13,247 matches
-
care îți parcurgi drumul existenței. în termenii lui Andrei Pleșu, el reprezintă partea de posibil a propriului nostru portret, e tocmai aspectul universal al persoanei noastre, cel care ni se propune spre actualizare: a fi însoțit de înger înseamnă a umbla spre țintă cu țintă cu tot, a merge spre modelul care te însoțește. în viziunile doctrinare ale lui Ibn Arabî, atunci cînd călătorul spiritual (al-sâlik) atinge centrul fie acesta macrocosmic, sacramental sau interior el îl întîlnește pe tînărul erou (fatâ
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pădurii. Lumea adâncurilor este tărâmul unde se adună neliniștile ca-ntr-un sabat. Revenirea la suparafață reprezintă ieșirea la o stare neutră, deci neinteresantă pentru poezie, dar este rândul chemărilor alpine să treacă pe prim plan, să devină obsedante: „Dacă umblu și mă zbucium, laud munții și-i cutreier Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Munții „veșnici” și „codrii” configurează o rezervație naturală eternă; cântări în lumină antică, Rapsodia pădurii și Odă soarelui, se înscriu într-
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Eminescu la Lucian Blaga, de la Tudor Arghezi la Ion Barbu au cântat aspectele elementare ale materiei. Atracția spre elemente a lui Nicolae Labiș reprezintă o constantă a zestrei lui imaginare și poetul a avut conștiința solidarizării organice cu materia: „Dacă umblu și mă zbucium, laud munții și-i cutreier, Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Din realitatea imediată: clocotul pădurii, suspinele copacilor, vuietul apelor, cerbii, căprioarele, poetul sare în universal, dezvăluind emoția creatorului, totdeauna proaspătă, mereu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
permanențe, de tradiție vie, istorică - începând cu acele “de mai an, când s-a sculat Bădica Traian”, și continuând până la haiducii din timpurile mai noi, se păstrează din totdeauna obiceiurile sărbătorilor Crăciunului, ale Nașterii Domnului Nostru Iisus Cristos, când se umbla cu steaua, cu colindele; ale Anului nou, când datinile strămoșești fac să răsune satul de glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mai noi, se păstrează din totdeauna obiceiurile sărbătorilor Crăciunului, ale Nașterii Domnului Nostru Iisus Cristos, când se umbla cu steaua, cu colindele; ale Anului nou, când datinile strămoșești fac să răsune satul de glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul Vasile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nu-ți place altuia nu face. Timpul pierdut nu se mai întoarce. La treabă se vede omul ce poate. Nu sta, că-ți stă norocul. Politețea e cheia de aur care deschide toate porțile. Dacă perietenul tău e miere, nu umbla să-l mănânci tot. Lacomul nu zice ajunge, “un râu din gură de i-ar curge”. Cărțile sunt copiii minții. Povestește o întâmplare pe care ai trăit-o, pentru care poți pune ca titlu unul din proverbele auzite. Foaie verde
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
joc! Dar la lucru-s ca butucu! Și la mâncare ca lupu! M-o făcut mama frumoasă! Și la joc îndămânoasă! Umblatul cu Steaua la TANSA În seara din Ajunul Crăciunului și în prima zi de Crăciun până la amiază, băieții umblă cu “Steaua”. Steaua se ține cu fața la icoana din casă, iar stelerii iau căciula de pe cap.Cântecul “Stelei” are trei părți. 1. Partea de început (Troparul Nașterii Domnului) “Nașterea Ta Hristoase Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii, lumii, cunoștința stelelor, de la stea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
o osândă: Tu, Crăciune, niciodată n-ai să poți muri, ca ceilalți oameni. Și niciodată n-ai să rămâi acasă, de ziua ta, ci, la cântatul cocoșilor, din noaptea de Ajun, până în seara zilei lui Ioan Botezătorul, tu trebuie să umbli ca gândul din casă în casă, din sat în sat, din târg în târg, din bordei în palat, cu o traistă în spinare încărcată cu dulciuri, parale, straie, jucării, cărți de povești, pe care nevastă-ta Crăciuneasa le va pregăti
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
seara de Anul Nou, înconjoară goale casa de 9 ori; a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel adorat mâncând din ulcica Prin unele părți, este obiceiul ca în ziua de Ajunul Crăciunului, dascălii tineri bisericești să umble cu ICOANA. Este vorba de o icoană pe care este zugrăvită nașterea lui Isus Hristos, în mijlocul staulului. Intrând în casă, unul din dascăli așază marginea de jos a icoanei pe piept, ținând ,mâinile de cele două colțuri de sus și începe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sau colindă)? Filologii sunt cu toții de acord în privința etimologiei cuvântului: latinescul calendae, nume dat sărbătorilor păgâne de Anul Nou, când romanii, strămoșii noștri, urau noroc și fericire prietenilor lor, cu ocazia anului care începea. În timpul calendelor lui januariu, copiii romanilor umblau din casă în casă și cântau imne. Datina latină a trecut, mai apoi, nu numai la români ci și la celelalte nații romanice, precum și la slavi. Se pune întrebarea firească: cine a zămislit aceste nestemate, care au străbatut mileniile? Cele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de colinde precum poporul român. Colindele interpretate magistral de Corul Madrigal au uimit întrega lume... După ani lungi de uitare și interzicere, cântecele de stea ies iarăși la lumină ca florile de cireș primăvara. Steaua Între Crăciun și Bobotează, colindătorii umblă cu steaua, obicei de demult. Luminoasă și întocmai cu meșteșug, steaua e compusă din speteze de brad îmbrăcate cu hârtie albă, iar înăuntru se află aprinsă o lumânare de seu. Se zărește înfățișată ieslea în care s-a născut Isus Hristos
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu hârtie albă, iar înăuntru se află aprinsă o lumânare de seu. Se zărește înfățișată ieslea în care s-a născut Isus Hristos, apoi Maica Domului, pruncul, cei trei magi și păstori. Fiecare colț al stelei are un clopoțel. Cei care umblă cu steaua cântă colinde, care amintesc de viața Domnului. Cântecele de stea românești provin din diverse surse: ori din lumea bizantină ortodoxă, ori tradiția biserciii medievale catolice, ori din creațiile culturale ale neamului nostru. Sosind în case de Crăciun, grupul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
tine. Ca venim din nou la tine Drumu-i lung și-am obosit De departe am venit. Și la Bethleem am fost Unde s-a născut Hristos. Și-am văzut și pe-a Sa Mamă Pe care Maria-o cheamă. Cum umbla din casă-n casă Ca pe Fiul Sfânt să-L nască. Umbla-n jos și umbla-n sus Ca să nască pe Iisus, Umbla-n sus și umbla-n jos Ca să nască pe Hristos. Mai târziu găsi apoi Un staul frumos
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
De departe am venit. Și la Bethleem am fost Unde s-a născut Hristos. Și-am văzut și pe-a Sa Mamă Pe care Maria-o cheamă. Cum umbla din casă-n casă Ca pe Fiul Sfânt să-L nască. Umbla-n jos și umbla-n sus Ca să nască pe Iisus, Umbla-n sus și umbla-n jos Ca să nască pe Hristos. Mai târziu găsi apoi Un staul frumos de oi Și acolo, pe fân, jos S-a născut Domnul Hristos
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Și la Bethleem am fost Unde s-a născut Hristos. Și-am văzut și pe-a Sa Mamă Pe care Maria-o cheamă. Cum umbla din casă-n casă Ca pe Fiul Sfânt să-L nască. Umbla-n jos și umbla-n sus Ca să nască pe Iisus, Umbla-n sus și umbla-n jos Ca să nască pe Hristos. Mai târziu găsi apoi Un staul frumos de oi Și acolo, pe fân, jos S-a născut Domnul Hristos. Cete de îngeri coboară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a născut Hristos. Și-am văzut și pe-a Sa Mamă Pe care Maria-o cheamă. Cum umbla din casă-n casă Ca pe Fiul Sfânt să-L nască. Umbla-n jos și umbla-n sus Ca să nască pe Iisus, Umbla-n sus și umbla-n jos Ca să nască pe Hristos. Mai târziu găsi apoi Un staul frumos de oi Și acolo, pe fân, jos S-a născut Domnul Hristos. Cete de îngeri coboară Staulul de-l înconjoară Îngerii cu flori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
am văzut și pe-a Sa Mamă Pe care Maria-o cheamă. Cum umbla din casă-n casă Ca pe Fiul Sfânt să-L nască. Umbla-n jos și umbla-n sus Ca să nască pe Iisus, Umbla-n sus și umbla-n jos Ca să nască pe Hristos. Mai târziu găsi apoi Un staul frumos de oi Și acolo, pe fân, jos S-a născut Domnul Hristos. Cete de îngeri coboară Staulul de-l înconjoară Îngerii cu flori în mână Împletesc mândră
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Dumenzeu adevărat Soare-n raze luminat. *după fiecare vers se repetă: Florile dalbe, flori Sculați, gazde, nu dormiți, Vremea e să vă treziți. Casa să vi-o aranjați, Flori de măr, Și masa s-o încărcați Flori de măr. Că umblăm și colindăm La mulți ani să vă urăm, Să trăiți, să-ntineriți, Flori de măr, Pentru mulți ani fericiți, Flori de măr. Și la anul vom veni, Numai dacă ni-ți pofti. Și mai multe vom ura, Flori de măr
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
aici să fie De la tinerețe Pân-la bătrânețe Sus, boieri, nu mai dormiți! Sus boieri nu mai dormi ți Vremea e să vă treziți Casa să v-o măturați Hai, lerui ler Și masa s-o încărcați Hai, lerui ler Că umblăm și colindăm Și pre Domnul căutăm Din seara ajunului Lerui ler. Până-ntr-a Crăciunului. Lerui ler Că s-a născut domn prea bun În sălașul lui Crăciun Că s-a născut domn frumos Lerui ler. Numel lui e Cristos
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu tărâță și neghină! Dar dac-apuci să-l cinstești, Făină albă primești! Mergi încet și mergi pe loc, Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin buzunare, Fură la oameni parale! Saltă, saltă tot mai sus, Că Anul Vechi ni s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi vă urăm
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
brăduț, Ursul meu cu doi puiuți; Foaie verde de dudău Ursul meu din Sărăsău O venit la dumneavoastră Să-l vadă oamenii mari! Foaie verde de mălai, Ursul meu e de trei ani, De trei ani și șase luni, Noaptea umblă tot pe drum! Ursul meu din Spania L-am adus cu sania! Joacă, joacă, urs nebun, Că de nu-ți fac pielea scrum! Ursul meu, când l-am adus, Se urca pe lemn sus Să mănânce cucuruz. Joacă, joacă, ursule
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de măr în mână. De ce sunt veseli toți acum? E sărbătoare de Crăciun. E ziua în care ne-a sosit Din cer copilul sfânt iubit Pe drum numai colindători Cu steaua în mii de culori Și pe la case din Ajun Umblă iubitul Moș Crăciun. Moș Ajunul A bătut la ușa noastră Moș Ajunul Să ne-aducă veste nouă Cum că mâine e Crăciunul Am tras repede zăvorul De la ușa din pridvor Și, intrând bătrânu-n casă, Ne-a urat “Noroc și spor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
le replantează căte două de-a lungul drumurilor spre biserici și în jurul caselor. Apoi apleacă crengile una peste cealaltă, pentru a forma un arc peste drum și le leagă între ele. Apoi se fac în ramuri mici scobituri ce se umblu cu ulei și se apind spre a lumina drumul până la biserică. Germania. În Germania s-a păstrat obiceiul de a arde un butuc în noaptea de Crăciun, care se spune că ar apăra casa de hoți și de nenorociri tot
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Paște, vei fi alb la față tot anul. - În scăldătoarea copilului nou-născut se pune bujor, ca să fie cu fața rumenă ca bujorul. - În seara de Bobotează, femeile fac piftie (răcituri), ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. - Dacă umbli cu pui de rândunele, faci pistrui pe obraz. - Dacă pe o lunică de pe obraz ai păr, e semn de noroc; să nu tai părul de acolo, căci îți piere norocul. - La primul scăldat al noului-născut, moașa îi pune degetele mari
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se spală pe față cu rouă în dimineața Sf. Gheorghe, toată vara va fi sănătos și nu-i vor ieși pete pe față. Dimineață, se pune pe la casă verdeață, ca semn de primăvară. Sf. Ilie: În această zi, Sf Ilie umblă prin cer și-l caută pe diavol să-l trăsnească, pentru a scăpa lumea de ispită. Să nu lucreze femeile la aceste sărbători de vară, fiind rău de foc, trăsnet, boli grele. Dacă trăsnește și fulgeră la Sf Ilie, să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]