12,003 matches
-
este un mic tratat de romantism ipocrit. S-a mai remarcat că semnificația Subteranei dostoievskiene scapă dicționarelor explicative 2. Acest lucru l-am simțit traducînd Soțul etern, în care unuia dintre eroi i se aplică de două sau trei ori atributul de „podpolnîi“; n-am găsit soluții întotdeauna satisfăcătoare, am scris uneori cu strîngere de inimă „ascuns“, „tenebros“, „oneros“. Poate că Subterana ar trebui luată drept un antonim al Zidului, ca o modalitate de subminare, de depășire a acestuia. Se știe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lingvistică, asemănarea este previzibilă, dată fiind înrudirea apropiată a limbilor semitice implicate (arabă, ebraică, arameeana). Asemănările formale nu fac, însă, obiectul atenției autoarei tezei, preocupată în mod special de problemele de sens care se reflectă în traducere. În ceea ce privește conținutul, adică atributele divinității care se reflectă în nume, asemănările au fost explicate în mai multe feluri de către diverși autori, începând de la continuitatea mesajelor celor trei religii monoteiste (Trei mesageri pentru un singur Dumnezeu este, în traducere, titlul cărții lui Roger Arnaldez, care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
omul biblic, iar răspunsul sugerează atât caracterul inefabil și transcendent al dumnezeirii, cât și relația acesteia cu omul. Coranul se prezintă nu ca răspuns la întrebările omului, ci că revelație gratuită determinată total de inițiativă divină. Avalanșă de nume și atribute care îi scandează aproape fiecare verset nu se leagă de evenimente din istoria oamenilor, ci dezvăluie și totodată ascunde dumnezeirea inaccesibila, dar atotprezentă. Studierea numelor divine are o lungă tradiție în islam; în iudaism și creștinism, însă, ea face doar
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o revelație latentă ce avea să fie interpretată în secolele viitoare. După o analiză foarte amănunțită a celei de-a doua revelări a acestui nume în Exod 6,2-8, partea finală a articolului este dedicată teodiceei Vechiului Testament (natură și atributele lui Dumnezeu). Pentru cercetarea lexicografica, acest dicționar, în ciuda vechimii sale, continuă să fie util. Dezbaterile pe care le evocă nu s-au încheiat și el reflectă cel mai amplu felul în care au început. • Dictionnaire Encyclopédique de la Bible, publié sous
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lui Israel, cu Dumnezeul pe care îl pot numi și „neamurile”. Capitolul ÎI, El, Elohim, Yahweh, după ce relevă tipurile de contexte în care apar aceste nume, subliniază diferențele dintre ele, iar capitolul III, Dieu parle de lui, se ocupă de atributele divine revelate de Dumnezeu însuși: viu, sfânt, gelos, unic, trascendent. Acestea sunt completate, în capitolul IV, intitulat Leș noms donnés par l’homme à Dieu, de alte atribute: Stâncă șlui Israelț, Cel Preaînalt (‘Elyôn), Cel Veșnic (‘Olam), Cel care mă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dintre ele, iar capitolul III, Dieu parle de lui, se ocupă de atributele divine revelate de Dumnezeu însuși: viu, sfânt, gelos, unic, trascendent. Acestea sunt completate, în capitolul IV, intitulat Leș noms donnés par l’homme à Dieu, de alte atribute: Stâncă șlui Israelț, Cel Preaînalt (‘Elyôn), Cel Veșnic (‘Olam), Cel care mă vede (El Rô’i), Cel Puternic sal lui Iacobț. Partea a doua, referitoare la Noul Testament, vorbeste despre rolul lui Isus Hristos că revelare definitivă și totală a lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Sfânt, fie binecuvântat”), Ha-Gevurah („Tăria”), precum și alte nume prezente în texte liturgice, ca Ha-Rahaman („Cel Îndurător”). • Dictionnaire critique de Théologie sous la direction de Jean-Yves Lacoste, PUF, 1998. Cum e și firesc, un astfel de dicționar tratează mult mai substanțial „atributele divine” decât „numele”. La lema NOM, după o introducere ce oferă câteva date de antropologie și teologie biblică pentru înțelegerea modului în care a avut loc revelarea progresivă a Dumnezeului lui Israel, se ocupă doar de Tetragrama și, foarte sumar
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cuvântul care îl traduce pe ’elohm trebuie să fie net diferit. • Un grup aparte îl constituie lucrările de tipul celebrei cărți Perì theiôn onomatôn, „Despre numele divine”, a lui Dionisie pseudo-Areopagitul, care se ocupă de fapt de cognoscibilitatea și atributele divinității tratate filosofic și spiritual. Acest tratat, compus la sfârșitul secolului al V-lea sau începutul secolului al VI-lea, se situează în continuitatea tradiției neoplatonice. Numele divine sunt împărțite în funcție de distincția fundamentală între „numele care se cuvin realităților divine
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Puterea, Dreptatea, Mântuirea, Inegalitatea (cap. VIII), Măreția, Micimea, Identitatea, Diversitatea, Asemănarea, Neasemănarea, Repaosul, Mișcarea, Egalitatea (cap. IX), Timpul și Veșnicia (cap. X), Pacea (cap. XI), Sfanțul sfinților, Regele regilor, Domnul domnilor, Dumnezeul dumnezeilor (cap. XII), Unul (cap. XIII), „unitatea tuturor atributelor pozitive ale Aceluia care este Cauza a toate”. După cum se vede, au foarte putin de a face cu cele care apar în Biblie și spiritul în care sunt tratate este străin Scripturii. • Tot abordări mai degrabă filosofice sunt prezentate și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
t al-Aš‘ar, ed. Daniel Gimaret, Beirut, 1987, pp. 42-59: este vorba de comentariul lui Aš‘ar asupra numelor divine, transmis de un discipol al acestuia. Este un comentariu esențialmente teologic, dominat de preocuparea constantă a acestuia de delimitare a „atributelor esenței” de „atributele actului”. Deși afirmă principiul potrivit căruia numai numele autorizate de revelație au legitimitate, Aš‘ar moștenește de fapt eclectismul maestrului sau, lubba’, care integrează în revelația divină (tawqf) consensul comunității (imm"‘), în virtutea căruia numără printre numele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ed. Daniel Gimaret, Beirut, 1987, pp. 42-59: este vorba de comentariul lui Aš‘ar asupra numelor divine, transmis de un discipol al acestuia. Este un comentariu esențialmente teologic, dominat de preocuparea constantă a acestuia de delimitare a „atributelor esenței” de „atributele actului”. Deși afirmă principiul potrivit căruia numai numele autorizate de revelație au legitimitate, Aš‘ar moștenește de fapt eclectismul maestrului sau, lubba’, care integrează în revelația divină (tawqf) consensul comunității (imm"‘), în virtutea căruia numără printre numele ce se pot
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1981, pp. 49-69. Că și în lucrarea anterioară acesteia, Kit"b al-’Asm"’ wa al-œif"t, autorul ține seama de listele tradiționale ale lui Wald și ‘Abd al-‘Azz. Are grijă să caracterizeze numele, conform semnificațiilor lor, ca „atribute ale esenței” sau „atribute ale actului”. • Abó al-Q"sim al-Qušayr (m. 465/1072), al-Fuœól f al-’uœól, ed. Richard Frank, MIDEO 16/1983, pp. 66-70. Lucrarea constituie un rezumat al doctrinei aš‘arite; faœl nr. 59 tratează despre numele divine
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și în lucrarea anterioară acesteia, Kit"b al-’Asm"’ wa al-œif"t, autorul ține seama de listele tradiționale ale lui Wald și ‘Abd al-‘Azz. Are grijă să caracterizeze numele, conform semnificațiilor lor, ca „atribute ale esenței” sau „atribute ale actului”. • Abó al-Q"sim al-Qušayr (m. 465/1072), al-Fuœól f al-’uœól, ed. Richard Frank, MIDEO 16/1983, pp. 66-70. Lucrarea constituie un rezumat al doctrinei aš‘arite; faœl nr. 59 tratează despre numele divine, urmărind lista lui Wal
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Abk"r al-’afk"r f ’uœól al-dn, ms. Istanbul, Aya Sofya 2165, 291b-297b. Numele din lista lui Wald sunt clasificate după criterii complicate, inspirate din Ghaz"l, care, la rândul său, s-a inspirat din Ibn Sin": atribute ale actului (fi‘liyya), atribute ale esenței propriu-zise (nafsiyya), atribute ale Științei (‘ilmiyya), ale Cuvântului (kal"miyya) etc. și atribute negative (salbiyya). • Ibn ‘Arab (m. 638/1240), al-Futó≤"ț al-makkiyya, ed. Kašmr, Cairo, f.a. În volumul IV, incepand cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
f ’uœól al-dn, ms. Istanbul, Aya Sofya 2165, 291b-297b. Numele din lista lui Wald sunt clasificate după criterii complicate, inspirate din Ghaz"l, care, la rândul său, s-a inspirat din Ibn Sin": atribute ale actului (fi‘liyya), atribute ale esenței propriu-zise (nafsiyya), atribute ale Științei (‘ilmiyya), ale Cuvântului (kal"miyya) etc. și atribute negative (salbiyya). • Ibn ‘Arab (m. 638/1240), al-Futó≤"ț al-makkiyya, ed. Kašmr, Cairo, f.a. În volumul IV, incepand cu p. 196, comentează îndelung numele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Istanbul, Aya Sofya 2165, 291b-297b. Numele din lista lui Wald sunt clasificate după criterii complicate, inspirate din Ghaz"l, care, la rândul său, s-a inspirat din Ibn Sin": atribute ale actului (fi‘liyya), atribute ale esenței propriu-zise (nafsiyya), atribute ale Științei (‘ilmiyya), ale Cuvântului (kal"miyya) etc. și atribute negative (salbiyya). • Ibn ‘Arab (m. 638/1240), al-Futó≤"ț al-makkiyya, ed. Kašmr, Cairo, f.a. În volumul IV, incepand cu p. 196, comentează îndelung numele din lista lui Wald
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
d sunt clasificate după criterii complicate, inspirate din Ghaz"l, care, la rândul său, s-a inspirat din Ibn Sin": atribute ale actului (fi‘liyya), atribute ale esenței propriu-zise (nafsiyya), atribute ale Științei (‘ilmiyya), ale Cuvântului (kal"miyya) etc. și atribute negative (salbiyya). • Ibn ‘Arab (m. 638/1240), al-Futó≤"ț al-makkiyya, ed. Kašmr, Cairo, f.a. În volumul IV, incepand cu p. 196, comentează îndelung numele din lista lui Wald, modificată însă în partea de mijloc. Vede în fiecare nume
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
304-314. Începe prin a afirma că All"h este, la musulmani, numele propriu al lui Dumnezeu și corespunde lui YHWH al evreilor, iar așa-numitele „nume frumoase” exprimă realitatea concretă a Dumnezeului lui Muhammad mult mai bine decât listele de atribute divine (œif"t) elaborate de teologi. Grupează apoi tematic numele divine, fără a menționa, ca sursă, vreo lista tradițională; de altfel, nu apar decât 80 de nume. Rubricile sunt: „All"h în sine și pentru sine” (35 de nume), „All
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
textul coranic sau doar cu mențiunea „frecvent” sau „foarte frecvent”. Această enumerare este urmată de o concluzie, formulată în termeni teologici: dumnezeirea în esență sa rămâne învăluita în mister, este una și incomunicabila, iar numele ei propriu este All"h; atributele de atotștiința și atotputernicie privesc știință și puterea lui Dumnezeu ad extra. În continuare, articolul prezintă elaborarea teologiei sunnite, cu izvoarele ei: Coran, ≤adÖ și tafsr (exegeza), cu cele două teze fundamentale - unicitatea divină (taw≤d) și dreptatea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este Numele suprem. Argumente: a) Numele își dobândește valoarea și noblețea din referirea la obiectul pe care îl desemnează; or, toate numele îl desemnează pe Dumnezeu însuși. b) Dumnezeu este infinit de simplu, unul, si nu se poate concepe că atributele să desemneze o „parte” a lui care să fie mai „nobilă” că altă. 2) Există un Nume suprem și ne este cunoscut. Dar părerile sunt foarte împărțite. Acest nume ar fi: - Huwa, datorită neîntrecutei forțe de implorare a formulei Y
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
prezent la începutul și la sfarsitul Coranului. - al-Hayy al-Qayyóm, „Cel Viu, Subzistent”. Cei care susțin această formulă că Nume suprem se întemeiază pe autoritatea lui Ubayy b. Qa‘b, secretarul Profetului. - 9u al-mal"l wa-al-’ikr"m: ar include toate atributele divine - negative, arătând transcendență (mal"l) și cele ce îi arăta relaționalitatea (’ikr"m). - Literele misterioase de la începutul unor sure: ’LM, ’LMS, ’LR, ’LMR, “H, TS, YS etc., de neînțeles că și esență dumnezeirii. 3) Numele suprem există, dar ne
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
n, Baghd"d, Ghaz"l și R"z - fac clasificări tematice pur teoretice, pe care nu le urmează în exegezele lor. Gimaret încheie aceste considerații vorbind despre propria să opțiune de clasificare: este una tematica, dar nu urmând distincția între atributele esenței (œif"t al-:"ț) și cele ale acțiunii (œif"t al-’af‘"l), greu de aplicat și artificială, ci adoptând metodă lui Halm, care ține seama numai de semnificațiile numelor, împărțindu-le după cum indică un aspect sau altul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu multă limpezime în universul kal"m-ului mu‘tazilit și aš‘arit. Acest autor face, în introducere, o comparație între islam, creștinism și iudaism în privința punctului de înfruntare dintre transcendență și revelație: pentru islam, acesta este constituit de problema atributelor divine; pentru creștinism, de persoana Fiului lui Dumnezeu făcut om, iar în iudaism, de cuvintele Scripturii și de acțiunea salvatoare a lui Dumnezeu în istorie. De aici importantă capitala a problemei atributelor divine în teologia musulmană. Această idee ne-a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
revelație: pentru islam, acesta este constituit de problema atributelor divine; pentru creștinism, de persoana Fiului lui Dumnezeu făcut om, iar în iudaism, de cuvintele Scripturii și de acțiunea salvatoare a lui Dumnezeu în istorie. De aici importantă capitala a problemei atributelor divine în teologia musulmană. Această idee ne-a oferit o sugestie importantă pentru studiul nostru comparativ: să căutăm în Biblie, pe lângă numele divine menționate de specialiștii care s-au ocupat de ele, și alte nume verbale ce descriu acțiunea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
să descopere conceptele religioase pe care le conțin numele divine venerate de credincioșii musulmani. Dumnezeirea, infinit de simplă în realitatea să, apare complexă ochilor inteligenței umane, iar numele divine arată modul în care credincioșii au exprimat ceea ce au presimțit cu privire la atributele divine. Numele divine din Coran sunt grupate tematic, după cum se referă la unitatea (cap. III), transcendență (dar și proximitatea) lui Dumnezeu (cap. IV), imutabilitatea (cap. V), veșnicia (cap. VI), atotputernicia (cap. VII), bunătatea (aici intra și „Dumnezeu, Principiu Creator și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]