11,500 matches
-
mistică, chiar magică. Științific însemna eo ipso autentic: savantul era considerat drept un apostol al Adevărului 1. Acești factori l-au predestinat mult prea adesea pe istoric unui rol politic. În maniera sa evocatoare, Nicolae Iorga punea aceste cuvinte pe seama apărătorului națiunilor mici care a fost Edgar Quinet: "Ori de cîte ori mi-am înălțat glasul, am încercat să susțin cauza națiunilor slabe sau pe cea a națiunilor care speră să învie. Este adevărat, am murit cu asemenea cuvinte pe buze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întunericul. Odată cu izbucnirea Războiului din Crimeea a apărut totuși o licărire la capătul tunelului. Tratatul de Pace de la Paris i-a redat României o parte a Basarabiei. În mijlocul euforiei generale de la sfîrșitul deceniului 1850-1860, cu sprijinul lui Napoleon III (autointitulat apărător al naționalismului de pretutindeni), România a dobîndit rangul de națiune, în ciuda opoziției multora dintre marile puteri. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Moldovei a devenit primul domnitor al Statului Român. Războiul de Idependență din 1877 (cum a fost numit în România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al socialiștilor, care, credea el, nu ofereau nici o soluție țăranilor români. Pentru el, numai naționalismul oferea o soluție atotcuprinzătoare a problemelor societății românești. Iorga se considera în primul rînd naționalist, în al doilea rînd democrat, iar în al treilea un apărător al țărănimii, întrucît nici măcar dreptatea socială nu avea pentru el o valoare mai mare decît națiunea 147. Dar accentul pus de el asupra dreptății sociale într-un cadru naționalist i-a deconcertat pe conservatori, chiar și pe marele adept al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se încadra în naționalismul său cultural. Doar criteriile sociale și morale, mult mai puțin decît cele estetice, corespundeau normelor de evaluare a unei opere de artă. Pentru el, națiunea, "cea mai naturală dintre toate societățile omenești", se bizuia pe țărani: "apărătorul și cel care lucrează pămîntul românesc", datorie pe care și-a împlinit-o sub toate jugurile străine sau asupririle nedrepte. Țăranul era "cel mai demn de cinste și cel mai curat și cel mai harnic dintre toți locuitorii acestei țări
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în noua Constituție democrată și "ar trebui să găsească drumul spre inima poporului român. Calea nu este închisă"92. Corespondența lui Iorga demonstrează că era în permanent contact cu evreii, mai ales cu intelectualii, care apelau la el ca la apărătorul lor în orice caz de discriminare antisemită. La 26 februarie 1929, Iorga a făcut o interpelare în Cameră în legătură cu transferul ilegal al unui profesor de matematică evreu din motive antisemite. Proaspăt apărutul cotidian "Apărarea națională" al Ligii Apărării Național Creștine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
antisemită. La 26 februarie 1929, Iorga a făcut o interpelare în Cameră în legătură cu transferul ilegal al unui profesor de matematică evreu din motive antisemite. Proaspăt apărutul cotidian "Apărarea națională" al Ligii Apărării Național Creștine (LANC) a lui Cuza, nota: "Iorga, apărătorul jidanilor", explicînd că "Iorga nu are nimic mai bun de făcut decît să investigheze presupusul transfer ilegal al unui profesor evreu titular de matematică", citînd afirmația lui Iorga că "toate elementele valoroase ale corpului didactic sînt alungate". Articolul conchidea: După cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
simțea istoricul, amintindu-și poate de Posada, devine limpede din următorul citat: "Colonialismul începe să trăiască o nouă eră. Băștinașilor trebuie să li se permită să participe la conducerea și la administrarea respectivelor lor țări". Și, în continuare: "Ceasul eroicilor apărători ai Rif-ului nu a sosit încă"186. Nu poți să nu sesizezi sub simpatia profranceză a lui Iorga prezența românului care cunoscuse atît de multă asuprire și dominație străină în lupta lui pentru libertate. Iar Iorga a exprimat acest lucru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
unire, Iorga a scris, a rescris sau a republicat mai multe cărți despre viețile și faptele marilor eroi naționali ca să-i însuflețească pe cititori. Iorga a scris nu mai puțin de șapte volume despre Mihai Viteazul, șapte despre Tudor Vladimirescu, "Apărătorul săracilor", două despre Kogălniceanu și cîte unul despre Cuza-Vodă, Constantin Brîncoveanu și Constantin Cantemir. Iorga a pus o întrebare interesantă: a existat oare un Ev Mediu bizantin? (Y a-t-il eu un moyen age Byzantin?, București, 1927). Plus o serie de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
șantajiști, considerau că este imaginea adevărului 25. Mesajul suna cam așa: "Iorga și-a luat partea de la casieria băncii Blank și vrea acum, împreună cu cîinii lui "Jidoviți" , să ne lipsească de partea noastră". Acesta era motivul petru care era el "apărătorul și lefegiul evreilor!" Tema aceasta va fi adesea adusă pe tapet în ultimii ani ai vieții lui Iorga. Efectele cumulate și exasperante ale acestui fapt asupra oricui (și mai ales asupra lui Iorga!) nu pot fi trecute cu vederea. Devenea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de evrei la sosirea sovieticilor 16. În fond, el voia să-i transforme pe evrei în români. A salutat traducerea în limba română a "Protocoalelor Superiorilor Sionului". Uita de necrologul scris chiar de el în onoarea lui Bjornsterne Bjoerson (un apărător al românilor), pe care Iorga îl îndrăgise: "apărarea adevărului este unul dintre cele mai incontestabile drepturi ale unui mare scriitor"17. A fost total de acord pînă și cu "Statutul evreilor", care limita oarecum drepturile acestora, emis în grabă de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
amenințătoare în zona lor prioritară, Delta Dunării. La rîndul lor, ungurii au dat clar de înțeles că nu consideră Dictatul de la Viena drept ultimul cuvînt în privința Transilvaniei. Antonescu trebuia să asigure existența statului român și părea să nu existe alt apărător la îndemînă în afară de Germania nazistă. A acceptat deci o garantare germano-italiană a întegrității teritoriale a României ciuntite și a cerut trimiterea unei "misiuni militare" germane. Puternice trupe germane au intrat în România pe la mijlocul lunii octombrie. Iorga nutrea față de Hitler și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
N. Iorga, vol. 44 (1906), Document 41 178 Ibidem, vol. 43, Document 55. O scrisoare, datată din 3 august 1906, îi comunica lui Iorga multiplele abuzuri ale lui Mochi Fischer. În același an, Iorga a scris o carte simbolică despre apărătorul (spiritul haiducesc) țăranilor săraci: Un apărător al săracilor Domnul Tudor din Vladimir, București, 1906 179 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 156-157 180 "New York Herald", 24 martie 1907 181 O viață de om așa cum a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
41 178 Ibidem, vol. 43, Document 55. O scrisoare, datată din 3 august 1906, îi comunica lui Iorga multiplele abuzuri ale lui Mochi Fischer. În același an, Iorga a scris o carte simbolică despre apărătorul (spiritul haiducesc) țăranilor săraci: Un apărător al săracilor Domnul Tudor din Vladimir, București, 1906 179 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 156-157 180 "New York Herald", 24 martie 1907 181 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 157 182 Gordon
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
slavofile cu mult Înainte de 1917. Europa Centrală și de Est nu avea asemenea precedente. Cu naționalismul anxios specific țărilor mici, polonezii, românii, croații și alții se autoreprezentau nu ca niște escorte Îndepărtate la marginea civilizației europene, ci mai degrabă ca apărători neînțeleși ai celei mai de preț moșteniri europene - așa cum cehii și maghiarii Își spuneau, nu fără motiv, că se află În inima continentului. Intelectualii români și polonezi preluau de la Paris tendințele artistice și intelectuale, așa cum intelighenția germanofonă din fostul Imperiu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mișcarea de masă sub controlul partidului. Dar calculele Moscovei erau depășite de ritmul evenimentelor din Ungaria. Două zile mai târziu, pe 30 octombrie, după ce atacurile asupra sediului din Budapesta al Partidului Comunist se soldaseră cu 24 de morți din rândurile apărătorilor săi, Imre Nagy s-a adresat din nou țării la postul național de radio. De data aceasta, el anunța că guvernul său se va baza de acum Înainte pe „cooperarea democratică Între partidele din coaliție, la fel ca În 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al țării, părăsind demonstrativ Partidul Comunist În iulie 1990 și folosindu-se de baza sa electorală din Moscova rusă pentru a-i ataca pe foștii camarazi din Moscova sovietică. Prima țintă a fost Însuși Gorbaciov, deși Elțîn fusese inițial un apărător ferm al președintelui sovietic, În a cărui regiune natală, Sverdlovsk, lucrase mai mult de zece ani. Însă el observase, cu siguranță, că erorile liderului sovietic erau tot mai greu de ignorat, iar popularitatea lui scădea vertiginos. Cea mai mare greșeală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
moraliști - asupra ideii că trebuiau scoase la lumină crimele politice comise În epoca sovietică, iar făptuitorii lor pedepsiți. Dacă adevărul despre trecutul comunist nu era recunoscut În mod public, tranziția spre libertate, deja dificilă, risca să devină și mai grea: apărătorii vechiului regim aveau să-l spele de păcate, iar oamenii urmau să uite semnificația anului 1989. Pe de altă parte, În toate aceste țări comuniștii fuseseră la putere mai mult de 40 de ani - 50 de ani În cazul țărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de o popularitate Îngrijorătoare. Cu un lider dinamic și telegenic ca Jörg Haider, Partidul Libertății (PL) din Austria - urmaș al Ligii Independenților de după război, dar aparent purificat de conotațiile naziste ale acesteia - a urcat permanent În sondaje, prezentându-se drept apărătorul „oamenilor de rând”, lăsați pe dinafară de colaborarea reciproc avantajoasă dintre cele două partide mari și amenințați de hoardele de „criminali”, „drogați” și alte „drojdii ale străinătății” care le invadau acum patria. Pentru a evita o ciocnire cu legea, Haider
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și eliminarea abuzurilor, a corupției și a jafului, cât și introducerea unor structuri bazate pe principiile justiției sociale a atras cel mai mare număr al celor nemulțumiți de ceea ce se petrecea în țara lui Armand Călinescu și cu Gavrilă Marinescu, apărători principali ai mafiei regale, au devenit conștienți de faptul că Mișcarea legionară a devenit o mișcare de masă și atunci să întocmească un plan pentru uciderea lui Codreanu. Ei credeau, așa cum de altfel au crezut toți politicienii monarhiști, fie că
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
adevărat, cu atât mai înspăimântător cu cât este o femeie”. În fine, antologând texte, insistă asupra unor chestiuni controversate din publicistica eminesciană, pe care le abordează nenuanțat, dintr-un unghi lipsit de perspectivă, ca în Eminescu împotriva socialismului (1991), Eminescu - apărătorul românilor de pretutindeni (1995), Eminescu, istoricul (1998), ori vorbește despre o „dogmatică personală” a poetului în Eminescu și cugetarea sacră (1994). N. reunește în două volume, Vocația spiritualității (1995) și Interferențe spirituale (2002), articolele publicate de-a lungul timpului în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare), Craiova, 1998; Interferențe spirituale, Craiova, 2002. Antologii: Eminescu împotriva socialismului, Craiova, 1991; Mihai Eminescu-Veronica Micle, Corespondență, Craiova, 1992; Eminescu și cugetarea sacră, Craiova, 1994; Cărți românești vechi. Predoslovii, Craiova, 1994; Eminescu - apărătorul românilor de pretutindeni, Craiova, 1995; Stihuri la stema țării, Craiova, 1995; Mihai Eminescu, Texte esențiale, introd. edit., Craiova, 1997; Eminescu, istoricul, Craiova, 1998. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Manuscrise și cărți vechi, LR, 1979; Grigore Traian Pop, Entuziasm și rigoare, SLAST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
nimic altceva nu poate s-o îndeplinească atât de bine ca ea ? Sau este cumva literatura doar un amalgam de filozofie, istorie, muzică și imagini artistice care, într-o economie cu adevărat modernă, ar fi separate ? Aceasta este problema fundamentală. Apărătorii literaturii vor susține că ea nu este un vestigiu arhaic, ci o permanență si la fel vor susține mulți dintre cei oare nu sunt nici poeți, nici profesori de literatură și care, în consecință, nu au nici un interes profesional pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
mijloace pur plastice"47. Cultul frumosului și al "luxului necesar" se acordă cu Inerția, în opinia lui Lucie-Smith. Moreau obține în pictură efectul pe care-l generează acumularea unei recuzite luxoase în poezia parnasianului Leconte de L'Isle. "Moreau era apărătorul a două principii direct legate, celui al Frumuseții Inerției și cel al Luxului Necesar. Bogăția detaliilor servea infinit mai bine artei, în ochii săi, decât o simplitate împinsă la extrem, potențial plictisitoare"48. În opinia lui John Reed, literaturitatea picturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de a-l face pe Dinu Păturică „paznic” al Cherei Duduca, ne duce cu gândul la cel pus să apere onoarea de familist a lui Titircă Inima Rea și ne dă posibilitatea să presupunem urmările. Alegerea lui Dinu Păturică, drept apărător al „dragostei” lui Andronache Tuzluc, se Încadrează În eternul triunghi conjugal (Chera Duduca, Dinu Păturică, Andronache Tuzluc), cu implicațiile specifice clasicismului, pe de o parte, dar și momentului social-politic al epocii, pe de alta parte. Dacă acest „triunghi” a devenit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
săvârșite sub obsesia unui singur gând, răscala. Ea Începe atunci când durerile și mâniile nu mai pot fi stăpânite. Răscoala este reprimată violent, imediat, cu o rară cruzime și este condusă la Amara de Însuși fostul avocat Baloleanu, demagog versat, pretins apărător al țăranilor până nu de mult. El Întreprinde toate acestea pentru a fi numit prefect de noua conducere politică a țării. Lupu Chirițoiu, un fel de țăran simbol, spune: „lume fără dreptate nu se poate”. Dar cuvântul lui a fost
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]