12,392 matches
-
de un guvernator regal sau voievod. Voievodul deținea atribuțiuni militare, administrative și juridice. Coroana maghiară însă a permis exercitarea numai celor administrative și militare, celelalte fiind încredințate comiților săsesc și secuiesc. Voievodul era sprijinit de Dieta Transilvaniei, la care participau boierii români, alături de nobilii maghiari, sași și secui. Din secolul XIV, românii au fost înlăturați din Dietă. Unitățile administrative ale românilor din Transilvania purtau denumirea de districte-cele ale sașilor și secuilor se numeau scaune, conduse de un jude regal. Au existat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
un război civil în care s-au implicat și forțe externe. Ioan Zapolya a fost sprijinit de otomani. Domnitorii care au acordat sprijin celuilalt pretendent au fost maziliți. Radu de la Afumați, deși a acceptat să se închine sultanului la sfatul boierilor, l-a sprijinit pe Ferdinand de Habsburg. Astfel, boierii au complotat și l-au ucis în 1529. Petru Rareș, domnitorul moldovean, s-a implicat și el, inițial de partea lui Ferdinand, apoi de partea lui Zapolya. A fost astfel recunoscut
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
forțe externe. Ioan Zapolya a fost sprijinit de otomani. Domnitorii care au acordat sprijin celuilalt pretendent au fost maziliți. Radu de la Afumați, deși a acceptat să se închine sultanului la sfatul boierilor, l-a sprijinit pe Ferdinand de Habsburg. Astfel, boierii au complotat și l-au ucis în 1529. Petru Rareș, domnitorul moldovean, s-a implicat și el, inițial de partea lui Ferdinand, apoi de partea lui Zapolya. A fost astfel recunoscut că senior feudal peste Ciceu și Cetatea de Baltă
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Mare, l-a sprijinit pe Scapolyai în Transilvania, s-a luptat cu polonezii pentru Pocuția și a dus o politică antiotomană. Ștefan Lăcustă a fost sprijinit de turci pentru a obține tronul și le oferă Tighina. A fost asasinat de boieri. Alexandru Cornea a avut relații bune cu habsburgii și a atacat garnizoanele turcești de la Chilia, Cetatea Albă și Tighina. Petru Rareș, sprijinit de turci, a obținut tronul pentru a două oară învingându-l pe Alexandru Cornea la Galați. A urmat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
A refuzat să mărească tributul și a renunțat la domnie, covertindu-se la islam și devenind pașă de Silistra. Ștefan Rareș a persecutat armenii și l-a sprijinit inițial pe Ferdinand, însă a trecut de partea turcilor. A fost asasinat de boieri, din ordinul lui Castaldo. Alexandru Lăpușneanu, fiul lui Bogdan al III-lea, a obținut tronul cu sprijinul Poloniei. L-a îndepărtat pe pretendentul la tron, Joldea și a intrat cu turcii în Transilvania, sprijinindu-l pe Szapolyai. A prădat Țara
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în Transilvania, sprijinindu-l pe Szapolyai. A prădat Țara Bârsei pentru că nu a obținut răsplata cuvenită. În a două domnie s-a confruntat cu boierii. Despot Vodă a promovat protestantismul, a înființat școală de la Cotnar și i-a marginalizat pe boieri, de pe urmă căreia a pierdut tronul în timpul unei revolte Ștefan Tomșa a fost ales de boierii răsculați, îl ucide pe Iacob Heraclid și a prădat Pocutia. Fiind alungat de Alexandru Lăpușneanu și de turci, s-a refugiat în Polonia, unde
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
În a două domnie s-a confruntat cu boierii. Despot Vodă a promovat protestantismul, a înființat școală de la Cotnar și i-a marginalizat pe boieri, de pe urmă căreia a pierdut tronul în timpul unei revolte Ștefan Tomșa a fost ales de boierii răsculați, îl ucide pe Iacob Heraclid și a prădat Pocutia. Fiind alungat de Alexandru Lăpușneanu și de turci, s-a refugiat în Polonia, unde a fost decapitat de polonezi. Bogdan Lăpușneanu a încheiat tratate de supunere cu polonezii. Ioan Vodă
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
sfârșitul secolului XVI, scena politică europeană era dominată de Imperiul Otoman absolutist și centralizat, și de Sfântul Imperiu Roman, divizat și subminat de contradicții interne. Habsburgii în plină structurare doreau Europa centrală, iar Rusia să se afirme. În Țările Române, boierii erau nemulțumiți din cauza prezenței a boierilor greci care obțineau poziții cheie în instituții. A apărut astfel o boierime ostilă, care îl va susține pe noul domnitor, Mihai Viteazul. Tânăr negustor de vite și giuvaiericale, a urcat în ierarhie, devenind în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
era dominată de Imperiul Otoman absolutist și centralizat, și de Sfântul Imperiu Roman, divizat și subminat de contradicții interne. Habsburgii în plină structurare doreau Europa centrală, iar Rusia să se afirme. În Țările Române, boierii erau nemulțumiți din cauza prezenței a boierilor greci care obțineau poziții cheie în instituții. A apărut astfel o boierime ostilă, care îl va susține pe noul domnitor, Mihai Viteazul. Tânăr negustor de vite și giuvaiericale, a urcat în ierarhie, devenind în 1588 ban mic de Mehedinți, și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
20 mai 1595, conștient că nu va face față atacului de unul singur în față atacului, a semnat la Alba Iulia un tratat cu Sigismund, însoțit de delegație formată de mitropolitul Eftimie, episcopii de Buzău și de Râmnic și 12 boieri. Conform documentului, Mihai era numit voievod țării noastre transalpine, subordonat a lui Sigismund și locțiitorul acestuia la București. I-au fost retrase prerogativele domnești, țara fiind guvernată de un sfat restrâns format din 12 boieri. Mihai primea sprijin militar împotriva
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și de Râmnic și 12 boieri. Conform documentului, Mihai era numit voievod țării noastre transalpine, subordonat a lui Sigismund și locțiitorul acestuia la București. I-au fost retrase prerogativele domnești, țara fiind guvernată de un sfat restrâns format din 12 boieri. Mihai primea sprijin militar împotriva otomanilor și se restabileau vechile hotare ale Țării Românești. Mihai știa că otomanii nu puteau fi înfrânți la loc deschis, și a ales o poziție în care nu îngăduia o prea mare desfășurare de forțe-pe
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
tot. La Șelimbăr, pe 28 octombrie 1599, l-a înfrânt pe Andrei Báthory. La 1 noiembrie, a intrat triumfal cu un alai impresionant, călare pe un cal roib, purtând o tunică și o mantie albă, urmat de slujitori, trâmbițași, lăutari, boieri, căpitani și ostași, cete de secui, în Alba Iulia, primind cheile orașului de la episcopul Napragy. L-a numit mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop. Chiar dacă a fost recunoscut de Dietă doar că guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Chiar dacă a fost recunoscut de Dietă doar că guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei. În 1600, a a cucerit Moldova și l-a alungat pe Ieremia Movilă de la Iași, apoi a primit jurământul de credință al boierilor. S-a realizat o așa zisă "Unire", Mihai pretinzând noi titluri în histrove, ca voievod, domn al Țării Românești, al Ardealului și a Moldovei". Contextul internațional era defavorabil. Revoltă nobililor maghiari, sprijiniți de generalul Gheorghe Basta, ce doreau înlăturarea tiranului
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
a lui Rudolf II, obține un posibil sprijin, alături însă de generalul Basta. Mihai a început o campanie de recucerire a teritoriilor românești. La Bătălia de la Guruslău, în valea Zalăului, pe 3 august 1601, îl înfrânge pe Sigismund. Cu ajutorul unor boieri locali, l-a înlăturat pe Simion Movilă de la domnia Țării Române. Se pregătea să supună Transilvania. Basta râvnea și el la această poziție. La 9 august 1601, în tabăra de la Turda, din ordinul generalului, un detașament de otomani și valoni
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Moldova și Țara Românească, din 1918 încoace pentru celelalte regiuni istorice românești, începe istoria României. Slugile și curtenii asigurau administrația pe plan local în vremuri de pace, iar pe timp de război, slujba militară . Slugile domnitorului administrau satele, iar slugile boierilor administrau satele boierești. Slugile și curtenii supravegheau poliția, prinderea răufăcătorilor, pază la hotare și în interior, strângeau dările și gloabele. În comunitățile locale erau aleși juzii și cnezii satelor, care organizau satele, împărțeau pământurile, judecau cazurile minore. Țările Române erau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
domnitorul reprezentat de dregătoriile domnești, judecă. Armata era formată din slujitori și curteni și era permanentă, fiind întreținută din veniturile vistieriei și cămării. Erau plătiți mercenari. Domnitorul mobiliza în caz de război foarte repede steagurile domnești, cete ale micilor proprietari. Boierii aveau și ei propriile lor cete de oșteni, alături de slugi și curteni ce formau mică oaste. Țăranii și orășenii care erau apți să poarte o armă formau oastea cea mare. Toți sătenii, exceptând cei scutiți prin privilegii domnești, trebuiau să
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și orășenii care erau apți să poarte o armă formau oastea cea mare. Toți sătenii, exceptând cei scutiți prin privilegii domnești, trebuiau să vină la război. Aprovizionarea se desfășura din teritoriul prin care trecea armata, iar câștigul soldaților era pradă. Boierii purtau zale și armur, țăranii aveau arcuri și săgeți, sulițe și săbii realizate în special în atelierele din Transilvania. Din secolul XVI erau utilizate des și armele de foc. Cetățile aveau un rol defensiv, precum Poenari, Podul Dâmboviței, Burlanesti sau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Român, Chilia, Soroca etc. Din secolul XVI, domnitorul apela tot mai des la mercenari, renunțând la cetele boierești. Cel care conducea Țară Românească sau Moldova se numea Domn (lat. "dominus"-stăpân). Era considerat că fiind stăpânul recunoscut al țării, iar boierii îl slujeau că vasali. În timpul ceremonialului înscăunării, boierii i se închinau și îi sărutau mâna. Domnul purta și titlul de "voievod" - comandant militar, fiind căpetenia voievozilor locali, care și-au unificat formațiunile lor politice și au format țară. De asemenea
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
apela tot mai des la mercenari, renunțând la cetele boierești. Cel care conducea Țară Românească sau Moldova se numea Domn (lat. "dominus"-stăpân). Era considerat că fiind stăpânul recunoscut al țării, iar boierii îl slujeau că vasali. În timpul ceremonialului înscăunării, boierii i se închinau și îi sărutau mâna. Domnul purta și titlul de "voievod" - comandant militar, fiind căpetenia voievozilor locali, care și-au unificat formațiunile lor politice și au format țară. De asemenea, domnitorul folosea particula ""Io""-cel dăruit de Dumnezeu
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
ceremoniilor de marele spătar, sceptrul. Succesiunea era ereditar-electivă, astfel, orice membru al familiei domnitoare putea deveni sau putea fi ales domnitor. Puteau să se impună fie prin lupta, fie ei înșiși, fie de către o putere externă, dar respectând formal dreptul boierilor de a-și alege domnul. De multe ori se iscau lupte pentru tron. Domnul era nevoit să înfrunte și boieri pretendenți la tron. Urmașul putea domni în asociere cu tatăl sau, domnul titular. Din secolul al XV-lea, domnitorul era
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
tributului către Sultan, declarația de război sau pace. Convocarea era sporadică, nu regulată, iar din secolul XVI era convocată tot mai des. Se puteau întruni la curtea domnească, fie la biserica, fie pe câmp deschis. Adunarea era compusă din marii boieri, mitropolitul, episcopii, egumenii mănăstirilor mari, boierii mijlocii și mici, curtenii, târgoveții ca reprezentanți ai orașelor. Era format din marii boieri, cu și fără dregătorii, și din clerul înalt. Domnitorul și deciziile sale nu puteau avea putere fără acordul membrilor sfatului
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
sau pace. Convocarea era sporadică, nu regulată, iar din secolul XVI era convocată tot mai des. Se puteau întruni la curtea domnească, fie la biserica, fie pe câmp deschis. Adunarea era compusă din marii boieri, mitropolitul, episcopii, egumenii mănăstirilor mari, boierii mijlocii și mici, curtenii, târgoveții ca reprezentanți ai orașelor. Era format din marii boieri, cu și fără dregătorii, și din clerul înalt. Domnitorul și deciziile sale nu puteau avea putere fără acordul membrilor sfatului. Sfatul domnesc avea 20-30 de membri
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
mai des. Se puteau întruni la curtea domnească, fie la biserica, fie pe câmp deschis. Adunarea era compusă din marii boieri, mitropolitul, episcopii, egumenii mănăstirilor mari, boierii mijlocii și mici, curtenii, târgoveții ca reprezentanți ai orașelor. Era format din marii boieri, cu și fără dregătorii, și din clerul înalt. Domnitorul și deciziile sale nu puteau avea putere fără acordul membrilor sfatului. Sfatul domnesc avea 20-30 de membri în Moldova și 10-15 în Țară Românească. Doar marii proprietari de pământ erau primii
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
era predominantă și era împărțită în două categorii: liberă și dependență. Taradii dependenți erau obligați să plătească dări și să presteze slujbe. Aduceau dări în natură-a zecea parte din produse-dijma. Prestau muncă gratuită pe lotul de pământ oferit de boier sau întrețineau podurile și drumurile de pe moșie, reparau morile și iazurile, lucrau în construcții. Plăteau birul și prestau slujbe și domnitorului. În timpul domniei lui Mihai Viteazul, serbii erau legați de glie. Erau folosiți robi la munci, care erau fie țigani
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
moșie, reparau morile și iazurile, lucrau în construcții. Plăteau birul și prestau slujbe și domnitorului. În timpul domniei lui Mihai Viteazul, serbii erau legați de glie. Erau folosiți robi la munci, care erau fie țigani, fie tătari. Țiganii erau vânduți de boieri că sclavi, dăruiți de domnitor sau capturați în războaie. Chiar Ștefan cel Mare a adus cu el câteva mii de sclavi țigani în Moldova după campania din Țară Românească. Sclavii nu puteau fi uciși de stăpân. Practicau meșteșuguri pe moșie
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]