115,500 matches
-
7413. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli externe 7414. Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecție socială 7416. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despăgubiri
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
pentru alte cheltuieli externe 7414. Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecție socială 7416. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități 7582. Venituri din
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecție socială 7416. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități 7582. Venituri din donații primite 7583. Venituri din vânzarea activelor și alte
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
de exploatare pentru asigurări și protecție socială 7416. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități 7582. Venituri din donații primite 7583. Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital 7584. Venituri din subvenții pentru
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități 7582. Venituri din donații primite 7583. Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital 7584. Venituri din subvenții pentru investiții 7588. Alte venituri din exploatare 76. VENITURI FINANCIARE 761. Venituri din imobilizări
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
și debitori diverși 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități 7582. Venituri din donații primite 7583. Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital 7584. Venituri din subvenții pentru investiții 7588. Alte venituri din exploatare 76. VENITURI FINANCIARE 761. Venituri din imobilizări financiare 7611. Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate 7613. Venituri din interese de participare 762. Venituri din investiții financiare pe termen scurt 763. Venituri din creanțe imobilizate 764. Venituri din investiții financiare
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
768. Alte venituri financiare 77. VENITURI EXTRAORDINARE 771. Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare 78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 781. Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare 7812. Venituri din provizioane 7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din fondul comercial negativ 20 786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare 7863. Venituri financiare din ajustări
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
explice fenomene și procese care duc la formarea rocilor si modificarea lor in timp geologic sub acțiunea apei, atmosferei și a biotei. Abordarea economică a geologiei a permis identificarea concentrării materiilor prime necesare omului în roci (zăcăminte) care fac obiectul exploatării prin intermediul mineritului. Se ocupă cu forțele și fenomenele ce au acționat asupra planetei și care au contribuit la formarea rocilor terestre. Fiecare tip de rocă se formează într-un mod aparte, fapt ce determină structura și mărimea granulelor rocii respective
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]
-
ale munților Perșani, la 18 kilometri de Brașov. Prima atestare documentara a Coloniei miniere Concordia apare în jurul anului 1900 când inginerul minier Johann Kekel (expert în minerit, care a pus în aplicare cunoștințele sale în geologie și geodezie, a predat „Exploatări Miniere”, „Dreptul în minerit” și „Mineralogie” la minele Selmec - Slovacia) este numit director la mina Concordia (lângă Brașov). Acesta a condus între anii 1913-1922 minele Căpeni, Bratca, și Concordia după care a fost numit director la Căpitănia Minieră din Târgu
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
multor case și vile, localitatea a devenit un punct de agrement la poalele Măgura Codlei. Avântul impresionant pe care la luat industria siderurgică și metalurgică la mijlocul sec. XIX , în lume, implicit și în Imperiul Austro-ungar, a făcut ca după începerea exploatării cărbunelui din bazinul minier Anina și din Valea Jiului de către frații Hoffman (austrieci ), să fie necesară deschiderea și a altor mine în Transilvania și mai precis în Țara Bârsei. Primele exploatări de cărbune în Țara Bârsei s-au făcut la Cristian
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
implicit și în Imperiul Austro-ungar, a făcut ca după începerea exploatării cărbunelui din bazinul minier Anina și din Valea Jiului de către frații Hoffman (austrieci ), să fie necesară deschiderea și a altor mine în Transilvania și mai precis în Țara Bârsei. Primele exploatări de cărbune în Țara Bârsei s-au făcut la Cristian (Brașov) și ulterior la Concordia si Holbav-Holbach (cărbune brun pietros-cocsificabil). Consorțiul condus de frații Hoffman a investit sume enorme pentru cercetarea și deschiderea unor noi mine la Căpeni, Baraolt, Vârghiș
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
Ungaria) a Mineritului Maghiar și a Uniunii Carbonifere a Combinatelor Miniere a Nordului Ungariei precum și a Combinatului Carbonifer Uricani în Valea Jiului. Conform raportului Camerei de Comerț și Industrie Brașov din anul 1907, calitatea cărbunelui scade ( 30 % steril ) datorită intrării în exploatare a întreprinderilor miniere cu un cărbune slab calitativ (lignitul, din bazinul carbonifer Căpeni-Baraolt). Marii consumatori de cărbune,(Industriile siderurgice, metalurgice și de transporturi) sunt la cheremul „Cartelului Minelor” care fac repartiția cărbunelui deci, practic sunt dependente de producători, lucru menționat
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
axându-se pe fabricarea spirtului. In anul 1892, concernul cumpără fabrica de spirt din Dârste (Brașov) și construiește o fabrică de bere modernă - pentru acele timpuri - la început cu cca. 40 de angajați. În aceeași perioadă a fost deschisă pentru exploatare și mina de cărbuni “Concordia “, care aparținea aceluiași magnat, Friederich Czell si Fiii. Prima colonie muncitorească a fost înființată pentru tăietorii de lemne și a fost amplasată lângă cariera de piatră de lângă drumul ce urcă spre Holbav. Aceștia au defrișat
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
Holbav. Aceștia au defrișat pădurile din viitoarea incintă minieră, de pe locul terenului de fotbal de mai târziu, halda de steril și din viitoarea colonie. Tot ei au montat primul gater în incinta minieră pentru debitarea materiei lemnoase ce era necesară exploatării miniere. Primele construcții din incintă au fost birourile, atelierul, lămpăria, remiza pentru vagonetele basculante. În colonia de jos (așezarea a fost împărțită în trei zone: colonia de sus, de mijloc și de jos) s-au construit grajdurile pentru cai cu
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
galeria de coastă. În apropriere s-a construit și un cântar pentru căruțele (ulterior camioane) care transportau cărbunele la destinatar. În prima fază numai la fabrica de bere din Dârste (Brașov) deținută de magnatul berii Friederich Czell si Fii (proprietarul exploatării miniere Concordia), ulterior la diferiți beneficiari din țară. Prima haldă de steril a fost amplasată între colonia de sus și cea de jos, purtând denumirea de Sturz. Următoarea haldă s-a amplasat la nivelul incintei spre separație. Odată cu extinderea lucrărilor
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
Platz). Primul director cunoscut din arhive, a fost Ing. Johann Kekel (1878 -1957). În subteran - în afară de minieri - au lucrat în timpul războiului prizonieri sovietici până la 23 august 1944 după care au fost aduși și soldați în termen. În momentul intrării în exploatare a straturilor de cărbune au început problemele cu metanul, care a cauzat multe explozii cu consecințe fatale în subteran. Stratul de cărbune fiind puternic faliat, dispărând instantaneu, se produceau multe surpări în urma cărora s-au produs anual extrem de multe accidente
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
pașnic contra condițiilor inumane de muncă și salarizare, așa cum s-a întâmplat de exemplu cu ocazia masacrării în Siberia pe data de 4 aprilie 1912 a 230 de minieri greviști pașnici și neînarmați și care erau angajații companiei engleze de exploatare minieră a aurului "Lena" ("Lenskoie Zoloto-promișlenoie Tovarișcestvo" - sau pe scurt "Lenzoto"). Proprietarii erau în majoritate cetățeni englezi, evrei (membrii ai familiei Ginzburg), însă și francezi, germani și americani), dar printre acționari se aflau și mulți miniștri ruși (fostul ministru de
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
subscrise în Belgia. Această concesiune va fi pusă sub sechestru pe 1 ianuarie 1945 și ulterior naționalizată prin legea din 21 martie 1948, ceea ce a dus la plata unei despăgubiripentru ruperea concesiunii, precum și distrugerea arhivelor, ștergând astfel orice urmă a exploatării metroului din Paris de sectorul privat. Caietul de sarcini al metroului prevedea că acesta va fi subteran, cu tracțiune electrică, ecartament normal și un gabarit de ce interzicea practic circulația trenurilor normale. Scopul era ca metroul să nu poată trece de
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
Madeleine, din cauza lipsei bugetului, STIF finanțând în același timp proiectele EOLE (RER E) și Meteor, apoi până la Saint-Lazare și în final Olympiades. Linia 14 este prima linie de metoru din Paris ce funcționează fără mecanic, pe baza sistemului automat de exploatare a trenurilor (SAET) furnizat de Siemens Transportation Systems. Porțile aflate pe peron asigură securitatea călătorilor. Linia este caracterizată și de distanțele dintre stații mai apropiate de cele ale RER, mai ales între "Gare de Lyon" și "Châtelet", ce permit atingerea
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
de 2 h 30 la ora de vârf, din cauza unor probleme electrice. RATP a decis să echipeze linia cu rame automate MP 05. Primele rame automatice au intrat în serviciul comercial pe 3 noiembrie 2011, marcând începutul unei perioade de exploatare mixtă manuală/automatic, ce a durat până pe 22 decembrie 2012, când linia a devenit complet automată, la fel ca linia 14. Între noiembrie 2011 și februarie 2013, RATP a pus în serviciu ramele automate MP5 comandate la Alstom pentru linia
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
gaz metan sub presiune, provenit din descompunerea unor substanțe organice. În apropierea orașului există zăcăminte importante de nisip alb (în zona Hudești) și de gips (în zona Ivancăuți), ambele de mare importantă economică, însă neexploatate la adevăratul lor potențial. Astfel, exploatarea de la Hudești funcționează la numai 10% din capacitate, deși nisipul de acolo are o puritate de 99,8%, care îl situează pe primul loc în Europa la capitolul calitate. Zăcământul de gips de la Ivancăuți este estimat a fi primul ca
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
fiind la nivelul localității de 441 formațiuni, care activează și în sectorul de prestări servicii către populație, după cum urmează : Profil preponderent agrar - cereale, vii (la aproximativ 40 km se află vestita podgorie de la Niculițel). Tradițiile industriei locale sunt legate de exploatarea pietrei din renumitul "Triunghi al granitului" de reputație europeană: Măcin, Greci, Turcoaia; exploatarea și prelucrarea lemnului, confecții, meșteșuguri tradiționale (împletituri papură, răchită), prelucrări în metal (activitate astăzi decăzută dar cu cooperări la nivel național, în trecut), în domeniul auto și
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
prestări servicii către populație, după cum urmează : Profil preponderent agrar - cereale, vii (la aproximativ 40 km se află vestita podgorie de la Niculițel). Tradițiile industriei locale sunt legate de exploatarea pietrei din renumitul "Triunghi al granitului" de reputație europeană: Măcin, Greci, Turcoaia; exploatarea și prelucrarea lemnului, confecții, meșteșuguri tradiționale (împletituri papură, răchită), prelucrări în metal (activitate astăzi decăzută dar cu cooperări la nivel național, în trecut), în domeniul auto și al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa meșteșugărească "Arrubium" a fost multă vreme (până în
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
un monument memorial crucea de piatră din curtea bisericii Adormirea Maicii Domnului din cartierul Scăeni. A existat o puternică industrie locală, reprezentată de Fabrica de geamuri Scăeni; fabrica de mucava Cahiro; Artema Plast, o întreprindere de ambalaje din mase plastice; exploatarea de petrol Boldești (aflată în proprietatea companiei OMV, care o exploatează prin schela de petrol Băicoi). Primele două întreprinderi au dispărut. Orașul dispune de numeroase resurse naturale cum ar fi: hidrocarburi (petrol), materiale de construcții și material lemnos. Forța de
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
Din punct de vedere geotehnic pământurile din cuprinsul perimetrului orașului Valea lui Mihai sunt predominant nisipoase, prafoase, sau prafoase nisipoase. Ca și resurse naturale se pot aminti : lemn de salcâm ( esența tare ) pentru construcții, combustibil, argila pentru cărămidă, apa termală, exploatare de țiței, gaze. Altele surse minerale locale le constiuie exploatările de nisip folosite pentru construcții ( mortar pentru zidărie și tencuieri ) pentru fabricarea BCA. În perspectiva datorită conținutului de cuarț, poate fi găsită nisipului și alte destinații industriale. Conform recensământului efectuat
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]