114,975 matches
-
Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 77,80 hectare. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Călimani - Gurghiu" și reprezintă un areal împădurit cu specii forestiere de molid ("Picea abies") cu o vârstă de peste 170 de ani (90%) și fag ("Fagus sylvatica" 10%). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere și păsări
Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna () [Corola-website/Science/324449_a_325778]
-
martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și o suprafață de. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Defileul Mureșului Superior" și reprezintă o zonă peisagistică (păduri de luncă, făgete, aninișuri și specii ierboase) încadrată în două bioregiuni (continentală și alpină) din estul Transilvaniei, pe cursul superior al Mureșului, între Munții Călimani și Gurghiu. Fauna rezervației este una
Defileul Deda - Toplița () [Corola-website/Science/324509_a_325838]
-
Tampere (Finlanda). RJE oferă sprijin persoanelor implicate în procese transfrontaliere. Activitățile rețelei au ca scop promovarea unor proceduri cât mai ușoare pentru procesele transfrontaliere precum și facilitarea cererilor de cooperare judiciară dintre statele membre, mai ales când sunt implicate instrumente ne-comunitare și internaționale. Cu alte cuvinte RJE ușurează procesele transfrontaliere, facilitează cererile de cooperare între statele membre și asigură respectarea legislației comunitare și a convnețiilor dintre statele membre. Rețeaua se compune dintr-un punct de contact desemnat de către fiecare dintre statele
RJE () [Corola-website/Science/323669_a_324998]
-
pentru procesele transfrontaliere precum și facilitarea cererilor de cooperare judiciară dintre statele membre, mai ales când sunt implicate instrumente ne-comunitare și internaționale. Cu alte cuvinte RJE ușurează procesele transfrontaliere, facilitează cererile de cooperare între statele membre și asigură respectarea legislației comunitare și a convnețiilor dintre statele membre. Rețeaua se compune dintr-un punct de contact desemnat de către fiecare dintre statele membre plus: Punctele unice de contact au un rol esențial în rețea. Ele sunt disponibile atât autorităților locale cât și altor
RJE () [Corola-website/Science/323669_a_324998]
-
contact asista autoritățile locale în orice mod posibil și comunică regulat cu punctele de contact din alte state membre. În fiecare stat membru, punctul de contact se întâlnește în mod regulat pentru schimbul de informații cu autoritățile desemnate de instrumentele comunitare și internaționale care au rol în cooperarea judiciară pe teme civile și comerciale. La data de 30 septembrie 2009, rețeaua avea 418 membrii și 83 de puncte de contact desemnate de statele membre. Principalele provocări și perspective sunt legate de
RJE () [Corola-website/Science/323669_a_324998]
-
lor atât în interiorul rețelei cat și în relația cu magistrații. Unul din rezultatele principale ale reformei RJE este dreptul de acces al juriștilor la activitățile rețelei. În urma aplicării Deciziei, asociațiile profesionale ale juriștilor la nivel național implicate în aplicarea instrumentelor comunitare și internaționale referitoare la cooperarea judiciară pe teme civile și comerciale, vor fi membrii ai rețelei iar punctele de contact vor stabili relații de cooperare cu aceste asociații profesionale. În mod particular, aceste interacțiuni pot include schimburi de experiență și
RJE () [Corola-website/Science/323669_a_324998]
-
civile și comerciale, vor fi membrii ai rețelei iar punctele de contact vor stabili relații de cooperare cu aceste asociații profesionale. În mod particular, aceste interacțiuni pot include schimburi de experiență și informații cu privire la aplicarea Convențiilor și instrumentelor europene și comunitare, colaborarea în pregătire informațiilor disponibile pe site-ul RJE și participarea la ședințele relevante ale RJE (în mod special la ședințele anuale ale RJN). <BR> <BR>
RJE () [Corola-website/Science/323669_a_324998]
-
martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Aceasta se află în apropierea zonei de contact al Munților Plopișului cu Munții Meseș (în apropierea izvoarelor Barcăului) și se suprapune sitului de importanță comunitară Tușa - Barcău. Arealul reprezintă o zonă naturală constituită pe șisturi cristaline acoperite cu conglomerate (gresii, argile și nisipuri), ce include un sector de pădure (făgete pure de dealuri și făgete amestecate), o zonă de pajiște și două izbucuri ("Izbucul Mare
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
modificările ulterioare, prevede obligația autorităților administrației publice locale de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor comunității și de a soluționa la nivel local problemele sociale care privesc copiii. În acest scop este prevăzută înființarea de structuri comunitare consultative (SCC) (art. 103 din Legea nr. 272/2004, cu modificările ulterioare). SCC au misiunea de a promova respectarea drepturilor copilului din respectivele unități administrativ-teritoriale în colaborare cu Autoritățile tutelare, și DGASPC-urile județene. Membrii SCC sunt cetățeni ai comunității
Structurile comunitare consultative () [Corola-website/Science/323041_a_324370]
-
de școală și/sau diriginții, președintele unei asociații de locatari, reprezentantul oricărei alte asociații din comunitate (religioase, de tineret, a femeilor, a minorităților etc.), foștii beneficiari ai serviciilor sociale, reprezentantul mass-media local, operatorii economici/oamenii de afaceri, liderii grupurilor etnice comunitare. SCC recomandă către DGASPC sau SPAS-ului din localitate luarea unor măsuri pentru soluționarea anumitor cazuri prin acordarea unor servicii, precum și prin acțiuni de prevenire a abuzurilor asupra copiilor (abuzuri sexuale, fizice sau emoționale), a neglijării (fizice, medicale sau educaționale
Structurile comunitare consultative () [Corola-website/Science/323041_a_324370]
-
a dus la o diminuire a practicării rugăciunii . Din fericire în ultimi ani, împreună cu toată Biserica, Ordinul Carmelitan ha redescoperit importanța rugăciunii Lectio Divina ca un mod privilegiat pentru a crește în relația cu Isus Cristos. Prin practicarea individuală și comunitară a Lectio Divina ne dispunem Cuvântului lui Dumnezeu în așa fel încât să putem privi lumea cu ochi lui Dumnezeu și să iubim ceea ce vedem cu inima lui Dumnezeu. Fraza latină „Lectio Divina” înseamnă „Lectură Divină” și descrie un mod
Lectio Divina () [Corola-website/Science/323066_a_324395]
-
citi Sfânta Scriptură: îndepărtându-ne gradual de propriile noastre scheme ne deschidem spre ceea ce Dumnezeu vrea să ne spună. În secolul al XII-lea, un călugăr certozin, numit Guigo, descria etapele cele mai importante ale „lecturii divine”. Practica individuală sau comunitară a Lectio Divina poate să fie făcută sub mai multe forme dar descrierea făcută de Guigo rămâne fundamentală. Guigo, scria că prima treaptă a acestei forme de rugăciune este lectio (lectura sau citirea). Este momentul în care citim Cuvântul lui
Lectio Divina () [Corola-website/Science/323066_a_324395]
-
se află la București și Brașov. Vârful Istrița este suport pentru relee de radiodifuziune și de televiziune. Pe platoul somital, se află o stație de monitorizare seismică. La nivelul dealului Istrița au fost desemnate următoarel arii protejate (situri de importanță comunitară): În imediata vecinătate:
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
membru unde este recunoscută. Hotărârile judecătorești sunt în principiu aplicabile doar în statul în care sunt pronunțate. Recunoașterea acestora în alt stat este posibilă doar dacă legea acelui alt stat o permite sau dacă o convenție internațională sau un instrument comunitar prevede acest lucru. Conform Regulamentului Bruxelles II, de exemplu, care stabilește condițiile în care pot fi recunoscute hotărârile judecătorești pronunțate în probleme matrimoniale, o decizie de divorț pronunțată într-un stat membru poate fi folosită pentru a modifica actele din
Recunoașterea hotărârilor judecătorești () [Corola-website/Science/323209_a_324538]
-
Convențiile comunitare pot fi cunoscute și sub numele de tratate sau acorduri și sunt cele mai utilizate instrumente ale dreptului internațional public. Convenția este un acord între mai multe state și/sau organizații internaționale care stabilește legile aplicabile în relațiile dintre acestea
Convenție comunitară () [Corola-website/Science/323208_a_324537]
-
juridică internă. În alte state, convențiile ratificate produc efecte doar în cazul în care au fost transpuse în ordinea juridică națională, sub forma unei legi, de exemplu. Convențiile sunt instrumente de drept internațional public și se deosebesc de instrumentele dreptului comunitar prin următoarele aspecte: <BR> <BR>
Convenție comunitară () [Corola-website/Science/323208_a_324537]
-
și 6 ha de mlaștină). Aceasta reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure, tufăriș, pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă, mlaștini) aflate în lunca stângă râului Olt. Aria protejată se suprapune sit-ului sitului de importanță comunitară omonim. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Oltului. Aria naturală dispune de tipuri de habitate naturale cu păduri subatlantice de stejar, păduri
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
se află și reprezintă o zonă de interes geologic (datorită celor două cratere de vulcani noroioși aflate pe platou), floristic (plante ce se dezvoltă în mediu sărat) și faunistic (mamifere, reptile și amfibieni). Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară "Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici". La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) aflate pe lista roșie a IUCN și enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
lista roșie a IUCN și enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aria naturală adăpostește un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice". Specii faunistice protejate semnalate în arealul rezervației naturale: popândăul european ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul cu burta galbenă ("Bombina variegata"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola") și "Elaphe sauromates
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
Brăilei, subunitate geomorfologică a Câmpiei Române, situată în nord-estul acesteia) și reprezintă o zonă (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiunea stepică a Bărăganului. Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară și ariei de protecție specială avifaunistică - "Balta Mică a Brăilei". Situl Balta Mică a Brăilei (începând din 15 iunie 2001) este protejat prin Convenția Ramsar ("The Ramsar Convention on Wetlands") ca zonă umedă de importanță internațională. Balta Mică a Brăilei
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
și amfibieni) din Câmpia Burnazului. Situl Comana (începând din 25 octombrie 2011) este protejat prin "Convenția Ramsar", ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul se suprapune atât ariei de protecție specială avifaunistică Comana (sit SPA) cât și sitului de importanță comunitară Comana (sit SCI) și include rezervațiile naturale: Pădurea Ologa - Grădinari și Pădurea Padina Tătarului. Parcul Natural Comana prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea continentală sudică a Câmpiei Române și cea nord-estică a Câmpiei Burnazului, ce adăpostește, protejează și conservă
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și are ca scop protejarea bujorului de stepa, o specie floristica ce aparține familiei Paeoniaceae. Aria protejată cu o suprafață de 3,49 ha, este inclusă în situl de importanță comunitară - "Zău de Câmpie" și reprezintă o fâneața formată din două parcele, încadrată în bioregiunea continentală a Transilvaniei. În arealul rezervației vegetează peste 350 de specii de plante rare, printre care unele endemice pentru acesată zona sau protejate prin "Directivă Consiliului
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
Federației Revoluționare Armene este numit "Dashnaktsakan" sau "Tashnagtsagan". De asemenea, membrii federației folosesc apelativul „tovarăș” (Ընկեր - "Unger" pentru bărbați și Ընկերուհի - "Ungerouhi" pentru femei).. FRA este considerată cea mai importantă organizație a diasporei armenești, care a înfiinat numeroase școli, centre comunitare, grupuri de cercetași sau sportive, asociații de întraajutorare, tabere și grupuri pentru tineri în întreaga lume precum Comitetul Armean Național al Americii, Societatea Armeană de Ajutor, Uniunea Atletică Generală Armeană, Fundația Culturală Hamazkayin și altele. Organizația de tineret a FRA
Federația Revoluționară Armeană () [Corola-website/Science/326706_a_328035]
-
Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 9.873 ha. Aria naturală suprapusa sitului Natură 2000 - Frumoasă (sit de importanță comunitară), reprezintă o zona montană cu abrupturi stâncoase, căldări glaciare, morene, praguri și lacuri glaciare, vai, izvoare, doline și culmi drepte. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
parajuristului și a conținutului consultațiilor acordate Primii parajuriști din R. Moldova au început să activeze începând cu 01.11.2010 în cadrul Proiectului “ Asigurarea Bunei Guvernări prin Sporirea Participării Publice”, Componenta “Abilitarea Juridică a Comunităților Rurale prin Intermediul unei Rețele de Parajuriști Comunitari” - Implementat de Fundația Soros-Moldova cu sprijinul financiar al guvernului Suediei (Sida), în colaborare cu Ministerul Justiției al R.M., Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei al R.M. și Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat. Lista primilor parajuriști din Republica Moldova
Parajurist () [Corola-website/Science/325554_a_326883]