11,986 matches
-
o zeitate a destinului; Velqumnaxe "Velèumna", latinizat În Vortumnusxe "Vortumnus" (pus În legătură cu zeul etrusc Tibru-Volturnusxe "Volturnus"?), mai degrabă decât o zeitate autonomă pare să fie un (Tinia) Velqumna, adică o caracterizare a lui Zeus etrusc În sensul tineresc, protector al vegetației; Apaxe "Apa" și Ati, „Tatăl” și „Mamaxe "Mama"”, care de curând s-au dovedit a fi zeități titulare ale templului acropolei din Volterra, ar putea fi și niște ipostaze ale cuplului suprem ceresc sau, mai degrabă, ale celui htonian. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unei asemenea acțiuni de către credincioși, În adâncă sintonie cu suferințele zeului. Într-adevăr, Attisxe "Attis", În ciuda trăsăturilor foarte umanizate ale mitului său, este o personalitate divină, pe care felul nașterii și al morții o revelează ca fiind legată de nivelul vegetației arborescente și floricole (Pausanias, VII, 17, 10-12; Arnobius, Adversus nationes, V, 5-7). În mit, moartea lui Attis, deși definitivă, este salvată de o formă de subzistență (părul continuă să crească, degetul mic să se miște) care exprimă calitatea divină a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ședere în India, Dionisos a introdus în toate țările scăldate de apele Mediteranei cultura viței de vie, precum și cultul și civilizația sa. După multe peregrinări, zeul vinului a ajuns pe pământul grecesc. Dionisos a fost înțeles acolo ca personificare a vegetației de-a lungul anotimpurilor, simbolizată mai ales de tirs, un fel de toiag împodobit cu conuri de brad și cu frunze de viță de vie sau de iederă, plantă ce rămâne verde chiar și atunci când toată natura pare că moare
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
nu asta pare să fi fost cauza principală. Data la care este sărbătorit Sfântul Vincențiu, 22 ianuarie, se află într-o perioadă crucială a ciclului anual. Ea corespunde aproximativ solstițiului de iarnă și trecerii de la o stare de somn a vegetației la cea de trezire la viață 39. Pe de altă parte, se va constata cu amuzament că, începând cu secolul al XVIII-lea Sfântul Vincențiu a fost, în același timp, atât patronul viticultorilor cât și al oțetarilor, ceea ce garanta uneia
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
zi de naștere) a luat locul sărbătorilor solstițiului de iarnă, focurile de Sfântul Ioan43 au început să fie aprinse în perioada solstițiului de vară, în timp ce luna Mariei (luna mai)44 a urmat sărbătorilor de primăvară, în care se celebra reînvierea vegetației... Biserica a supus liturghia contingențelor vieții agrare cu scopul de a obține un singur calendar al sărbătorilor, îmbinând aniversările religioase cu cele laice. Sărbătorile vinului fac foarte bine dovada acestui compromis. I. O băutură "festivă" Dacă punem unul lângă altul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
relevat faptul că, nivelul și calitatea nutrienților în vitamina C și a altor compuși vitamino-minerali depinde și de tehnologia de conservare și păstrare a furajelor pe lângă alte elemente legate de specia de furaj, rezerva de minerale din sol, faza de vegetație în care sunt recoltate furajele. În perioada de utilizare a nutrețurilor verzi, taurinele adulte sănătoase pot acumula, în special în ficat, rezerve de caroten și vitamina A suficiente pentru satisfacerea normală a cerințelor timp de 200 zile. Deci, în vederea asigurării
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
predilecția pentru stările vagi, nedefinite, ale „tainicului asfințit de lume”. Rafinamentul universului și limbajului poetic se vădește în cultivarea impresiilor și cuvintelor rare („defilee” rimează cu „Erythree”), în cizelarea savantă a versurilor care dobândesc astfel sonorități muzicale deosebite: „Scoici nautili, vegetație marină/ se adună/ cunună/ în părul tău negru și des./ Parcă mângâi ușor/ în miez de lumină/ un fragil vas minoic de stil Camarès.” Volumul Plante carnivore (1980) aduce o schimbare în viziunea poetică a autorului, în sensul unei prize
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
și reînvierea, umbra, devenirea (destinul), apa (fluviul, ploaia, marea), lumina (soarele, focul), fântâna, ochiul și orbirea, cunoașterea sunt polii simbolici ai acestui univers poetic. O poezie emblematică, Și parcă totul?, indică sensul unui exod universal, dinspre Sudul solar (dominat de vegetație, de culoarea verde) către Nordul nocturn (alb, acoperit de zăpezi). A. valorifică formule lirice dintre cele mai diverse: teme antice, stil clasicizant (obsedantul mit al argonauților, titlurile latine ale unor poeme), ritmul și universul folcloric (influențe blagiene, argheziene), aluzii la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
cel mai îndepărtat punct al fundalului, stație terminus pentru cortegiul de tinere femei care se îndreaptă către el pentru a oficia un ritual, de asemenea, învăluit în mister. Este vorba de un ceremonial de nuntă sau despre un rit al vegetației, descris de titlul principalei reviste secesioniste vieneze, Ver Sacrum? Obscuritatea face parte din regula jocului și întreține misterul. Loghi a evitat prim planul și din considerente de ordin strategic: asemănarea cu pictura lui Böcklin ar fi fost atunci evidentă. Misterul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
concepute cam în același spirit decorativ-simbolic"221. Cele douăsprezece fete de împărat ilustrează elocvent în ce constă decorativismul simbolist. Totul concură la edificarea unei atmosfere feerice, fetele de împărat pășesc pe o suprafață-oglindă similară unei săli de bal înconjurată de vegetație albastră, de unde sugestia unui peisaj oniric sau fabulos. O parte sunt prinse în dans, una dintre ele se apleacă să culeagă ceva, o alta se remarcă printr-un profil meditativ, pe când altele sunt surprinse într-un tête à tête. Ștefan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care apare bilunar între 1902 și 1920 la Budapesta, Sibiu și București se află în mod clar sub influența Secession-ului. Graficianul inserează elementele portului tradițional românesc, aduse prin complicația liniei la un veșmânt de mare rafinament, în acord cu vegetația stilizată din jur, care continuă volutele rochiei fetei de împărat travestită într-o frumoasă țărancă română, "un personaj ardelean princiar". Acest desen apare pe coperta revistei preț de 12 numere, între 1 iulie și 31 decembrie 1902. La rândul său
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figuri masculine extrase din același mediu ancestral, precum Înțelept indian (ulei pe pânză, 2000x 1250, inventar 915006), expus în atelierul artistei, în casa Storck. Bărbatul stă așezat și desfășoară cu gesturi hieratice un papirus. Felul Ceciliei-Cuțescu Storck de a picta vegetația are ceva din tușa "naivă" a lui Rousseau Vameșul, prin exagerarea vegetalului în raport cu corpul uman, urmărind în același timp o simetrie decorativă. Vegetația, ficușii uriași care apar ca un laitmotiv în pictura ei, preiau parcă o parte din carnalitatea, din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Storck. Bărbatul stă așezat și desfășoară cu gesturi hieratice un papirus. Felul Ceciliei-Cuțescu Storck de a picta vegetația are ceva din tușa "naivă" a lui Rousseau Vameșul, prin exagerarea vegetalului în raport cu corpul uman, urmărind în același timp o simetrie decorativă. Vegetația, ficușii uriași care apar ca un laitmotiv în pictura ei, preiau parcă o parte din carnalitatea, din senzualitatea corpului uman. Artista își încarcă personajele de numinos, fapt subliniat atât prin gesticulația și postúra hieratică a corpurilor, cât și prin abstragerea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
postúra hieratică a corpurilor, cât și prin abstragerea într-un fel de transă mistică. În ce privește efectul decorativ, în pictura Înțelept indian, personajul devine o axă care ordonează (cosmic) tabloul. Ficușii uriași, arborii alcătuiesc un fel de portal, iar florile și vegetația de la picioarele sale sunt dispuse simetric. Asocierea cu elementul vegetal ilustrează un fel de panteism în perfect acord cu pansimbolismul acestor naturi eliberate de convenții, care revelă un fond arhaic și trimit către arhetipuri. În acest sens se referă Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care poartă chiar titlul Țigancă, (ulei pe pânză, 0,705 x 0,700 cm, nedatat 1908-1913, inventar 7510/69570) oferă datele esențiale a manierei în care Cecilia Cuțescu-Storck abordează tema. Pictorița inserează portretul de femeie în rama unui decor de vegetație tropicală, luxuriantă, cu albastruri intense, un spațiu floral dens, grăsos. Țiganca Ceciliei ține o ceașcă cu flori în mână, la încheietură are o brățară roșie cu galben. Chipul indică un fel de noblețe veche, îndepărtată. Asemeni tuturor țigăncilor pictate de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în contextul unei reverii amniotice în uterul vegetal al unei jungle tropicale. Reprezintă această junglă un paradis pierdut sau face aluzie la experiența tahitiană a lui Paul Gauguin de a cărei pictură Cecilia Cuțescu-Storck a fost puternic influențată? Spre deosebire de luxurianța vegetației pictată pe plafonul holului, în celelalte două săli, atelierul se transformă într-un templu al artei, unde fiecare figură devine emblematică, așa cum remarcă și Serafina Brukner: "Mai departe, privirea noastră alunecă pe ziduri populate de siluete ce reprezintă eroii marii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înfășurate în draperii caste ce evocă stilul renașterii bizantine își mărturisesc caracteristica lor"589. Casa beneficiază de o grădină separată, însă acest hol cu tavanul pictat corespunde intimismului estetizant al pictoriței, având la bază anularea raportului dintre exterior și interior. Vegetația tropicală este transplantată nu ca la Des Eeseintes, într-o seră care să reconstituie un colț exotic, ci prin intermediul transpunerii ei murale în culoare, devenind parte a locuinței. Séverine Jouve remarca acest iluzionism construit pe inversarea raportului dintre exterior și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parte a locuinței. Séverine Jouve remarca acest iluzionism construit pe inversarea raportului dintre exterior și interior, în contextul sensibilității decadente. Prima căutare a acestor "naturaliști dezamăgiți" este ornamentală: este vorba de a da interiorului iluzia exteriorului. Instalarea și pietrificarea unei vegetații artificiale în inima locuinței va merge în sensul unei reabilitări a naturii, dar de această dată regândită într-un cadru ales"590. Reabilitarea naturii comportă de fapt modificarea ei, în sensul unui decupaj strict refuncționalizat prin ruperea de context. Gustul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
miresme al țărilor sudice. Palmieri și cactuși se împerecheau cu statui și reliefuri în piatră. Ferige uriașe se împleticeau sub pașii noștri și se urcau pe zidurile palatului prin ale cărei ferestre ne chema marea de smarald..."592. Combinația de vegetație luxuriantă cu piatra sau statuile o impresionează, spațiul pare decupat dintr-o fantezie orientală. La fel, în casa Storck, plafonul este invadat de o vegetație multicoloră, un acoperiș luxuriant al unei păduri tropicale cu un foliaj stilizat, spre deosebire de corpurile groase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe zidurile palatului prin ale cărei ferestre ne chema marea de smarald..."592. Combinația de vegetație luxuriantă cu piatra sau statuile o impresionează, spațiul pare decupat dintr-o fantezie orientală. La fel, în casa Storck, plafonul este invadat de o vegetație multicoloră, un acoperiș luxuriant al unei păduri tropicale cu un foliaj stilizat, spre deosebire de corpurile groase, pline de sevă ale arborilor din panourile decorative. În arabescul foliar se pot desluși animale exotice întregind ansamblul decorativ mural: lemurieni, papagali Ara sau peruși
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vieți (1955), artista nu le încredințează niciun rol grav, prezentând, mai degrabă, un tropism vegetal. Femeia face parte din decorul vegetal și din miracolul acestei grădini a deliciilor. Așa cum lasă să se înțeleagă, Cecilia Cuțescu-Storck le conferă grația și mobilitatea vegetației explozive, textură de ficuși, salcâmi, lămâi, smochini și un cactus rătăcit. "Toate le vedem armonizându-se într-o simfonie de tonuri în atmosfera de liniște și de împăcare a sufletului, sub bolta paradisiacă unde păsările cântau ascunse în frunzișuri, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
accesoriile din alte materiale. Totuși, aceste poziții nu cuprind colajele sau plachete decorative similare de la poziția 97.01 ┌──────────────┬────────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┐ │ Codul │ Denumirea mărfii │ UM │ Txa │ │ tarifar │ │ supl │vamală│ └──────────────┴────────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┘ 06.01 Bulbi, tuberculi, cepe, rădăcini tuberculate, grife și rizomi, în repaus vegetativ, în vegetație sau în floare; puieți, plante și rădăcini de cicoare, altele decât rădăcinile de la poziția 12.12: 0601.10 - Bulbi, tuberculi, cepe, rădăcini tuberculate, grife și rizomi, în repaus vegetativ: 0601.10.10 -- Zambile p/st 27.5 0601.10.20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
10.20 -- Narcise p/st 27.5 0601.10.30 -- Lalele p/st 27.5 0601.10.40 -- Gladiole p/st 27.5 0601.10.90 -- Altele - 27.5 0601.20 - Bulbi, tuberculi, cepe, rădăcini tuberculate, grife și rizomi, în vegetație sau în floare; puieți, plante și rădăcini de cicoare: 0601.20.10 -- Puieți, plante și rădăcini de cicoare - 27.5 0601.20.30 -- Orhidee, zambile, narcise și lalele - 27.5 0601.20.90 -- Altele - 27.5 06.02 Alte plante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
al ministrului administrației și internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, orașelor și comunelor din zona montană, cu modificările ulterioare; ... b) alte zone. ... Articolul 2 În sensul prezentelor norme metodologice: a) pajiștea reprezintă suprafața de teren acoperită cu vegetație ierboasă, alcătuită în cea mai mare parte din plante perene ce aparțin diferitelor familii botanice și de valoare nutritivă foarte diferită, a căror producție este utilizată în alimentația animalelor, prin pășunat și/sau cosit. ... b) prin lucrări de sporire a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207776_a_209105]
-
al ministrului administrației și internelor, nr. 328 / 321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, orașelor și comunelor din zona montană, cu modificările ulterioare; ... b) alte zone. ... Articolul 2 În sensul prezentelor norme metodologice: a) pajiștea reprezintă suprafața de teren acoperită cu vegetație ierboasă, alcătuită în cea mai mare parte din plante perene ce aparțin diferitelor familii botanice și de valoare nutritivă foarte diferită, a căror producție este utilizată în alimentația animalelor, prin pășunat și/sau cosit. ... b) prin lucrări de sporire a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207806_a_209135]