11,723 matches
-
într-o familiaritate așteptată pe care calitatea lui de străin o face ambiguă. Și mișcările involuntare provoacă subtile rezonanțe, șoaptele unor mărturisiri venind de departe. Altă surpriză la Denon, întâlnirea față în față a trioului, tânărul,soția și soțul: "Vă închipuiți conversația între trei ființe atât de mirate să fie împreună!" Apoi, cum soțul cedează locul, iată-i pe povestitor și pe Doamna T... plecați la plimbare într-un cadru plin de farmec pe malurile Senei, ale cărei șerpuiri repetate formau
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o învestește un hăituitor). El se descrie ca "un necunoscut cu care e bine să nu ai de-a face, înarmat, bărbos, plin de noroi, cu o înfățișare sălbăticită" astfel încât locuitorii unei case nu pot descoperindu-l decât să-și închipuie în acest vagabond, trădător sau spion, o ființă rău intenționată. Dacă însă curiozitatea sa o antrenează pe cea a cititorului, el rămâne totuși un personaj simpatic care ne face să ne gândim la anumite personaje ale lui Kalka al căror
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el își repetă ritual monologul, dragostea pentru această casă, pentru vasta și bogata literatură franceză și bucuria sa de a fi găsit "un bătrân demn și o domnișoară tăcută", visurile sale referitoare la Frumoasa și Fiara, în care el se închipuie în fiară ce se transformă în cavaler frumos și primește săruturi și copii de la frumoasă! Apelurile sale repetate de imposibilă dorință de oaspete pentru recunoaștere, acceptare, integrare ("ca fiul unui sat"), așteptarea unui dar, a unui "sân matern" pentru a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Totul scapă înțelegerii sale" și se uită la lună cu un sentiment de tulburare angoasată, fiindcă ea nu pare aceeași, ea pare să vorbească un alt limbaj. "Cum se simțea încă nesigur în mijlocul acestei noi existențe, era incapabil să-și închipuie ceva precis pentru viitor. Copacul poate oare să crească în aer, fiindcă rădăcinile îi sunt încă rare și slabe în pământ? Dar ceea era sigur era faptul că soarta îl transplantase aici pentru totdeauna". Trăind în vag, în indistinct ca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
e redusă la parter. Cuplul de bătrâni pe prag, mănâncă terci și îl privesc în tăcere. Nou cuplu parental 606, cu aceeași figură paternă cu ceva care îi strălucește pe haină, ca aurul, poate un lanț de ceas cum își închipuie naratorul. Oaspetele se răzgândește imediat, sub pretextul că ar putea deranja. Cuvintele și negațiile sale sunt sancționate de către femeie care socotește că el vorbește mult și îl aduce pe solicitant la o neputință de a se apăra pentru care el
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
progresul civilizației omenești prin toleranță și știință, prin bunăstare materială și morală potrivită totdeuna cu gradul culturei unui popor. Dar a susținea mijloacele prin un sistem care nimicește scopul este cea mai absurdă din toate rătăcirile politice ce se pot închipui.<ref id=”1”>Ibidem, p. 500.</ref> Contra școalei Bărnuțiu este, în cele din urmă, un elo giu al suveranității rațiunii pe care se sprijină junimismul. Educația și autodeterminarea individuală, în cadrul comunitar, sunt antidotul ce se poate administra spre a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de azil, mai greu dacă nu știau limba și n-aveau o meserie tehnică, mai ușor dacă știau unde le e norocul. Alții au continuat, ani de zile, să sufere departe de țară, fără „relațiile” de la care tot românul își închipuie greșit că va veni salvarea. Unii au făcut stare, alții chiar avere, câțiva dintre aceștia, puțini, s-au gândit să-și ajute și compatrioții care o duceau greu și continuau să se imagineze, precum Cioran, „pe culmile disperării”... Alții, și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
același N. Iorga, revenit la București după o vizită prin Statele Unite, declara că „mențin părerea că în America se poate vorbi de o nație americană, dar supt națiunea americană se văd încă națiunile celelalte. Sunt oameni foarte optimiști, cari-și închipuie că ele nu se vor mai vedea peste câtăva vreme [...]. Eu cred că secolul se va isprăvi și națiile deosebite vor fi încă vizibile în America”. După ce se întâlnise cu ei, marele intelectual român atrăgea atenția asupra faptului că „românii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
scriitorului contemporan e că nu mai are inspirație, că nu mai poate să scrie), dar cea mai bună analiză în asemenea situații sunt, fără îndoială, citatele; iată ce scrie Mimi pentru prima oară în acest jurnal: „Cine și-ar fi închipuit că voi inaugura acest caiet, dedicat de a fi un album de poezii, în această situație. Când Bondy mi l-a făcut cadou erau alte vremuri, dar acum?!!! Joi se-mplinesc 4 săptămâni de când la 9,30 seara tata a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rău după cele vândute și dăruite și chiar și mie mi-era jale de ele. Dar în inimă aveam o îndoială, nu eram siguri de zvon. Eram gata cu împachetatul, dar așa ca și cum aș pleca într-o excursie. Nu ne închipuiam că s-ar putea să ne smulgă cu totul din casa noastră. Seara ne-am culcat și până azi această seară e ultima când ne-am mai culcat într-un pat. Duminică la șase dimineața am aflat că plecăm. începeam
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acum, în secolul XXI - un sfat: când ajungi în România, să folosești numai WC-urile de la McDonald’s), lipsa apei („Alaltăieri, după șase luni de când am plecat de-acasă am făcut prima baie”) și a igienei („Nu mi-aș fi închipuit niciodată că voi simți atâta plăcere într-un spălat”), nervozitatea omniprezentă („N-ar fi toate așa de rele dacă tata n-ar fi așa de nervos. E atât de nervos încât mi-e teamă de-o catastrofă. [...] Pentru orice fleac
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Așa încât i-am văzut. Și nici măcar nu am putut râde, după cum ne îndemnau imaginile, din care nici una, în afara planurilor de natură salvate oarecum de aparatul de filmat a lui Costache Ciubotarul, nu evită cele mai penibile clișee ce se pot închipui. Am avut deci dreptul la panoplia completă a imaginilor ce denaturează o spiritualitate autentică în favoarea unui folclor de almanah popular” (p. 225). Cea de-a treia temă majoră a articolelor care alcătuiesc volumul Monicăi Lovinescu se referă la scena culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unde fusese ținută toată noaptea, și să-i caute băieții printre morți. I-a căutat printre mormanele de cadavre Înroșite de sânge aranjate În stive, „și văzând că printre cei rămași morți sau vii băieții mei nu erau mi-am Închipuit că trebuie să fi plecat cu primul tren”. Dar nu s-a dat bătută și a plecat pe urmele „trenului morții” la Călărași XE "Călărași" de-a lungul Întregului traseu, și i-a căutat În toate stațiile. Eforturile și stăruința
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Închise. Văzând Însă că cererea noastră rămâne fără răspuns am Început să ne dăm seama că am fost cu toții sortiți morții În chipul cel mai bestial... Nicio minte omenească care nu a trăit aceste clipe de groază nu-și poate Închipui lupta pentru viață care a Început să se dea În fiecare din vagoanele acelui tren mortuar”101. Înainte de a-l urca În tren, un polițist român i-a cerut lui Jean Șoihăt XE "Șoihăt, Jean" ceasul, „spunând că oricum eu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
strânși grămadă... Umblu pe stradă ca biată... cineva Îmi strigă din urmă să mă dau la o parte din drum. Mă uit Înapoi și mi-a rămas mintea În loc, credeam că am halucinații. O minte omenească nu poate să-și Închipuie măcar ce eu am văzut. Trec căruțe. Trec căruțe care Întotdeauna transportau gunoi, azi sunt pline cu cadavre omenești, adică cadavre de evrei. Mai trece Încă una. Încă una, opt, nouă... Ca Împietrită stau și mă uit la căruțele de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
lăsat de „trenul morții” În drum spre Călărași: „A doua zi când am auzit că un prim tren a plecat șla Călărași XE "Călărași" ț și văzând că printre cei rămași morți sau vii băieții mei nu erau, mi-am Închipuit că trebuie să fi plecat șși eiț cu primul tren... Atunci am obținut cu mare greutate autorizația de a pleca În căutarea lor și am ajuns la Tg. Frumos XE "Tg. Frumos" , unde deasemeni nu i-am găsit, Însă aici
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
l-a avut la dispoziție, pentru a veni În ajutorul evreilor din Iași. În dimineața zilei de 30 iunie 1941, când li s-a comunicat fruntașilor Comunității că urmează să sosească un tren cu evrei din Iași, ei „și-au Închipuit ceeace se Întâmplă” și i-au dat comandantului garnizoanei, Învățător de profesie și om din partea locului, „suma de 150.000 lei... ca să fim bine primiți”. Și Într-adevăr, a declarat acest evreu, locotenentul Iacob XE "Iacob" „a câștigat” banii pe
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
producerii muzicii în sala de concert este inegalabil. A.V. De aceea, aș spune că discul înregistrat la "Electrecord" cu ani în urmă, cuprinzând lucrări de Chopin și Debussy, pe mine, cel puțin, nu mă satisface. E rece. Deși, îmi închipui că ați avut atunci momente de liniște, de profunzime... D.G. Aveți perfectă dreptate. De altfel, eu, după acele înregistrări speciale făcute în studio, nu am mai acceptat să fac alte înregistrări, și am acceptat să se pună pe disc imprimări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pe Gigi Căciuleanu de angoasa și disperarea exilului, i-au eliberat mult doritul pașaport spre scenele Occidentului, spre scenele lumii. Nu numai muzica românească. Și Bach, și Ray Charles, și Mozart, și Louis Armstrong și toți cei care după cum își închipuia dezinhibatul romancier cubanez Alejo Carpentier preclasici, romantici sau jazzmeni, trăiesc în bună înțelegere, undeva, deasupra noastră, invidiindu-se frumos unii pe ceilalți, cel mai des admirându-se.4 E de mirare și de admirat, mai ales de admirat la spectacolele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
registrele speciale, urmând ca ulterior să fie extrași din tabelele de repartiție rămase la Cerc, și înscriși în registrele speciale pe ani de naștere. Totuși această înscriere după tabelele de repartiție nu s'a putut face, deoarece tabelele de repartiție închipuite de Prefectura Poliției Capitalei nu aveau toate datele prevăzute în anexa No. 1.a. D.L. 2030 /art. 12/. Așadar, Cercul a avut evidența evreilor și repartiția lor numai după tabelele de repartiție, făcute de Prefectura Pol. Capitalei și la C.R.B.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evrei pe cale administrativă cu recurs la Ministru recurs fictiv Ministrul fiind judecător și parte, evacuarea făcându-se în câteva ore adesea 2 ore evreul era evacuat înainte de a avea măcar timpul să-și redacteze recursul. S'au petrecut tragedii de neînchipuit cari s'au soldat și cu sinucideri. S'au evacuat evrei pe cari legile și propriile Decizii ale C.N.R. îi exceptau dela reziliere. S'au petrecut fapte și mai grave: C.N.R. a publicat o Decizie că va prelungi cu un
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
așa? Ce mă fascinează pe mine, de-a dreptul, este capacitatea românilor de a strânge rândurile când e în joc vanitatea națională. Mă gândesc la nenumărate topuri realizate de-a lungul vremii de neinspirați europeni din diverse domenii, care își închipuie că pot stabili, pe Internet, întâietatea vreunui mare creator, fie el de artă sau de spectacol. Mi-aduc aminte că, în urmă cu ceva timp, un site important european dedicat fotbalului încercase un top al celor mai mari fotbaliști ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
urban“, ci, așa cum observă Mircea Mihăieș, el este „un contemplativ“, „un idealist“, „un ins de interior“, „un metafizician“ care își caută echilibrul în „interminabile partide de șah solitare“, un cavaler și un personaj „mult mai ambiguu decât ne-am fi închipuit“, „un Don Quijote fără iluzii“. Încercând să arate care este secretul succesului lui Raymond Chandler, autorul Metafizicii detectivului Marlowe spune: „Marea găselniță a lui Chandler constă în păstrarea secretului privitor la această fisură mortală din identitatea adâncă a eroului. Cititorul își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
om, face ca această școală să fie una specială. Iar când spun „specială" mă gândesc, în primul rând, la dascălii viitorilor dascăli, iar mai apoi la calitatea umană a tinerilor care aleg să treacă pragul unor astfel de școli. Îmi închipui, cunoscând câțiva dascăli și elevi de la Școala Normală, că se face o selecție extrem de riguroasă, că aici ajung oameni care-și fac profesia cu maximă responsabilitate, iar adolescenții simt acest lucru, treptat-treptat devenind ei înșiși adevărați formatori de caractere. Toate
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Prietenul meu a intrat în casă dându-și seama că știa puține lucruri despre lumea în care trăia de atâta timp. Era genul de atitudine în fața banului pe care nu o înțelegea, venind din România unde nu și-ar fi închipuit nici măcar un om foarte sărac într-o asemenea postură. Și printr-o asemenea educație capitalismul a câștigat lupta cu prosperitatea. Dar nu numai. Este vorba despre o istorie de mai multe sute de ani de când occidentul se detașează în învingător
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]