115,534 matches
-
armonie secretă al tuturor pieselor pe care le deține, iar această ordine reprezintă totodată formula eului său profund. XII.2. Burghezul gentilom Nicolae Petrașcu Una dintre cele mai elocvente expresii ale acordului armonic dintre interior și interioritate pus sub semnul artei o constituie casa lui Nicolae Petrașcu, fratele pictorului Gh. Petrașcu, casă construită între 1913 și 1917 (Bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 2) de către arhitectul Spiru Cegăneanu, elevul lui Ioan Mincu, după indicațiile lui Nicolae Petrașcu. Cu câțiva ani înainte, criticul de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o constituie casa lui Nicolae Petrașcu, fratele pictorului Gh. Petrașcu, casă construită între 1913 și 1917 (Bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 2) de către arhitectul Spiru Cegăneanu, elevul lui Ioan Mincu, după indicațiile lui Nicolae Petrașcu. Cu câțiva ani înainte, criticul de artă primise comanda construcției și decorării unei case pe care o realizează în stil neoromânesc, perspectiva arhitectonică a lui Mincu constituie factorul ordonator -, iar criticul menționează ca element simbolic central "altarul" întregii construcții, "frumosul Vârf cu dor al lui Mirea, copiat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
constituie factorul ordonator -, iar criticul menționează ca element simbolic central "altarul" întregii construcții, "frumosul Vârf cu dor al lui Mirea, copiat de elevul său Mihăilescu și corectat de el însuși"579, copie instalată în salon. În Biografia mea, criticul de artă se erijează asemeni fraților Goncourt într-un ghid avizat al propriei locuințe, introducând un vizitator virtual în intimitatea unui spațiu unde locuirea păstrează o ambiguitate delectabilă de efect muzeal. Nicolae Petrașcu relevă toate particularitățile unui estet care a urmărit cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ambiguitate delectabilă de efect muzeal. Nicolae Petrașcu relevă toate particularitățile unui estet care a urmărit cu atenție fiecare detaliu, selecția și dispunerea obiectelor în funcție de spațiul destinat în vederea unei armonizări care să-i reflecte gusturile artistice, dar și emoțiile filtrate prin intermediul artei. La intrare se află două panouri decorative executate de G. Petrașcu, unul dintre ele cu ton simbolisto-alegoric înfățișând Primăvara, "o fată de țară cu o floare în mână", iar celălalt, "o impresie după romanticul Mihai Viteazul al lui Lapatty, aflat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fratele său, "cu bujori vii și cu rândunele sburând", se află în salon. Elementele neoromânești în stilul Mincu, începând cu ușa din fier forjat după o schiță a acestuia, se îmbină cu câteva elemente bizantine, sinteză pe care proiectul unei arte decorative românești o indica programatic ca soluție superioară. În Bibliotecă se află cinci medalionae albe cu capete în mărime naturală, înfățișându-i pe Eminescu și Grigorescu realizați de Georgescu, pe Mincu pictat de Fritz Storck, pe Petrașcu de un "coleg
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe Mincu pictat de Fritz Storck, pe Petrașcu de un "coleg" și pe doctorul C. Petrașcu de "un olandez". Un poet, un pictor, un arhitect, toți emblematici, se alătură familiei burgheze reprezentate de vărul doctor, familiei înnobilate prin precoupările pentru artă ale locatarului și de vocația artistică a fratelui pictor. În același timp, aceste personaje emblematice la care se adaugă frații Cerchez, G.D. Mirea sunt familiari ai criticului, ei reprezintă generația care se întorcea de la Paris în 1882, 1883, cu idei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imitație perfectă a policandrelor noastre bisericești"581. Scara are în drum o loggia, unde se află un bust în marmoră realizat de Paciurea, bust care consacră amintirea mamei. Nota intimistă se inserează prin acest reflex spectral la genul feminin, geniul artei se însoțește cu o formă discretă de cult melancolic tipic sensibilității simboliste. Rezonând cu această această état d'âme, tabloul lui Artachino, La cimitir, recuperează, de fapt, coordonatele unui climat specific, de o solemnitate de recluziune. Un discret reflex narcisic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
salonul macedonskian care întreține o atmosferă orientală cu aromate, moliciuni de stofe grele și luminescențe misterioase, atmosferă cețoasă de fumerie de opiu, interiorul vilei Khnopff are o severitate de templu grec, severitate pe care se articulează convenabil elemente decorative ale artei nipone și un mod de a delimita spațiul "à la japonaise". O descriere elocventă a acestui spațiu o realizează Günter Metken. "Podeaua marelui său atelier este acoperită de un mozaic alb, cu fântână și bazin. Contra zidului se ridică faimosul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Secession-ului o are friza ornamentală a propriului atelier și motivele decorative ale plafonului camerei albastre. Dincolo de aceste influențe care probează circulația unor viziuni estetice la sfârșitul secolului, vila Khnopff reprezintă un reflex ipsatoriu al unei individualități retrase în propria artă, un autoportret la scară arhitectonică al artistului. În cazul vilei Storck, dincolo de arhitectura propriu-zisă a locuinței sau de decorațiunile interioare, este recuperabilă o relație aproape simbiotică între interiorul acesteia și interioritatea locatarilor. Artiștii de reflex simbolisto-decadent construiesc sau amenajează adesea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
relație aproape simbiotică între interiorul acesteia și interioritatea locatarilor. Artiștii de reflex simbolisto-decadent construiesc sau amenajează adesea spațiul interior în măsură să pună în acord laicul intimității cu o formă superioară de locuire, prin delegație sacerdotală, ca oficianți ai cultului artei. Simbolurile, emblemele, alegoriile etc. constituie mărci ale consacrării unui spațiu privilegiat, ele reflectă, în parte, engrama spirituală a artistului, identitatea sa artistică și devoțiunea sa. Pentru casa Storck, centrul de greutate îl constituie camera centrală aflată la parter, atelierul pictoriței
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
soția sa Cecilia pictor". Sub ea se află o plachetă în stil renascentist înfățișând o posibilă Judecată de Apoi și într-un colț al clădirii, o mică ștampilă masonică. Liliana Vârban, custodele muzeului Storck, oferă o interpretare în acord cu arta decadentă care conferă artei locul rezervat sensibilității religioase. Această interpretare se susține și prin prezența în locuința celor doi, atât în exteriorul, cât și în interiorul ei, a mai multor elemente cu semnificație religioasă, refuncționalizate atât decorativ, cât și în cheie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sub ea se află o plachetă în stil renascentist înfățișând o posibilă Judecată de Apoi și într-un colț al clădirii, o mică ștampilă masonică. Liliana Vârban, custodele muzeului Storck, oferă o interpretare în acord cu arta decadentă care conferă artei locul rezervat sensibilității religioase. Această interpretare se susține și prin prezența în locuința celor doi, atât în exteriorul, cât și în interiorul ei, a mai multor elemente cu semnificație religioasă, refuncționalizate atât decorativ, cât și în cheie simbolică. În viziunea soților
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
locuința celor doi, atât în exteriorul, cât și în interiorul ei, a mai multor elemente cu semnificație religioasă, refuncționalizate atât decorativ, cât și în cheie simbolică. În viziunea soților Frederic și Cecilia, locul de creație corespunde unui lăcaș de cult unde arta este consacrată ca zeitate, iar preoți și slujitori sunt chiar ei. Martor acestei interpretări stă "PISANIA" de lângă intrare. Textul cioplit în piatră este susținut și este totodată protejat de doi îngeri. Intrarea principală în ateliere, astăzi spațiu de expunere, este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sacrificiului Mântuitorului în fața altarului este înlocuit cu un elogiu al senzualității și al păcatului reflectat în dublul său simbol al tentației: femeia și șarpele. Pentru Stück, această mizanscenă malițioasă a unui erotism decadent care transformă patul nupțial în eșafod corespunde artei sale care se încarcă cu o serie de licențe provocatoare, proiectând dorințe inavuabile într-un scenariu al seducției, al extazului erotic și al morții. Henriette Väth sesizează impactul simbolic al acestei inversiuni decadente, instrumentate simbolic de Stück. "Deși Păcatul ocupa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
această junglă pictată constituie debutul artistei în pictura decorativă. Prin urmare, primul pas în acest sens Cecilia Cuțescu-Storck îl face prin construirea unui spațiu intim, protejat de figuri feminine în atitudini hieratice. Holul constituie intrarea în atelierul pictoriței, o anticameră, arta este spațiul de recluziune în care feminitatea se recuperează în contextul unei reverii amniotice în uterul vegetal al unei jungle tropicale. Reprezintă această junglă un paradis pierdut sau face aluzie la experiența tahitiană a lui Paul Gauguin de a cărei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
paradis pierdut sau face aluzie la experiența tahitiană a lui Paul Gauguin de a cărei pictură Cecilia Cuțescu-Storck a fost puternic influențată? Spre deosebire de luxurianța vegetației pictată pe plafonul holului, în celelalte două săli, atelierul se transformă într-un templu al artei, unde fiecare figură devine emblematică, așa cum remarcă și Serafina Brukner: "Mai departe, privirea noastră alunecă pe ziduri populate de siluete ce reprezintă eroii marii epopei sufletești, fiecare siluetă reprezentând o nuanță a vieții interioare, un moment trăit de ființa umană
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
departe, privirea noastră alunecă pe ziduri populate de siluete ce reprezintă eroii marii epopei sufletești, fiecare siluetă reprezentând o nuanță a vieții interioare, un moment trăit de ființa umană. [...] Aici este vorba de o serie de picturi alegorice, în care arta picturii pare dublată și de viziunea unui poet"588. Fiecare din aceste figuri face apel la o bogată viață interioară, fiecare dintre aceste figuri constituie o mise en abîme a interiorității artistului. "Toate siluetele înfășurate în draperii caste ce evocă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu atât mai mare, cu cât natura servește drept model, dar o natură îndepărtată spațial, natura luxuriantă de la tropice. Artista creează astfel un "efect de seră", o "chambre végétale" în mijlocul propriei sale locuințe, operând o deschidere inițiatică, prezentă și în arta sa, către un spațiu exotic, încărcat de virtuțile îndepărtării și ale enigmei. Teatralizarea spațiului locativ corespunde, de fapt, abandonării criteriilor autenticității pentru o nouă accepție dată mimeticului, prin ștergerea sistematică a relației cu referentul, fapt care conduce la un efect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cărui decor, făcând să dispară viața sub aparență, este scrupulos pus în scenă. Casa fin de siècle este o scenă, o piesă imposibilă compusă din trei pereți și deschisă asupra unui spațiu vid cel al spectatorului. Estetul solitar, personaj al artei, se bucură spiritual de materialitatea decorului inutil și luxos care maschează un fundal plan al neantului: cel al vieții contemporane. El organizează spectacolul interior pentru el însuși. Cucerind teritoriul aparențelor, sufletul decadent contemplă propriile sale emoții în oglinda decorului, trompe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interior pentru el însuși. Cucerind teritoriul aparențelor, sufletul decadent contemplă propriile sale emoții în oglinda decorului, trompe-l'oeil psihologic cât și artistic. Și pentru că locuința este o scenă, nu trebuia ea să recurgă la repertoriul comediei, la toate mijloacele artei dramatice?"591. Este posibil ca sursa de inspirație a Ceciliei Cuțescu-Storck să se afle și într-o altă zonă, cu propriul ei exotism: curțile vechilor nobili spanioli în insula Malorca, pe care artista le vizitase cu o încântare pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simplitatea peplumurilor romane. Un vizitator francez, Léon Thévenin, care redactează și o primă monografie a operei pictoriței, descrie de o manieră sensibilă efectul pe care această seră pictată îl are asupra lui. Plafonul salonului reprezintă o țesătură foliară de o artă rafinată, unde păsări, asemănătoare celor din arta persană, fac să țâșnească strălucirea și varietatea coloritului. Deasupra panourilor, fine și visătoare tinere se înalță asemeni unor mari flori de-a lungul zidurilor pe care le decorează. (...) Ele însele sunt frumoase fructe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Thévenin, care redactează și o primă monografie a operei pictoriței, descrie de o manieră sensibilă efectul pe care această seră pictată îl are asupra lui. Plafonul salonului reprezintă o țesătură foliară de o artă rafinată, unde păsări, asemănătoare celor din arta persană, fac să țâșnească strălucirea și varietatea coloritului. Deasupra panourilor, fine și visătoare tinere se înalță asemeni unor mari flori de-a lungul zidurilor pe care le decorează. (...) Ele însele sunt frumoase fructe de carne, nutrite într-un climat blând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau alegorică a gesturilor acestor fete. Ele tind să se topească în masa foliară, riscă să se metamorfozeze narcisic, fructe de carne cu latențe erotice, pentru că sera Ceciliei Cuțescu- Storck se feminizează, devenind o metaforă a unei feminități eliberate prin Artă. Artista face o trecere în revistă a receptării favorabile a artei sale, câteva fragmente vizând și impresia pe care o lasă această pictură murală. De pildă, în jurnalul Libertatea din 5 mai 1913, Cecilia Cuțescu-Storck citează următoarea apreciere cu privire la compoziția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în masa foliară, riscă să se metamorfozeze narcisic, fructe de carne cu latențe erotice, pentru că sera Ceciliei Cuțescu- Storck se feminizează, devenind o metaforă a unei feminități eliberate prin Artă. Artista face o trecere în revistă a receptării favorabile a artei sale, câteva fragmente vizând și impresia pe care o lasă această pictură murală. De pildă, în jurnalul Libertatea din 5 mai 1913, Cecilia Cuțescu-Storck citează următoarea apreciere cu privire la compoziția sa decorativă, focalizând prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
face loc invitației la visare pe care o constituie întregul ambient. Între cele trei cazuri oferite mai sus există același liant, o sensibilitate finiseculară, decadentă, care permite recuperarea ficțiunilor ipsatorii în amenajarea estetică a propriilor locuințe consacrate ca temple ale artei sau maisons théâtrales. Capitolul XIII XIII.1. Pictorul vieții mondene Emilian Lăzărescu Ciridim îi prevestește lui Emilian Lăzărescu (1878-1934) un rol de Mare Pontif în pictura românească, ungându-l deja "un adevărat preot al artei pure, al artei rafinate [...] sacerdot
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]