115,534 matches
-
intimității. Pentru Gottfried Fliedl, care analizează pictura lui Gustav Klimt în cadrul atmosferei Vienei fin de siècle, totul concură la construirea "atmosferei" spațiului privat, adecvată psiho-estetic locatarului. Această relație aproape simbiotică are și o tentă evazionistă, rol pe care-l joacă artele, constituindu-se o proiecție narcisică a eului, într-o dimensiune estetică. "Designul interior și aspectul artistic general al spațiului de locuit erau de o importanță centrală pentru artă în jurul anului 1900. Spațiul de locuit a fost văzut ca o zonă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aproape simbiotică are și o tentă evazionistă, rol pe care-l joacă artele, constituindu-se o proiecție narcisică a eului, într-o dimensiune estetică. "Designul interior și aspectul artistic general al spațiului de locuit erau de o importanță centrală pentru artă în jurul anului 1900. Spațiul de locuit a fost văzut ca o zonă a vieții private unde o persoană s-ar putea retrage din viața societății și care a fost rezervat pentru dezvoltarea netulburată a sferei psihologice a cuiva. "Atmosfera", unitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a sferei psihologice a cuiva. "Atmosfera", unitatea psihologică și estetică a bunăstării, era unul dintre conceptele-cheie caracterizând cerințele de design interior la momentul respectiv"566. Gottfried Fliedl consideră caracteristică pentru întreg Secession-ul această configurare a sferei intimității sub semnul artei și a unei cameristici moderne vizând un acord armonic între toate părțile componente integrate ansamblului prin "atmosferă". "Camere, serii de camere și vile întregi ar putea fi supuse unui concept artistic uniform în care toate detaliile să fie în armonie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de songe! Elles vivent vraiment / En de rêves plus beaux que la vie ambiante"568. Belgianul Herny van de Velde, pictor, decorator și arhitect, împinge până la ultimele consecințe ideile lui John Ruskin și William Morris privitoare la rolul cardinal al artelor decorative în vederea conceperii unei opere de artă totale care să concilieze eticul și esteticul. Artistul încearcă să-și materializeze utopia estetică în proiectarea propriei sale vile Bloemenwerf din Uccle, în 1895, vilă adaptată principiilor sale estetice, unde atât exteriorul, cât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rêves plus beaux que la vie ambiante"568. Belgianul Herny van de Velde, pictor, decorator și arhitect, împinge până la ultimele consecințe ideile lui John Ruskin și William Morris privitoare la rolul cardinal al artelor decorative în vederea conceperii unei opere de artă totale care să concilieze eticul și esteticul. Artistul încearcă să-și materializeze utopia estetică în proiectarea propriei sale vile Bloemenwerf din Uccle, în 1895, vilă adaptată principiilor sale estetice, unde atât exteriorul, cât și interiorul, până la cel mai mic detaliu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în 1907 pentru villa Hohenhof, rezidența lui Karl Ernst Osthaus. Radu Stern relevă dimensiunea utopist-estetică a proiectului edilitar al lui Van de Velde menit să configureze o Gesamtkunstwerk. "În viziunea lui, casa lui trebuia să simbolizeze sinteza mult- așteptată a artelor. Obsedat de ideea de Gesamtkunstwerk, opera de artă totală, van de Velde a vrut ca totul în Bloemenwerf să fie coordonat: fiecare obiect urma să fie creat ca o parte a întregului proiect, a cărui armonie trebuia să fie exprimată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ernst Osthaus. Radu Stern relevă dimensiunea utopist-estetică a proiectului edilitar al lui Van de Velde menit să configureze o Gesamtkunstwerk. "În viziunea lui, casa lui trebuia să simbolizeze sinteza mult- așteptată a artelor. Obsedat de ideea de Gesamtkunstwerk, opera de artă totală, van de Velde a vrut ca totul în Bloemenwerf să fie coordonat: fiecare obiect urma să fie creat ca o parte a întregului proiect, a cărui armonie trebuia să fie exprimată în cel mai mic detaliu. Fiecare element de la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
totuși ca pe o relicvă capul Sfântului Ioan în ghips, sângerând pe talerul Herodiadei, pasul făcut nu este considerabil, însă de efect, sugerând o convalescență estetică. "Nu mai era nimic din acel straniu și delicios asil de flăcău, plin de artă, unde Boticelli, Watteau, BurneJones, Moreau, în cadre dulcege, puneau pe pereți gestul naiv și pervers, angelismul efebilor primitivi, indiferența ascultătoare a mondenelor și oglinda legendelor. Acolo, în strada Courty, erau perdele de un roz învechit, farmecul unui cuartier central dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Lorrain își schimbase mina schimbându-și locuința. Repauzat și fraged, cu ochiul aproape liniștit nu mai sămăna cu cel de altă dată cu cel slab și palid, zdrobit, ca și când eșa dintr-o teribilă veghe [...]572. Scriitorul etalează credo-ul său, arta, care solicită o iubire informată cultural și o devoțiune transformată în misticism estetizant. Senzațiile, importante pentru orice senzualitate de expresie literară, sunt puse în relație cu maladivul, reflectat în felul în care esteții își decorează saloanele pentru a întreține deopotrivă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în relație cu maladivul, reflectat în felul în care esteții își decorează saloanele pentru a întreține deopotrivă și leacul și otrava sau, în accepția pe care Jacques Derrida o conferă termenului, pharmakonul decadent. Emblematic pentru felul în care literatura și arta sunt recuperate în spațiul pe care artiștii îl locuiesc sunt trei personalități distincte: poetul Alexandru Macedonski, socotit și fondatorul școlii simboliste în literatura română și patronul unui cenaclu de poezie, Alexandru Bogdan-Pitești, patron al artelor, la rândul său poet și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
felul în care literatura și arta sunt recuperate în spațiul pe care artiștii îl locuiesc sunt trei personalități distincte: poetul Alexandru Macedonski, socotit și fondatorul școlii simboliste în literatura română și patronul unui cenaclu de poezie, Alexandru Bogdan-Pitești, patron al artelor, la rândul său poet și unul dintre cei mai importanți colecționari de artă de la finele secolului al XIX-lea și pictorița Cecilia Cuțescu-Storck, printre puținele femei acceptate în societatea Tinerimea artistică pentru talentul său remarcabil. Cele trei personalități emblematice pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îl locuiesc sunt trei personalități distincte: poetul Alexandru Macedonski, socotit și fondatorul școlii simboliste în literatura română și patronul unui cenaclu de poezie, Alexandru Bogdan-Pitești, patron al artelor, la rândul său poet și unul dintre cei mai importanți colecționari de artă de la finele secolului al XIX-lea și pictorița Cecilia Cuțescu-Storck, printre puținele femei acceptate în societatea Tinerimea artistică pentru talentul său remarcabil. Cele trei personalități emblematice pentru finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea ilustrează și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și pictorița Cecilia Cuțescu-Storck, printre puținele femei acceptate în societatea Tinerimea artistică pentru talentul său remarcabil. Cele trei personalități emblematice pentru finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea ilustrează și o viziune asupra rolului pe care arta și literatura îl joacă în circumscrierea unui spațiu specific. Interiorul casei lui Alexandru Macedonski este amenajat asemeni unui templu păgân al artei, unde maestrul își ia în serios sacerdoțiul estetic și oficiază cu grandoarea unui preot cultul poeziei. Religiozitatea este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea ilustrează și o viziune asupra rolului pe care arta și literatura îl joacă în circumscrierea unui spațiu specific. Interiorul casei lui Alexandru Macedonski este amenajat asemeni unui templu păgân al artei, unde maestrul își ia în serios sacerdoțiul estetic și oficiază cu grandoarea unui preot cultul poeziei. Religiozitatea este proiectată asupra artei, interiorul fiind menit să sublinieze traseul inițiatic și caracterul sacerdotal al obiectului de artă transformat în obiect de cult
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îl joacă în circumscrierea unui spațiu specific. Interiorul casei lui Alexandru Macedonski este amenajat asemeni unui templu păgân al artei, unde maestrul își ia în serios sacerdoțiul estetic și oficiază cu grandoarea unui preot cultul poeziei. Religiozitatea este proiectată asupra artei, interiorul fiind menit să sublinieze traseul inițiatic și caracterul sacerdotal al obiectului de artă transformat în obiect de cult. O candelă roșie stă permanent aprinsă, așa cum niciodată focul sacru nu se stinge în templul zeiței Hestia. Dacă Khnopff avea o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
asemeni unui templu păgân al artei, unde maestrul își ia în serios sacerdoțiul estetic și oficiază cu grandoarea unui preot cultul poeziei. Religiozitatea este proiectată asupra artei, interiorul fiind menit să sublinieze traseul inițiatic și caracterul sacerdotal al obiectului de artă transformat în obiect de cult. O candelă roșie stă permanent aprinsă, așa cum niciodată focul sacru nu se stinge în templul zeiței Hestia. Dacă Khnopff avea o mască a lui Hypnos, iar Félicien Champsaur o tipsie cu capul sfântului Ioan Botezătorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu capul sfântului Ioan Botezătorul decapitat la cererea Salomeii, pentru Macedonski, masca lui Dante se impune ca simbol cardinal al traseului destinal al poetului. Sângele evocă un act sacrificial, și poate că Macedonski se consideră un sacrificant sublim pe altarul artei. Interesant că în biografia consacrată poetului, Viața lui Alexandru Macedonski, Adrian Marino recompune salonul scriitorului, apelând și la un personaj-raisoneur, neofitul purtat prin încăperi întru inițierea sa în misterii. Astfel, sensul ezoteric al unor obiecte este revelat ca parte a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
asupra interiorului salonului-templu. Sensul alcătuirii tronului este comunicat doar celor inițiați sau se comunică într-un mod revelatoriu neofitului năucit de prea multe epifanii. Întreaga casă este concepută de un estet și respectă regulile interne ale unor armonii superioare, ale artei. Într-un astfel de ambient, Macedonski oficiază cultul artei, mai precis al poeziei, cu o solemnitate care se ridică peste ridicolul sentențelor magnifice. Scriitorul întreține în spirit decadent cultul artei care eufemizează un act crud, un ritual sângeros, la care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
celor inițiați sau se comunică într-un mod revelatoriu neofitului năucit de prea multe epifanii. Întreaga casă este concepută de un estet și respectă regulile interne ale unor armonii superioare, ale artei. Într-un astfel de ambient, Macedonski oficiază cultul artei, mai precis al poeziei, cu o solemnitate care se ridică peste ridicolul sentențelor magnifice. Scriitorul întreține în spirit decadent cultul artei care eufemizează un act crud, un ritual sângeros, la care fac aluzie atât difuza lumină roșiatică sau diferitele elemente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
estet și respectă regulile interne ale unor armonii superioare, ale artei. Într-un astfel de ambient, Macedonski oficiază cultul artei, mai precis al poeziei, cu o solemnitate care se ridică peste ridicolul sentențelor magnifice. Scriitorul întreține în spirit decadent cultul artei care eufemizează un act crud, un ritual sângeros, la care fac aluzie atât difuza lumină roșiatică sau diferitele elemente decorative cu același cromatism, cât și explicația "vitalistă" a sacerdotului. Este aici și un supralicitat efect macabru, menit să confere întâlnirilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sensibilitate simbolisto-decadentă apoftegma contelui Buffon ar putea fi reformulată astfel: la maison c'est l'homme même. Interiorul reflectă și se reflectă în interioritatea artistului. O importantă dimensiune decadentă o regăsim în felul în care pictorii, scriitorii sau colecționarii de artă aleg să-și decoreze interiorul casei, dacă nu să o și construiască. Una dintre temele romanului lui Huysmans, În răspăr (1884), este și această relație pe care personajul o întreține cu propria sa casă, transferând ceea ce ține de exterioritatea dezirabilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ține de exterioritatea dezirabilă, călătoria, sau de o temporară dorință de recluziune austeră, chilia, în interiorul propriei sale locuințe, capabilă să suporte metamorfoza dorită. Des Esseintes își amenajează permanent locuința sa din Fontenay, adăugând nu numai piese noi colecțiilor sale de artă, dar și plasându-le într-o combinație unică de gust, relevând armonii noi, proprii ritmurilor sensibilității sale. Una din camere devine un interior de corabie, cu toate accesoriile necesare, în acest fel, estetul călătorește stând pe loc în spațiul virtual
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
supune și estetul decadent, de a transforma nu numai casa, ci și pe el însuși într-o piesă de muzeu. În general, casele esteților decadenți se transformă în pinacoteci sau biblioteci,cum se întâmplă cu casa unui important patron al artelor, la rândul său poet, Alexandru Bogdan-Pitești -, în cazul în care nu există un spațiu special amenajat pentru cele două puncte de articulație ale habitatului decadent. "Itinerariul estetului prin casă trece inevitabil prin bibliotecă și cabinetul de stampe [...]"575. În cazul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dispersată și elementul de coeziune care o structura s-a pierdut. Catalogul reunește piese ale marilor și micilor artiști ai vremii sale, fără a sugera înclinația decisivă a colecționarului către un anume curent estetic, în ciuda sensibilității sale simbolisto-decadente. În lumea artei, inclusiv granițele sensibilității catolice a seniorului se dizolvă pentru a face loc și obiectelor de cult ortodoxe, ca și artizanatului oriental. Biroul lui Bogdan- Pitești este omul însuși 577, sugerează naratorul din romanul Lunatecii, al lui Ion Vinea. Scriitorul încă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în măsură să creeze atmosfera hedonistă de juisanță estetică, tincturată concupiscent a seniorului. Chiar obiectele de cult ortodox sunt deprivate aici de funcția lor liturgică, sacrală, pentru a fi reinvestite estetic. Singura religie la care estetul aderă este cea a artei. În această privință, îi putem opune spiritul ingenios și sever de erudiție papistașă cu accente iezuite al lui Des Esseintes, în locuința căruia domnește rigoarea propriilor sale exigențe filologico-artistice. Nimic nu este acolo lăsat la voia întâmplării, până și combinatorica
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]