kilometri nord-vest de Bacău pe terasele superioare ale Bistriței, dincolo pe versanții sud-vestici ai dealului Runc. Este traversat de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra-Neamț. Din acest drum, la Buhuși se ramifică șoseaua județeană DJ156B, care duce spre sud-vest la Blăgești, și șoseaua județeană DJ158, care duce spre nord în județul Neamț la Români, Moldoveni și
Buhuși () [Corola-website/Science/297006_a_298335]
-
la intersecția dintre provinciile românești Moldova, Țara Românească și Transilvania, este și astăzi un important nod feroviar și rutier. Suprafața municipiului era în anul 1997 de 5.911 ha, din care ocupată de clădiri și curți - 105 ha. Orașul este traversat de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău. La Adjud, acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN11A, care duce spre nord-vest la Onești și spre est la Bârlad. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Adjud se ridică
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
ape curgătoare și lacuri. Hidrografia zonei orașului Balș este relativ săracă, evidențiindu-se ca și principal curs de apă râul Olteț cu o direcție de curgere N-V spre S. Este al treilea râu al județului ca și mărime și traversează județul Olt numai prin porțiunea sa inferioară și de vărsare în râul Olt. "”Direcția Oltețului este până la Balș nord-sud, de aici ea se schimbă în NV-SE”" (Coteț, 1957, p147), astfel Oltețul își schimbă direcția de curgere din zona orașului
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
vărsare în râul Olt. "”Direcția Oltețului este până la Balș nord-sud, de aici ea se schimbă în NV-SE”" (Coteț, 1957, p147), astfel Oltețul își schimbă direcția de curgere din zona orașului Balș, unde primește un afluent important, Geamărtăul. Râul Olteț traversează Câmpia Olteniei pe o distanță de 40 de kilometri, lățimea albiei sale variază între 75 și 100 de metri, patul albiei fiind constituit din nisip fin, instabil, ce atinge în unele zone grosimea de 8 metri (Morariu și colab., 1970
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
Gârliște. După moartea lui Matei Corvin, Ladislau al VIII-lea Iagelon (1490-1516) (un rege cu o autoritate slabă) și tânărul său urmaș Ludovic al II-lea, nu mai reușesc să acorde aceeași atenție cetății Severinului precum predecesorii lor, deoarece Ungaria traversează o perioadă de criză, nobilii maghiari, în lupte facționale, fiind mai interesați în creșterea autorității lor personale decât de respingerea pericolului otoman de pe Dunăre. Dată fiind responsabilitatea și riscurile mari, mulți nobili refuză să primească funcția de Ban al Severinului
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
din localitățile componente Covacipeter, (reședința), Lacu Roșu, Vargatac și Visafolio. Are o populație de locuitori (2011). Orașul este situat în partea de est a Depresiunii Gheorgheni (sinonim: Depresiunea Giurgeului). Aceasta este prima depresiune strabătută de râul Mureș. Orașul Gheorgheni este traversat de la est spre vest de către râul Belcina, un afluent al Mureșului, extinzându-se de-a lungul acestuia, pe aceeași direcție est-vest. Localitatea se află la altitudinea de 810 m. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Gheorgheni se ridică la
Gheorgheni () [Corola-website/Science/297010_a_298339]
-
primului deceniu al secolului al-XXI-lea. În centrul orașului se află una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe din România - Catedrala Sfânta Treime - precum și o statuie alegorică (România reprezentată ca o tânără fată) indicând spre locul în care forțele române au traversat Dunărea în Războiul de independență (Monumentul Eroilor). În Corabia s-au născut actorul și fostul director al Teatrului Național din Craiova, Emil Boroghină și golgheterul Universității Craiova, Ion Oblemenco.În prezent, stadionul din Corabia poartă numele acestuia, nume schimbat acum
Corabia () [Corola-website/Science/297007_a_298336]
-
stăpânire otomană. Dedesubtul lor se vede Cetatea Timișoara, cu clădirile publice și industriale, înconjurat de citadele iar la poalele cetății curge canalul Bega. La mijlocul stemei se află un scut. Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe europene, naționale și cu centrele regionale, atât pentru transportul călătorilor cât și pentru marfă. Timișoara este traversată de drumul european E70 (Timișoara - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Slatina - Pitești - București), drumul european E671 (Satu-Mare
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
stemei se află un scut. Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe europene, naționale și cu centrele regionale, atât pentru transportul călătorilor cât și pentru marfă. Timișoara este traversată de drumul european E70 (Timișoara - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Slatina - Pitești - București), drumul european E671 (Satu-Mare - Oradea - Arad - Timișoara) , precum și de autostrada A1 (București - Nădlac). Transportul auto cunoaște o adevărată explozie după 1990, astfel că în 2003, gradul de motorizare
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
a încuraja oamenii să se așeze aici, ei erau scutiți de aceste dări, de aici și numele. Municipiul Slobozia este poziționat în centrul Câmpiei Române, la aproape 130 km est de București și 150 km vest de Constanța. Orașul este traversat de râul Ialomița, unul dintre cele mai importante râuri din România. Suprafața totală a localității este de 13.286 ha, din care 11.987 ha extravilan și 1.300 ha intravilan. Municipiul se înscrie într-un areal ce face parte
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
cu comuna Baba Ana, la vest cu comuna Fântânele, iar la nord, cu comuna Gura Vadului. Distanța față de reședința județului, municipiul Ploiești, este de 35 km. Aceeași distanță este între Mizil și municipiul Buzău. Cea mai importantă arteră rutieră care traversează Mizilul este șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău, orașul aflându-se la jumătatea distanței între cele două municipii. Din DN1B, la Mizil se ramifică multiple șosele județene. DJ102H duce către sud-est spre comunele buzoiene Amaru, Glodeanu Sărat (unde
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
poștă, olac. Cu vremea numele olăcăriei a suferit sincopa consoanei mediane „n” și transformarea vocalei „e” în „i”, iar după un timp denumirea s-a extins la întreaga localitate, care până atunci se numea "Eșteu", de la numele pârâului ce o traversează și care și el evoluase între timp în "Iașteu" și, în cele din urmă, în "Iștău". Regiunea a fost locuită încă din neolitic, lucru ilustrat de: În zona apropiată Mizilului, cele mai multe descoperiri arheologice s-au realizat în situl arheologic de pe
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
așezarea inscripțiilor bilingve. Astăzi, mentalitatea multiculturală pe planul comunicării se practică în general atât în micile magazine, cât și în centrele comerciale operate de către marile lanțuri internaționale. Municipiul Târgu Mureș are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țări și centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrul Transilvaniei și factorilor istorice, care au făcut posibil să
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
pentru călători cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrul Transilvaniei și factorilor istorice, care au făcut posibil să ocupe cel mai important loc în rândul orașelor din Ținutul Secuiesc. Orașul este traversat de drumul european "E 60" (București - Oradea - Budapesta - Viena). Totuși lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării ("Coridorul 9 European"), privează Târgu Mureșul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică. Abundența fluxului de
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
monument memorial sau funerar. Primarul orașului este Vasilică Harpa (PSD), ales în această funcție în anul 2012. În ceea ce privește Consiliului Local, acesta este compus din 19 membri, împărțiți astfel: 7 - PD-L, 4 - PSD, 6 - PNL, 2 - PP - DD. Orașul este traversat de șoseaua națională DN15C, care leagă Piatra Neamț de Fălticeni. La Târgu Neamț, acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN15B, care leagă orașul spre vest de Poiana Largului (la coada lacului Izvorul Muntelui) și spre est de DN2 la Cristești
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
și din satele Dărmăneasca, Lapoș, Păgubeni, Plopu și Sălătruc. Orașul se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Harghita, la poalele Munților Nemira, pe malurile râului Trotuș si în bazinul hidrografic al aflluentului acestuia, râul Uz. Este traversat de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea-Ciuc. Din acest drum, la Dărmănești se ramifică șoseaua județeană DJ123 care duce spre vest în județul Harghita la Sânmartin (unde se intersectează cu DN12) și Sânsimion (deși porțiunea ce traversează munții
Dărmănești () [Corola-website/Science/297039_a_298368]
-
Este traversat de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea-Ciuc. Din acest drum, la Dărmănești se ramifică șoseaua județeană DJ123 care duce spre vest în județul Harghita la Sânmartin (unde se intersectează cu DN12) și Sânsimion (deși porțiunea ce traversează munții nu este asfaltată). Prin oraș trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservit de halta Valea Uzului și de halta de călători Valea Uzului Haltă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Dărmănești se ridică la de locuitori
Dărmănești () [Corola-website/Science/297039_a_298368]
-
toponimul Podurile de Sus și de Jos, sunt amplasate zonele locuite,fabricile, atelierele, magazinele, școlile, bisericile, instituțiile publice. Lungimea terasei centrale este de 4 km, iar lățimea între 300 și 700 de metri și ține de la locul unde Ialomița este traversată de calea ferată, până la confluența râului Bezdedel cu Ialomița. Dealurile subcarpatice ale zonei sunt Stârmina, Beja cu vârful Zăpodie, Brezeanca, Mușa, Pătrana, Băloiu, Curpeniș (620 metri), Cornetu pe partea stângă a Ialomiței și a Bezdedelului, iar Spătărelu-Mitropolie și Măldăreanca pe
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
25° 33' longitudine estică. Orașul este localizat în depresiunea intramontană Câmpulung, ce desparte Obcinele Bucovinei de Munții Stânișoarei. Zona locuită a localității este de aproximativ și se întinde pe o lungime de peste 10 km de-a lungul râului Moldova, care traversează orașul. Suprafața intravilană măsoară aproape . Localitatea se învecinează la nord cu Obcina Feredeului și Obcina Mestecănișului, la est cu comuna Vama, la sud cu munții Rarău și Giumalău, iar la vest cu comunele Sadova și Pojorâta. Municipiul este situat pe
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
de principi, preluând unele dintre semnele puterii împăratului bizantin și chiar titlul imperial. Așa au procedat Simeon în sec X și Petru Asan. Această teorie nu a fost în realitate contestată până în sec XV. Către sfârșitul secolului III, Imperiul Roman traversa o perioadă de criză, aflat în pragul unor transformări profunde de reformele lui Dioclețian. Criza era de natură militară, fiscală și politică, ce se desfășura simultan cu invaziile, uzurpările și războaiele permanente ce dereglau mecanismul economic roman. Dioclețian a întreprins
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
iar studenții ei studiau în continuare literatura clasică. Pe lângă chestiunea religioasă, Teodosiu a avut de înfruntat problema goților. În 378, însuși împăratul Valens a fost ucis în bătălia de la Adrianopol. Drumul spre capitală le era larg deschis goților. Aceștia au traversat Peninsula Balcanică ajungând la zidurile Constantinopolului. Teodosiu, ajutat de propriile trupe de goți, a reușit să-i respingă și să oprească raidurile în interiorul imperiului. Și-a dat seama că nu-i putea stăpâni pe barbari cu forță și a decis
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Acesta a întâmpinat problema vizigotilor, ce se stabiliseră în partea de nord a Peninsulei Balcanice, conduși de Alaric, ce a pornit cu populația sa spre Moesia, Tracia și Macedonia, capitală fiind amenințată. Ulterior, goții și-au îndreptat atenția spre Grecia, traversând Tesalia, jefuind Beotia și Attica, Corint, Argos și Sparta, dar cruțând Atena. În urmă intervenției lui Stilichon din vest în Grecia, Alaric a fost respins și s-a îndreptat spre nord, spre Epir. Arcadius a fost nevoit să-i ofere
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de foamete. Sistemul administrativ a avut de suferit, fiind modificat , căci întreagă administrație bizantină în Balcani a fost dislocată. Dispar dioceza Thracia și prefectura Illyricum. Lucrarea Miracolele Sf. Dimitrie scrisă de Ioan al Thessalonicului consemnează situația dificilă pe care o traversa orașul în timpul atacurilor slavo-avare și despre transformările produse în Balcani după instalarea slavilor. Triburile slave s-au instalat de la Dunăre până în Pelepones, fiind constituite mici formațiuni politice numite slavinii, conduse de arhonți. Populația romanizată a fost împinsă spre zonele înalte
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Perșii au trebuit să părăsească Lazica și să o cedeze bizantinilor, provincia rămânând în deplină stăpânire bizantină. În Peninsula Balcanică, populațiile nordice, bulgarii și slavii, au devastat provinciile balcanice din timpul lui Anastasie. Procopius relatează că anual, slavii și bulgarii traversau Dunărea și pătrundeau adânc în teritoriile bizantine. Au ajuns până la periferia capitalei și au pătruns până la Hellespont, au traversat Grecia până la Istmul Corint și litoralul Mării Adriatice în vest. Slavii aveau intenția de a se îndrepta spre litoralul Mării Egee. Au
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]